BusinessMagazin

Tag: FRF

  • Burleanu: Nu am susţinut reducerea numărului de echipe, acest subiect nu este pe ordinea de zi a Adunării Generale

    “E un subiect fals, artificial, nu există nicio disensiune între FRF şi LPF. Nu am fost un susţinător al reducerii numărului de echipe la 14. Acum un an am fost singurul care a susţinut 16 echipe. Astăzi sunt în poziţia de a apăra regulamentul, care nu permite modificarea formatului. Acest subiect nu se află pe ordinea de zi, deci nu se va discuta, iar o Adunare Generală Extraordinară a FRF ar trebui să aibă loc până la finalul sezonului”, a declarat Burleanu.

    În ceea ce priveşte insolvenţa cluburilor din Liga I, preşedintele FRF a afirmat: “În două-trei săptămâni ne vom putea asuma nişte decizii în ceea ce priveşte insolvenţa. Dacă echipele vor fi retrogradate în cazul în care intră în insolvenţă, va trebui să vedem când vor fi retrogradate, imediat ce intră în insolvenţă – şi atunci va fi afectat sistemul competiţional, iar televiziunile nu vor mai da banii – sau la finalul sezonului, iar atunci va fi afectată integritatea competiţiei, pentru că jucătorii vor şti că oricum vor retrograda”.

    Cluburile aflate în insolvenţă, fără plan de reogranizare confirmat de instanţă, pot fi penalizate cu până la 14 puncte în ediţia 2015-2016 a Ligii I, a declarat, pentru agenţia MEDIAFAX, directorul Administraţiei de Licenţiere din cadrul FRF, Viorel Duru.

    În prezent, dintre cele şapte cluburi din Liga I aflate în insolvenţă, cele care au intrat în insolvenţă în 2015, CFR Cluj, Petrolul Ploieşti şi FC Braşov nu au plan de organizare confirmat de administratorul sindic.

    Duru a explicat că sancţiunile se aplică în etape şi sunt prevăzute în manualul de licenţiere şi de fair-play financiar, acesta din urmă intrând în vigoare în România de la 30 iunie.

    Acesta a menţionat că deducerea punctelor se face în sezonul 2015-2016 al Ligii I, prin decizii ale Comisiei de Disciplină şi Etică a FRF, la solicitarea directorului de licenţiere.

    Faţă de anii anteriori, în 2015 deschiderea procedurii de insolvenţă de către un club din Liga I va fi sancţionată din start cu depunctare. Astfel, o grupare din Liga I care intră în insolvenţă după data de 1 iulie 2015 va fi sancţionată cu deducerea a şase puncte din clasamentul pentru sezonul competiţional 2016-2017.

    În ultima perioadă mai mulţi oameni de fotbal, printre care se numără Gheorghe Hagi, Sorin Cârţu sau Florin Prunea şi jucători precum Geraldo Alves sau Marius Croitoru au făcut afirmaţii publice în care au solicitat retrogradarea cluburilor de Liga I aflate în insolvenţă sau depunctarea acestora.

    Primul club de fotbal din România care a intrat în insolvenţă a fost FC Rapid, instanţa admiţând deschiderea procedurii de reorganizare la 7 decembrie 2012. Ulterior, alte opt cluburi de Liga I, Gloria Bistriţa, Universitatea Cluj, Oţelul Galaţi, FC Vaslui, FC Dinamo, CFR Cluj, Petrolul Ploieşti şi FC Braşov au intrat în insolvenţă. Dintre acestea, în momentul de faţă doar şapte mai activează în primul eşalon, Gloria Bistriţa şi FC Vaslui fiind dezafiliate de Federaţia Română de Fotbal.

  • Mircea Sandu către membrii AG: Dacă votaţi “Planul Stategic 2015-2020” trebuie organizate noi alegeri

    Sandu susţine că federaţia ar trebui guvernată conform planului propus de preşedintele Răzvan Burleanu şi aprobat de Adunarea Generală a Federaţiei Române de Fotbal la 5 martie 2014, intitulat “Programul de guvernanţă sportivă al FRF 2014-2018”.

    “Stimaţi membri ai Federaţiei Române de Fotbal, doresc şi cu această ocazie să vă aduc mulţumirile mele pentru onoarea pe care mi-aţi acordat-o de a conduce împreună cu administraţia, executivul şi cu dumneavoastră fotbalul românesc. De asemenea, pentru susţinerea candidaturii la poziţia pentru prima dată de membru al C.Ex al UEFA, unde am reuşit să fiu ales pentru două mandate de câte patru ani. Pentru o persoană care în perioada 1964-2014, adică 50 de ani, şi-a dedicat existenţa acestui fenomen extraordinar, şcolii şi familiei, nu-i este indiferent ceea ce se întâmplă acum cu fotbalul românesc. După o expresie dragă politrucului de la Casa Fotbalului, «pentru prima dată», constat că minciuna, necunoaşterea fenomenului şi deciziile interesate îi determină pe cei pe care i-aţi ales în 2014 pentru pompos-intitulata lucrare «Programul de guvernanţă sportivă al FRF 2014-2018» să vă propună la un an distanţă «Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020».Vreau să vă atrag atenţia şi să nu votaţi această lucrare, care aparţine unui institut de sondare şi în niciun caz unei structuri sportive. Este lipsită de finalitate, de răspunsuri la întrebări precum «când?», «cum?», «câţi?» şi mai ales «cât costă?»”, se arată în scrisoarea semnată de Mircea Sandu, remisă agenţiei MEDIAFAX.

    Fostul şef de la Casa Fotbalului susţine că planul strategic propus de Burleanu contravine regulamentelor şi statutului FRF: “Conform art.13 alin.1 punctul 2 din Regulamentul de aplicare a statutului, pag. 68, ediţia în vigoare, «Pentru alegerea preşedintelui FRF, numai membrii afiliaţi pot propune candidaţi (…) 2 ) Fiecare propunere pentru funcţia de preşedinte trebuie însoţită de programul strategic privind organizarea şi dezvoltarea activităţii fotbalistice pe care îl preconizează respectivul candidat pentru perioada viitorului mandat de patru ani prezentat în scris». Aşadar în 5 martie 2014, aţi votat programul pe patru ani al candidatului ales şi el trebuie respectat ad litteram, altfel trebuind organizate noi alegeri şi votat un nou program. Strategia propusă, pe lângă faptul că prezintă numai fabulaţii, se întinde cu doi ani mai mult decât limita de patru ani de mandat (2014-2018) pe care îl are actualul preşedinte.”

    Mircea Sandu afirmă în scrisoare că abuzurile conducerii FRF vor duce la destabilizarea fotbalului din România. “Mă adresez dumneavoastră pentru că abuzurile nemaiîntâlnite ale administraţiei, dar poate şi ale executivului, conduc spre destabilizarea fenomenului fotbalistic din România, a competiţiei şi protecţiei jucătorilor. Pe lângă abuzurile privind organigrama şi funcţii nou-înfiinţate cu salarii ce exced bunul simţ, cu chirii plătite în cartiere rezidenţiale (nici mici şi nici puţine), contracte încheiate cu încălcarea prevederilor statutare şi multe alte abuzuri, actuala conducere şi-a permis să excludă şansa României şi a fotbalului românesc de a avea continuitate în reprezentarea la cel mai înalt nivel al UEFA, în Comitetul Executiv. Stimaţi membri, mi-am permis să va atrag atenţia ca la Adunarea Generală anuală să nu decideţi împotriva fotbalului românesc prin aprobarea «Planului strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020» din moment ce deja aţi aprobat în 5 martie 2014 «Programul de guvernanţă sportivă al FRF 2014/2018»”, se mai arată în scrisoarea semnată de Mircea Sandu.

    Contactat de MEDIAFAX, managerul Departamentului de comunicare din cadrul FRF, Gabriel Berceanu, a declarat că preşedintele federaţiei, Răzvan Burleanu, “nu are nicio reacţie”, referitor la scrisoarea deschisă a lui Mircea Sandu către membrii afiliaţi.

    Pentru perioada 2015-2020, Federaţia Română de Fotbal a elaborat un plan strategic cu obiective precise şi detaliate pe care promite să le aplice pentru dezvoltarea fotbalului românesc. Documentul ar urma să fie prezentat membrilor afiliaţi în următoarea şedinţă a Adunării Generale a FRF, programată luni.

    Planul realizat de FRF este structurat în jurul a cinci obiective strategice pentru perioada amintită: calificarea echipei naţionale la toate cele trei turnee finale CE 2016, CM 2018, CE 2020, creşterea substanţială a numărului de practicanţi şi de persoane implicate în fenomenul fotbalistic, dezvoltarea fotbalului feminin şi a futsalului (creşterea performanţei echipelor naţionale), construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă şi creşterea atractivităţii şi a vizibilităţii jocului de fotbal.

  • FRF a avut pierderi financiare de 4,32 milioane de euro în 2014

    Sumele exprimate în euro au fost calculate la cursul din data de 31 decembrie 2014, de 4,4847 lei, conform legislaţiei în vigoare.

    Un document oficial obţinut de MEDIAFAX relevă faptul că totalul veniturilor înregistrate de FRF în anul 2014 au fost de 57.790.836 de lei, adică 12.886.221 euro, în timp ce totalul cheltuielilor a fost de 77.185.484 de lei (17.210.846 euro).

    Conform sursei citate, FRF a înregistrat în 2014 o pierdere netă din activitatea economică în sumă de 6.363.842 de lei şi o pierdere aferentă activităţii nonprofit în sumă de 13.030.805 lei.

    Totalul datoriilor Federaţiei Române de Fotbal la data de 31 decembrie 2014 se ridicau la suma de 35.452.745 de lei (7.905.265 de euro), din care datorii către bugetul asigurărilor sociale de 337.531 de lei (75.262 de euro) şi 132.056 de lei (29.445 de euro) către bugetul de stat.

    Conform bilanţului contabil totalul creanţelor înregistrate la finalul anului trecut se ridica la 18.189.423 de lei (4.055.884 de euro), FRF previzionând că va recupera în anul 2015 suma de 16.972.843 de lei (3.784.610 euro).

    Federaţia Română de Fotbal avea la 31 decembrie 2014 un număr de 132 de angajaţi.

  • Tabere şcolare la centrele naţionale de fotbal de la Mogoşoaia şi Buftea

    “Pentru ca adolescenţii şi copiii să intre cât mai profund în contact cu fotbalul de performanţă, FRF va organiza tabere pentru copii în Centrele Naţionale Mogoşoaia şi Buftea. Aici vor beneficia de lecţii de fotbal, cursuri despre istoria fotbalului, medicină sportivă şi nutriţie, precum şi de întâlnirea cu fotbalişti din loturile naţionale care să le vorbească despre experienţa lor fotbalistică”, se menţionează în documentul amintit.

    Federaţia Română de Fotbal a elaborat “Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020”, cu obiective precise şi detaliate pe care promite să le pună în practică. Documentul ar urma să fie prezentat membrilor afiliaţi în următoarea şedinţă a Adunării Generale a FRF, din 30 martie.

    Planul realizat de FRF este structurat în jurul a cinci obiective strategice pentru perioada amintită: calificarea echipei naţionale la toate cele trei turnee finale CE 2016, CM 2018, CE 2020, creşterea substanţială a numărului de practicanţi şi de persoane implicate în fenomenul fotbalistic, dezvoltarea fotbalului feminin şi a futsalului (creşterea performanţei echipelor naţionale), construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă şi creşterea atractivităţii şi a vizibilităţii jocului de fotbal.

  • Tocală: Dacă FRF nu a făcut cerere de finanţare pentru 2015 înseamnă că renunţă, noi nu îi obligăm

    Oficialul MTS a explicat că termenul limită pentru depunerea cererilor de finanţare expiră în cursul zilei de astăzi.

    “Poate tot răul spre bine până la urmă. Dacă dânşii au negat şi dacă nu vor finanţare, nu îi obligă nimeni să îşi depună cererea. În octombrie-noiembrie se depune la MTS o solicitare, iar apoi, cererea de finanţare se depune până la 5 ianuarie, parcă ăsta este termenul. Nu am verificat azi. Deci dacă nu au cerere de finanţare înseamnă că renunţă la solicitarea iniţială, pentru că ei au un proiect depus. Dar înseamnă că nu îşi doresc şi nu îi obligăm”, a afirmat Tocală.

    Reprezentanţii MTS anunţau la 22 decembrie că Federaţia Română de Fotbal va primi o alocaţie financiară de aproximativ un milion de euro de la Ministerul Tineretului şi Sportului pentru pregătirea loturilor de copii şi juniori în 2015, fiind pentru prima oară când federaţia de fotbal a solicitat fonduri de la bugetul de stat.

    Ulterior, în aceeaşi zi, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a negat într-un comunicat de presă, că ar fi solicitat fonduri de la MTS. “Am spus de la bun început: vom atrage toate fondurile şi finanţările pe care Federaţia Română de Fotbal le poate accesa. Însă, cel puţin până acum, am decis să nu solicităm finanţare de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Totodată, în dezvoltarea centrelor regionale de excelenţă am decis să ne bazăm exclusiv pe sprijinul autorităţilor locale şi investiţii din mediul privat, fără o implicare financiară din partea statului”, menţiona Burleanu în comunicatul citat.

  • Tocală: Dacă FRF nu a făcut cerere de finanţare pentru 2015 înseamnă că renunţă, noi nu îi obligăm

    Oficialul MTS a explicat că termenul limită pentru depunerea cererilor de finanţare expiră în cursul zilei de astăzi.

    “Poate tot răul spre bine până la urmă. Dacă dânşii au negat şi dacă nu vor finanţare, nu îi obligă nimeni să îşi depună cererea. În octombrie-noiembrie se depune la MTS o solicitare, iar apoi, cererea de finanţare se depune până la 5 ianuarie, parcă ăsta este termenul. Nu am verificat azi. Deci dacă nu au cerere de finanţare înseamnă că renunţă la solicitarea iniţială, pentru că ei au un proiect depus. Dar înseamnă că nu îşi doresc şi nu îi obligăm”, a afirmat Tocală.

    Reprezentanţii MTS anunţau la 22 decembrie că Federaţia Română de Fotbal va primi o alocaţie financiară de aproximativ un milion de euro de la Ministerul Tineretului şi Sportului pentru pregătirea loturilor de copii şi juniori în 2015, fiind pentru prima oară când federaţia de fotbal a solicitat fonduri de la bugetul de stat.

    Ulterior, în aceeaşi zi, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a negat într-un comunicat de presă, că ar fi solicitat fonduri de la MTS. “Am spus de la bun început: vom atrage toate fondurile şi finanţările pe care Federaţia Română de Fotbal le poate accesa. Însă, cel puţin până acum, am decis să nu solicităm finanţare de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Totodată, în dezvoltarea centrelor regionale de excelenţă am decis să ne bazăm exclusiv pe sprijinul autorităţilor locale şi investiţii din mediul privat, fără o implicare financiară din partea statului”, menţiona Burleanu în comunicatul citat.

  • Burleanu susţine că nu a solicitat bani de la Ministerul Tineretului şi Sportului. REACŢIA MTS

    “Am spus de la bun început: vom atrage toate fondurile şi finanţările pe care Federaţia Română de Fotbal le poate accesa. E mai mult decât o promisiune făcută membrilor afiliaţi şi iubitorilor fotbalului, pentru mine e o obligaţie care ţine de managementul performant. Asta pentru că nu există bani de care dezvoltarea fotbalului românesc să se poată lipsi. Însă, cel puţin până acum, am decis să nu solicităm finanţare de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Totodată, în dezvoltarea centrelor regionale de excelenţă am decis să ne bazăm exclusiv pe sprijinul autorităţilor locale şi investiţii din mediul privat, fără o implicare financiară din partea statului”, a menţionat Burleanu.

    Carmen Tocală: Solicitările de finaţare ale FRF sunt înregistrate în noiembrie

    Secretarul de stat în MTS, Carmen Tocală, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, că FRF a formulat două solicitări de finanţare de la bugetul de stat, care au fost înregistrate în luna noiembrie, deşi preşedintele federaţiei, Răzvan Burleanu, neagă faptul că ar fi cerut bani publici.

    “Solicitările de finanţare sunt înregistrate în luna noiembrie. Acum, dacă le susţin sau nu, nu ştiu, pentru că din noiembrie nu am mai vorbit cu dânşii. Dar atunci s-au înregistrat toate solicitările. Poate că au vrut în 2014 şi s-au răzgândit, dar în orice caz în noiembrie a fost înregistrată solicitarea şi eu am fost chiar şi am discutat cu dânşii la federaţie. Domnul Chivorchian este semnatar, sigur îşi aminteşte, am vorbit în nenumărate rânduri cu dânsul. Au fost două solicitări. Deci în măsura în care au nevoie, noi avem toată deschiderea să-i finanţăm. Dacă vor sau nu vor asta nu ştiu”, a declarat Tocală.

    FRF va primi o alocaţie financiară de aproximativ un milion de euro de la MTS pentru pregătirea loturilor de copii şi juniori în 2015, fiind pentru prima oară când federaţia de fotbal a solicitat fonduri de la bugetul de stat, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat, Carmen Tocală.

    “Este firesc ca pentru loturile naţionale de tineret şi juniori să fie atribuită o sumă. Pentru loturile naţionale de seniori au nişte condiţii stabilite de forul conducător şi noi nu putem aloca sume decât în limita HG-ului. Dar pentru loturile mici se poate. Sunt peste 23.000 de sportivi legitimaţi la fotbal, deci trebuie să el dăm şi lor. Chiar dacă lumea nu agreează. Dar vorbim numai despre activitatea de tineret şi juniori, părinţii nu mai pot suporta cheltuielile. Acolo trebuie să umblăm noi. Am agreat cu domnul Burleanu, cu domnul Chivorchian un plan, până se reglementează situaţia cu Loteria, să-i ajutăm într-un fel. Nu sunt condiţionaţi de anumite calificări, nu intră în prima grupă valorică, intră în a doua grupă valorică la finanţare, la jocurile sportive. Comparativ cu toate jocurile sportive, vor primi o finaţare de 4-5 milioane de lei. Toate se situază în jurul acestei sume. Handbalul are ceva mai mult, dar a avut un campionat european. Eu cred că 4-5 milioane de lei înseamnă un ajutor pentru federaţie”, a declarat Tocală, pentru MEDIAFAX, la finalul conferinţei de presă în cadrul căreia a fost prezentat Raportul de Activitate al MTS pe anul 2014.

    Federaţia Română de Fotbal va fi obligată să cheltuie sumele provenite de la bugetul de stat în anumite condiţi. “Trebuie să cheltuiască aceste sume în condiţiile noastre însă, nu în hoteluri de 5 stele, noi stă în hoteluri de 3 stele, pentru că aşa prevede legea. Transportul se face la economic, nu la business, sunt nişte criterii care trebuie respectate. Dar trebuie ajutaţi, joacă pentru România. Aveau banii de la Loterie, dar nu mai au acei bani din 2009, de unde au ei venituri proprii să susţină juniorii? Atunci am spus să-i ajutăm, dar la fel ca la celelalte jocuri sportive”, a menţionat Tocală.

    Secretarul de stat pentru activităţile de sport din cadrul MTS, Carmen Tocală, a afirmat că FRF a ratat posibilitatea înscrierii în programul Pierre de Coubertin cu câteva ore. “Îmi pare rău că nu au intrat în prograul Pierre de Coubertain. Au venit seara şi nu era nimeni. Au avut o depăşire de câteva ore, asta este. Ei nu ştiau că la noi la registratură se lucrează până la ora 17.00. Nu a fost înregistrat actul, ar fi fost benefic pentru ei, pentru selecţia la nivel de juniori. Au o mulţime de copii nelegitimaţi, i-ar fi ajutat”, a mai spus Tocală.

    Programul Pierre de Coubertin are ca obiectiv strategic sprijinirea şi dezvoltarea programelor sportive propuse de federaţiile sportive naţionale pentru acţiuni de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, în vederea obţinerii de performeri.

  • FRF: 63 de copii au participat la acţiunea de selecţie din Spania

    La acţiune au fost prezenţi Aurel Ţicleanu, managerul departamentului de scoutind din cadrul FRF, Miodrag Belodedici, consilierul preşedintelui FRF, Adrian Boingiu, selecţioner Under 16, şi Gabriel Manolache, selecţioner Under 15.

    “A fost o acţiune deosebit de reuşită. Recunosc că, fiind prima acţiune de acest gen, am avut emoţii, chiar dacă, în teorie, toate lucrurile erau puse la punct. Am primit un ajutor important din partea reprezentanţilor clubului Getafe şi, de aceea, le-am mulţumit preşedintelui clubului şi lui Cosmin Contra, care a fost şi el alături de noi la selecţie. De asemenea, ne-a onorat cu prezenţa şi ambasadorul României din Spania”, a declarat Aurel Ţicleanu.

    Managerul departamentului de scouting din cadrul FRF a fost mulţumit de rezultatele selecţiei: “Părinţii s-au comportat exemplar, iar pentru copii am numai cuvinte de laudă, au dat totul şi au câştigat admiraţia noastră. Acţiunea va fi încununată de două convocări pe care le veţi vedea, săptămâna viitoare, la echipa naţională Under 15, care, la finalul lunii, joacă două meciuri contra Moldovei. În total, am văzut 12 jucători care oricând pot face parte din loturile naţionale şi pe care îi vom monitoriza în continuare”.

  • Preşedintele CNCD, îngrijorat de noul imn, “nu tocmai inteligent”, al naţionalei de fotbal

    “Cunosc problema imnului echipei naţionale, dar nu am discutat-o în colegiul director al consiliului. Am ştiinţă de acest imn şi de acel vers «ori învingem ori murim». Eu cred că trebuie să fie mai atenţi cei de la Federaţia Română de Fotbal cu astfel de imnuri. Nu cred nici faptul că «pe ei, pe ei pe mama lor» reprezintă Federaţia Română de Fotbal. Vă daţi seama că va fi lansat şi la meciul România – Ungaria, unde nu va mai fi nevoie de niciun imn, e suficient să arunci un chibrit. Este explozivă treaba. Dar în contextul acesta electoral îmi exprim întreaga îngrijorare. Trecem printr-o perioadă destul de dificilă. În campania electorală, orice subiect se speculează. Nu cred că e cea mai bună idee să lansăm un astfel de imn, cu un astfel de conţinut. Suntem la două săptămâni de meci şi spiritele mi se par destul de inflamate. Nu este un imn tocmai inteligent, să spun aşa”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru MEDIAFAX.

    Oficialul CNCD a afirmat că în cazul în care unul dintre membrii colegiului director al instituţiei se va autosesiza, situaţia va fi analizată în cadrul unei şedinţe: “Nu am primit nicio sesizare, dar dacă vom primi o vom analiza în cadrul colegiului. Sau dacă unul dintre membrii colegiului director se va autosesiza o vom analiza”.

    Asztalos a declarat că pentru a fi evitate eventuale conflicte ar fi preferat ca fanii maghiari să nu efectueze deplasarea la Bucureşti, pentru partida România – Ungaria, din cadrul preliminariilor CE 2016. “Nu ştiu dacă ştiţi, dar jucătorii Ungariei au decis să suporte cheltuielile de deplasare ale suporterilor la Bucureşti. Asta în urma eşecului din partida cu Irlanda de Nord. Eu îmi exprim îngrijorarea vizavi de acest eveniment sportiv de pe 11 octombrie. Sincer aş fi preferat să nu se deplaseze niciun suporter maghiar la Bucureşti pentru a evita orice scandal, aşa cum am avut ultima oară. Care a fost amplificat artificial în special de unii reprezentanţi mass-media, pentru că Jandarmeria şi Poliţia şi-au făcut foarte bine treaba. Eu i-am văzut pe ultraşii maghiari data trecută, dar şi pe ai noştri şi norocul a fost că au intervenit forţele de ordine. Nu avem nevoie de huliganisme pe un fond destul de încărcat de emoţie”, a mai spus preşedintele CNCD.

    Federaţia Română de Fotbal (FRF) a lansat, luni, imnul oficial al echipei naţionale, compus de trupa rock Iris, ce conţine versuri controversate -“Ori murim, ori câştigăm” şi “Hai pe ei, pe mama lor” – ultimul fiind introdus în text la solicitarea reprezentanţilor suporterilor.

    “Ale, ale, ale, ale, ale / Hai pe ei, pe mama lor / Ale, ale, ale, Hai România / Astăzi vrem victorie / Ale, ale, ale, Hai România, / Ori murim, ori câştigăm”, sunt versurile ultimului refren al imnului compus de membrii trupei Iris, la solicitarea FRF.

    Referitor la ultimul vers “ori murim, ori câştigăm” şi la o posibilă legătură cu unul din sloganurile liderului fascist italian Benito Mussolini, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu a spus că noul imn al naţionalei nu are nicio conotaţie politică: “Vă asigur că nu are nicio conotaţie politică sau discriminatorie şi nici Federaţia Română de Fotbal şi nici formaţia Iris nu s-ar fi gândit la aşa ceva. Pot să remarc că am văzut persoane care încearcă să ducă în derizoriu acest proiect, încercând să facă o similitudine între acest mesaj de forţă şi nu ştiu ce mesaj al unui lider fascist. Dacă e să ne uităm la nuanţa întregului mesaj al imnului, o să vedem că acelaşi mesaj se găseşe în imnul naţional «Deşteaptă-te române!». Există întotdeauna câţiva semidocţi de serviciu aflaţi într-o vânătoare de vrăjitoare imaginară”.

    Solistul trupei Iris, Rafael, a afirmat că versul “Hai pe ei, pe mama lor” a fost introdus ulterior în textul imnului, la insistenţa reprezentanţilor suporterilor. “Acolo este pasajul suporterilor, au insistat şi s-au luptat să existe pasajul acesta. Noi din respect pentru ei l-am adăugat. Am avut câteva discuţii cu suporterii, dar şi cu legende ale fotbalului care ne-au mai dat câteva sugestii. Reprezentanţii suporterilor şi-au dorit să fie ceva care să-i reprezinte, ceva puţin ieşit din peisaj. Nu e o aluzie la lucruri negative, pur şi simplu înseamnă că şi pe adversari şi pe mamele lor. Pe tot neamul lor. Trebuie să-i convingem că noi vom câştiga. Este cadoul meu de bun venit în trupa Iris, le mulţumesc colegilor că m-au ajutat să îndeplinesc acest vis al meu, de a cânta imnul echipei naţionale de fotbal a României. Sperăm ca până la meciul cu Ungaria să-l înveţe toţi suporterii. Rockul a fost şi va deveni o muzică a maselor şi vrem să mulţumim federaţiei pentru acest suport. Muzica rock va redeveni ceea ce a fost”, a declarat Rafael, care a precizat că suporterii nu au mai avut şi alte solicitări.

    Unul dintre fondatorii trupei Iris, Nelu Dumitrescu, a afirmat că scandarea respectivă a intrat deja în vocabularul suporterilor: “Şi la americani au fost probleme în anii ’70, când au început să apară în filme înjurături. Nu ai ce face. Şi în muzica actuală, rapperii folosesc înjurături. Nu ai cum, auzi la televizor când ei strigă «Hai pe ei, pe mama lor». Oamenii s-au obişnuit, face parte din vocabularul unui suporter. Dar nu poţi să vii cu steguleţul şi hai să fii civilizat”.

    România va întâlni naţionala Ungariei, la 11 octombrie, pe Arena Naţională, într-o partidă din cadrul Grupei F de calificare la Campionatul European din 2016.

  • Ministerul Tineretului şi Sportului a refuzat avizul pentru modificarea statutului FRF. Schimbările aprobate de Adunarea Generală Extraordinară sunt nule

     “Modificările la statutul FRF nu au primit avizul MTS. Conform legii, în aceste condiţii, modificările efectuate în Adunarea Generală din 28 iunie sunt lovite de nulitate în totalitate. Acum este nevoie de convocarea unei noi Adunări Generale. Probabil că în Comitetul Executiv din 11 iulie se va decide convocarea Adunării Generale Extraordinare pentru rezolvarea situaţiei”, a declarat pentru MEDIAFAX sursa citată.

    Conform articolului 36, alineatul 4, din Legea 69/2000, a Educaţiei Fizice şi Sportului, “modificarea statutelor sau actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului”.

    Alineatul 6 al aceluaişi articol de lege precizează faptul că “înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro