BusinessMagazin

Tag: frecventa

  • Decizie fulger de la Wizz Air: Compania retrage o cursă şi scade frecvenţa zborurilor către mai multe destinaţii

    Potrivit reprezentanţilor Aeroportului Internaţional Craiova, Wizz Air a făcut unele modificări pentru orarul de iarnă 2017-2018 pentru baza aeriană din Craiova.
     
    Astfel, cursa Craiova – Liverpool va fi retrasă începând cu data de 1 noiembrie.
     
    Frecvenţa curselor Craiova – Londra Luton a fost scăzută, începând din 7 ianuarie 2018, de la şapte la şase, iar frecvenţa curselor Craiova – Barcelona de la două la una, începând din 29 octombrie, zborul fiind operat doar duminică.
     
    De asemenea, din 3 noiembrie scade frecvenţa curselor Craiova – Madrid de la două la una, zborul fiind operat in ziua de vineri.
     

  • Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival

    Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.

    ”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat  prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.

    Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.

    ”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.

    ”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.

    De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.

    ”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

    Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.

    Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.

  • 15 lucruri pe care nu le ştiai despre stewardese. “Un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Suntem plătiţi doar pentru orele de zbor”

    De exemplu, dacă ziua ta de muncă se lungeşte până la 12 ore, eşti plătit numai pentru orele petrecute de la poartă încolo, nu şi pentru îmbarcări sau întârzieri.

    „Suntem bombardaţi de cheltuieli neaşteptate”

    „O mulţime de cheltuieli noi şi neaşteptate vin împreună cu locul de muncă; spre exemplu, nenumărate curse cu Uber, mâncare pe drum, uniforme, bagaje, bacşiş pentru şoferi şi bani de ieşiri cu colegii. În primii cinci ani vei fi destul de sărac”

    „Nu îţi poţi crea un trai de lux”

    “Nu te vei îmbogăţi niciodată ca un însoţitor de zbor, dar poţi controla câţi bani vrei să faci”

    „Rolul nostru principal este să asigurăm securitatea”

    „Sunt circa 300 de reguli pe care trebuie să le urmăm în acest sens”

    „Însoţitorii de zbor sunt deştepţi”

    „Trebuie să ne obţinem anual calificările necesare pentru acest job”

    „Avem o viaţă destul de singuratică”

    „Petrecem foarte multe ore singuri prin aeroporturi sau prin hoteluri”

    „Când suntem în rezervă, putem petrece până la şase zile fără să zburăm sau să mergem nicăieri”

    “De obicei, trebuie să avem totul pregătit în detaliu, dar în lunile de zbor mai libere avem timp, în sfârşit, să ne uităm la seriale”

    „Trebuie să îndeplinim foarte multe roluri”

    „Gândeşte-te că s-ar putea întâmpla orice situaţie neprevăzută, iar la zeci de mii de metri în aer, ghici cine se ocupă de asta? Facem mai mult decât să împărţim prăjituri, dar, din păcate, doar asta văd oamenii. De exemplu, dacă e nevoie, pot să-ţi aduc pe lume copilul”.

    „Trainingul însoţitorilor de zbor este cel mai dificil interviu”

    „Suntem cu adevărat experţi în domeniul siguranţei, instruiţi să vă salvăm viaţa în caz de pericol, nu doar să vă servim suc de roşii. Iar instructajul este foarte greu de explicat,  ca şi naşterea –  nu înţelegi cât de greu este până când o vei experimenta”.

    „Unele companii aeriene au încă orientări stricte privind aspectul fizic al echipajului de cabină”

    „La compania pentru care lucrez, un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Este un job destul de nesănătos, iar uneori murdar”

    „Problemele de sănătate ale însoţitorilor de zbor pot fi destul de grave, iar cel mai des întâlnite sunt pietrele la rinichi, pierderea auzului, depresia, lipsa de somn, tulburări de digestie etc; pe de altă parte, mai întâlnesc oameni care îmi întind  un scutec murdar în timp ce servesc alimente”

    „Acest loc de muncă îţi schimbă caracterul şi cine eşti”

    „În bine sau în rău, de tine depinde”

    „Poate pune o presiune imensă asupra relaţiilor”

    „Dacă eşti genul care îşi petrece, de obicei, concediul cu familia, acest loc de muncă nu este pentru tine.  Dacă doreşti ca în fiecare weekend să te vezi cu partenerul/partenera, acest loc de muncă nu este pentru tine. Dacă doreşti să fii acasă cu familia în fiecare noapte, acest loc de muncă în mod cert nu e pentru tine”

    „Înveţi multe despre oameni”

    „Slujba asta este o lecţie importantă dacă vrei să înveţi psihologie”

    „Cei pasionaţi nu pleacă prea repede”

    „Odată ce îţi dai seama că îţi place, asta devine o carieră pe viaţă; de asta îţi dai seama în primul an” 

  • 15 lucruri pe care nu le ştiai despre stewardese. “Un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Suntem plătiţi doar pentru orele de zbor”

    De exemplu, dacă ziua ta de muncă se lungeşte până la 12 ore, eşti plătit numai pentru orele petrecute de la poartă încolo, nu şi pentru îmbarcări sau întârzieri.

    „Suntem bombardaţi de cheltuieli neaşteptate”

    „O mulţime de cheltuieli noi şi neaşteptate vin împreună cu locul de muncă; spre exemplu, nenumărate curse cu Uber, mâncare pe drum, uniforme, bagaje, bacşiş pentru şoferi şi bani de ieşiri cu colegii. În primii cinci ani vei fi destul de sărac”

    „Nu îţi poţi crea un trai de lux”

    “Nu te vei îmbogăţi niciodată ca un însoţitor de zbor, dar poţi controla câţi bani vrei să faci”

    „Rolul nostru principal este să asigurăm securitatea”

    „Sunt circa 300 de reguli pe care trebuie să le urmăm în acest sens”

    „Însoţitorii de zbor sunt deştepţi”

    „Trebuie să ne obţinem anual calificările necesare pentru acest job”

    „Avem o viaţă destul de singuratică”

    „Petrecem foarte multe ore singuri prin aeroporturi sau prin hoteluri”

    „Când suntem în rezervă, putem petrece până la şase zile fără să zburăm sau să mergem nicăieri”

    “De obicei, trebuie să avem totul pregătit în detaliu, dar în lunile de zbor mai libere avem timp, în sfârşit, să ne uităm la seriale”

    „Trebuie să îndeplinim foarte multe roluri”

    „Gândeşte-te că s-ar putea întâmpla orice situaţie neprevăzută, iar la zeci de mii de metri în aer, ghici cine se ocupă de asta? Facem mai mult decât să împărţim prăjituri, dar, din păcate, doar asta văd oamenii. De exemplu, dacă e nevoie, pot să-ţi aduc pe lume copilul”.

    „Trainingul însoţitorilor de zbor este cel mai dificil interviu”

    „Suntem cu adevărat experţi în domeniul siguranţei, instruiţi să vă salvăm viaţa în caz de pericol, nu doar să vă servim suc de roşii. Iar instructajul este foarte greu de explicat,  ca şi naşterea –  nu înţelegi cât de greu este până când o vei experimenta”.

    „Unele companii aeriene au încă orientări stricte privind aspectul fizic al echipajului de cabină”

    „La compania pentru care lucrez, un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Este un job destul de nesănătos, iar uneori murdar”

    „Problemele de sănătate ale însoţitorilor de zbor pot fi destul de grave, iar cel mai des întâlnite sunt pietrele la rinichi, pierderea auzului, depresia, lipsa de somn, tulburări de digestie etc; pe de altă parte, mai întâlnesc oameni care îmi întind  un scutec murdar în timp ce servesc alimente”

    „Acest loc de muncă îţi schimbă caracterul şi cine eşti”

    „În bine sau în rău, de tine depinde”

    „Poate pune o presiune imensă asupra relaţiilor”

    „Dacă eşti genul care îşi petrece, de obicei, concediul cu familia, acest loc de muncă nu este pentru tine.  Dacă doreşti ca în fiecare weekend să te vezi cu partenerul/partenera, acest loc de muncă nu este pentru tine. Dacă doreşti să fii acasă cu familia în fiecare noapte, acest loc de muncă în mod cert nu e pentru tine”

    „Înveţi multe despre oameni”

    „Slujba asta este o lecţie importantă dacă vrei să înveţi psihologie”

    „Cei pasionaţi nu pleacă prea repede”

    „Odată ce îţi dai seama că îţi place, asta devine o carieră pe viaţă; de asta îţi dai seama în primul an” 

  • Anunţul important pentru toţi şoferii care au maşini vechi. Vezi ce vor fi obligaţi să fac proprietarii anual

    Registrului Auto Român urmează să oblige efectuare ITP-ului pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an. Pe lângă asta, directorul general al RAR anunţă şi o întărire a controalelor în trafic.

    „Registrul Auto Român intenţionează să propună, ca măsură de majorare a siguranţei rutiere, în actualul context al evoluţiei parcului auto naţional, creşterea frecvenţei de efectuare a ITP pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an”, a anunţat George Dincă, pentru Digi24.ro, directorul general al Registrului Auto Român (RAR).

    Conform acestuia, după eliminarea timbrului de mediu, „reacţia pieţei auto a fost cea preconizată, anume de creştere importantă a numărului de autovehicule uzate, pentru care deţinătorii acestora au solicitat eliberarea de către RAR a documentelor necesare înmatriculării în România”.
    George Dincă susţine că „este interesant de remarcat în primul rând că o anumită parte dintre aceste vehicule deja circulă pe drumurile publice din România, fiind înmatriculate în alte state (de exemplu, Bulgaria).

    Cel mai probabil ele nu au fost înmatriculate în ţara noastră deoarece vârsta lor, corelată direct cu o normă de poluare inferioară, a făcut ca pentru ele să se calculeze o valoare a timbrului de mediu considerată prea mare”.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Anunţul important pentru toţi şoferii care au maşini vechi. Vezi ce vor fi obligaţi să fac proprietarii anual

    Registrului Auto Român urmează să oblige efectuare ITP-ului pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an. Pe lângă asta, directorul general al RAR anunţă şi o întărire a controalelor în trafic.

    „Registrul Auto Român intenţionează să propună, ca măsură de majorare a siguranţei rutiere, în actualul context al evoluţiei parcului auto naţional, creşterea frecvenţei de efectuare a ITP pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, de la doi ani cât este în prezent la un an”, a anunţat George Dincă, pentru Digi24.ro, directorul general al Registrului Auto Român (RAR).

    Conform acestuia, după eliminarea timbrului de mediu, „reacţia pieţei auto a fost cea preconizată, anume de creştere importantă a numărului de autovehicule uzate, pentru care deţinătorii acestora au solicitat eliberarea de către RAR a documentelor necesare înmatriculării în România”.
    George Dincă susţine că „este interesant de remarcat în primul rând că o anumită parte dintre aceste vehicule deja circulă pe drumurile publice din România, fiind înmatriculate în alte state (de exemplu, Bulgaria).

    Cel mai probabil ele nu au fost înmatriculate în ţara noastră deoarece vârsta lor, corelată direct cu o normă de poluare inferioară, a făcut ca pentru ele să se calculeze o valoare a timbrului de mediu considerată prea mare”.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Anunţul făcut de Ryanair: o nouă rută. Unde veţi putea zbura cu 25 de euro

    Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, lansează o nouă rută din Bucureşti spre Palermo (Italia), cu o frecvenţă de trei zboruri săptămânale, începând de la 28 martie 2017.

    Aceasta este prima dintre noile rute Ryanair din Bucureşti operate în calendarul de vară 2017 care urmează a fi anunţat curând în întregime. Tarifele de călătorie încep de la 24,99 de euro pentru călătorii în aprilie şi mai 2017.

    Locurile promoţionale sunt disponibile acum pentru rezervări pe site-ul companiei aeriene şi sunt disponibile până la miezul nopţii, luni (22 august).  

  • Ryanair lansează o nouă rută de pe aeroportul Henri Coandă

    Compania aeriană low-cost cu origini irlandeze Ryanair a anunţat lansarea unei noi rute din Bucureşti către Palermo, cu o frecvenţă de trei zboruri săptămânale. Compania va începe să opereze pe noua rută de la 28 martie 2017.

    Aceasta este prima dintre noile rute Ryanair din Bucureşti operate în calendarul de vară 2017 care urmează a fi anunţat curând în întregime, potrivit reprezentanţilor companiei. Odată cu acest anunţ, Ryanair scoate la vânzare locuri pe ruta Bucureşti – Palermo cu tarife ce pornesc de la  a 24.99 de euro pentru călătorii în aprilie şi mai 2017. Aceste locuri promoţionale sunt disponibile de astăzipână la miezul nopţii de luni (22 august).

  • Coşmarul angajatului eficient: şedinţa

    În orice organizaţie sunt oameni care aşa consideră că muncesc, stând în şedinţe“, spune, resemnat, Marius P., director într-o multinaţională din sectorul serviciilor IT, despre situaţiile în care este nevoit să stea până la final în şedinţele în care discuţiile participanţilor se duc în cu totul alte direcţii, fără legătură cu tema întâlnirii de business.

    Cazul lui Marius nu este singular, sunt multe situaţii în care managerii din companiile locale sunt nevoiţi să ia parte la şedinţe inutile, care nu fac decât să îi oblige să stea peste program, ca să recupereze pierderea de vreme din „meetinguri“.

    „Am văzut, destul de frecvent, cazuri de şedinţe ineficiente şi am observat că acestea au repercusiuni în felul în care se conduce o organizaţie. Dacă nu există un obiectiv comun şi dacă nu se ia o decizie în urma unei şedinţe, atunci aceasta poate fi considerată timp pierdut“, admite Anca Georgescu Aladgem, membru în boardul Telekom şi fondator al companiei de consultanţă ChangeWorks – Center for Personal and Organisational Development. Din punctul său de vedere, pentru ca o şedinţă să fie utilă, participanţii trebuie să plece cu o serie de lucruri de făcut de acolo.

    Pregătirea şedinţei, o agendă clară a discuţiilor, stabilirea participanţilor şi a rolului lor în şedinţă şi identificarea concluziilor aşteptate în urma întâlnirilor sunt caracteristicile unei şedinţe eficiente, spun specialiştii. Cu cât este mai bine planificată, organizată şi condusă, cu atât şansele pentru o încheiere cu succes a unei şedinţe care să nu fie considerată inutilă sunt mai mari. „Durata unei şedinţe depinde de scopul întâlnirii. Astfel, dacă avem o întâlnire de planificare strategică, această va dura mai mult, dacă este vorba de o întâlnire de planificare operaţională, timpul se reduce etc. Personal cred în întâlnirile scurte, bine pregătite, bine comunicate, cu un scop clar şi cu audienţa potrivită. Când mă refer la o întâlnire scurtă am în vedere 30 – 45 de minute, adică timpul maxim de concentrare al unui adult“, explică Dan Burlacu, consultant în cadrul companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării profesionale Ascendis. Unele şedinţe, cum sunt cele de aliniere, sunt necesare, pentru că de multe ori apar probleme la limita dintre două departamente care trebuie clarificate, explică Anca Georgescu Aladgem. „Pentru o şedinţă eficientă este foarte importantă agenda discuţiilor şi materialele discutate, care să fie precirculate. Dacă sunt prezentări PowerPoint cu 70 de slide-uri şi sunt 15 astfel de prezentări într-o şedinţă, aceasta se poate transforma rapid într-o o pierdere de vreme“, explică ea. Într-o şedinţă este, de asemenea, foarte important să fie la masă persoanele care trebuie. „Dacă lipseşte persoana considerată «guru» pe subiectul discutat, atunci şedinţa nu are rost“, mai spune Anca Georgescu.

     În ceea ce priveşte frecvenţa şedinţelor, consultantul de la Ascendis spune că aceasta depinde de diverşi factori, cum ar fi tipul activităţii organizaţiei (dacă este, de exemplu, de retail, producţie, ori cercetare şi dezvoltare) sau de modelul de business (pentru că există organizaţii care lucrează foarte mult cu echipe interdepartamentale pe proiecte specifice, caz în care o întâlnire săptămânală pentru verificarea statusului este recomandată).

    „Nivelul de dezvoltare al organizaţiei este un alt cadru ce poate dicta frecvenţă întâlnirilor. O organizaţie matură va avea o altă dinamică a întâlnirilor versus o organizaţie care se află la început de drum ori se reorientează în piaţă“, adaugă Dan Burlacu de la Ascendis.

    Pentru Daniela L., 33 de ani, schimbarea tipului de organizaţie pentru care lucrează a condus şi la o schimbare a practicii în materie de şedinţe. Când lucra la o companie cu acţionariat românesc, spune ea, întâlnirile erau de tip „face to face“ şi îi ocupau cam 30-40% din timpul petrecut la muncă.

    „După ce m-am angajat la o multinaţională lucrurile s-au schimbat radical. Modul de lucru este foarte diferit, într-o zi normală ajung şi la 70-80% din timp petrecut în săli de conferinţe unde am vestitele «call-uri» cu echipa din Europa. E foarte mult timp pierdut şi multe momente în care discuţiile degenerează sau când colegii din Europa lucrează de acasă şi astfel ajungi să auzi un copil pe fundal sau un câine care latră şi nu se mai opreşte“, spune Daniela, care lucrează în departamentul de marketing al unui centru de servicii de externalizare care deserveşte de la Bucureşti clienţi din întreaga Europă. Pentru ea, cel mai dificil este să constate că, după ce a stat toată ziua în astfel de şedinţe, nu mai are timp să pună în aplicare ce are de făcut efectiv la serviciu şi este nevoită să lucreze peste program.

    La rândul său, Marius P. încearcă să evite şedinţele atât cât este cu putinţă, iar atunci când le organizează el face tot posibilul să fie cât mai scurte şi eficiente. Iar atunci când este invitat la şedinţe se scuză dacă se poate, după ce şi-a prezentat opinia sau informaţiile solicitate, şi dacă el consideră că prezenţa sa nu mai aduce valoare adăugată în acel moment. „În compania noastră, o colegă a avut o iniţiativă foarte bună, care s-a implementat: stand-up meetings. În ideea de a avea şedinţe cât mai scurte şi eficiente, s-au cumpărat nişte mese mai înalte, din acelea de cocktail de la evenimente, iar participanţii stăteau în picioare, ideea fiind de a avea şedinţe de 15- 30 de minute. Asta până când unii au început să vină la şedinţe cu scaunele după ei, iar ulterior sala de şedinţe a fost desfiinţată şi mesele împărţite pe la diverşi şefi de departamente. Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită“, îşi aminteşte Marius.

    Ideal ar fi ca o şedinţă să dureze maximum una sau două ore, spun specialiştii. În cazuri mai rare, când se discută despre strategia companiei şi şedinţa are loc o dată pe an, aceasta poate avea o durată ce ajunge chiar şi la 1,5 zile. „Dar aici nu mai este vorba de o şedinţă, ci de un workshop care este gestionat de un facilitator“, adaugă Anca Georgescu Aladgem.

    Dincolo de tipul de şedinţe şi de practicile din organizaţii în legătură cu acest subiect, mai există studii care arată că există diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte modul de abordare a şedinţelor. „De foarte multe ori bărbaţii iau decizia înainte de şedinţă, la bere, şi folosesc şedinţa ca să formalizeze deciziile luate anterior. În schimb, femeile consideră şedinţele forumul în care se dezbat ideile şi în urma cărora se iau decizii şi se stabilesc planuri de acţiune“, mai spune Anca Georgescu.

    În ceea ce priveşte pierderile pe care le pot aduce companiilor şedinţele inutile, acestea se traduc şi în scăderi în materie de: focus, claritate, motivare, devotament profesional al angajaţilor şi productivitate. „Nu în ultimul rând, o companie pierde timp şi bani din pricina întâlnirilor ineficiente. Din câte ştiu, un angajat petrece în medie 6 ore / săptămână în cadrul şedinţelor, iar aproximativ 35% din timp este ineficient folosit. Dacă ne uităm la dimensiunea companiei, la numărul angajaţilor, la salariul mediu şi la 52 de săptămâni, vom ajunge imediat şi la cifre“, conchide Dan Burlacu de la Ascendis.

  • Coşmarul angajatului eficient: şedinţa

    În orice organizaţie sunt oameni care aşa consideră că muncesc, stând în şedinţe“, spune, resemnat, Marius P., director într-o multinaţională din sectorul serviciilor IT, despre situaţiile în care este nevoit să stea până la final în şedinţele în care discuţiile participanţilor se duc în cu totul alte direcţii, fără legătură cu tema întâlnirii de business.

    Cazul lui Marius nu este singular, sunt multe situaţii în care managerii din companiile locale sunt nevoiţi să ia parte la şedinţe inutile, care nu fac decât să îi oblige să stea peste program, ca să recupereze pierderea de vreme din „meetinguri“.

    „Am văzut, destul de frecvent, cazuri de şedinţe ineficiente şi am observat că acestea au repercusiuni în felul în care se conduce o organizaţie. Dacă nu există un obiectiv comun şi dacă nu se ia o decizie în urma unei şedinţe, atunci aceasta poate fi considerată timp pierdut“, admite Anca Georgescu Aladgem, membru în boardul Telekom şi fondator al companiei de consultanţă ChangeWorks – Center for Personal and Organisational Development. Din punctul său de vedere, pentru ca o şedinţă să fie utilă, participanţii trebuie să plece cu o serie de lucruri de făcut de acolo.

    Pregătirea şedinţei, o agendă clară a discuţiilor, stabilirea participanţilor şi a rolului lor în şedinţă şi identificarea concluziilor aşteptate în urma întâlnirilor sunt caracteristicile unei şedinţe eficiente, spun specialiştii. Cu cât este mai bine planificată, organizată şi condusă, cu atât şansele pentru o încheiere cu succes a unei şedinţe care să nu fie considerată inutilă sunt mai mari. „Durata unei şedinţe depinde de scopul întâlnirii. Astfel, dacă avem o întâlnire de planificare strategică, această va dura mai mult, dacă este vorba de o întâlnire de planificare operaţională, timpul se reduce etc. Personal cred în întâlnirile scurte, bine pregătite, bine comunicate, cu un scop clar şi cu audienţa potrivită. Când mă refer la o întâlnire scurtă am în vedere 30 – 45 de minute, adică timpul maxim de concentrare al unui adult“, explică Dan Burlacu, consultant în cadrul companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării profesionale Ascendis. Unele şedinţe, cum sunt cele de aliniere, sunt necesare, pentru că de multe ori apar probleme la limita dintre două departamente care trebuie clarificate, explică Anca Georgescu Aladgem. „Pentru o şedinţă eficientă este foarte importantă agenda discuţiilor şi materialele discutate, care să fie precirculate. Dacă sunt prezentări PowerPoint cu 70 de slide-uri şi sunt 15 astfel de prezentări într-o şedinţă, aceasta se poate transforma rapid într-o o pierdere de vreme“, explică ea. Într-o şedinţă este, de asemenea, foarte important să fie la masă persoanele care trebuie. „Dacă lipseşte persoana considerată «guru» pe subiectul discutat, atunci şedinţa nu are rost“, mai spune Anca Georgescu.

     În ceea ce priveşte frecvenţa şedinţelor, consultantul de la Ascendis spune că aceasta depinde de diverşi factori, cum ar fi tipul activităţii organizaţiei (dacă este, de exemplu, de retail, producţie, ori cercetare şi dezvoltare) sau de modelul de business (pentru că există organizaţii care lucrează foarte mult cu echipe interdepartamentale pe proiecte specifice, caz în care o întâlnire săptămânală pentru verificarea statusului este recomandată).

    „Nivelul de dezvoltare al organizaţiei este un alt cadru ce poate dicta frecvenţă întâlnirilor. O organizaţie matură va avea o altă dinamică a întâlnirilor versus o organizaţie care se află la început de drum ori se reorientează în piaţă“, adaugă Dan Burlacu de la Ascendis.

    Pentru Daniela L., 33 de ani, schimbarea tipului de organizaţie pentru care lucrează a condus şi la o schimbare a practicii în materie de şedinţe. Când lucra la o companie cu acţionariat românesc, spune ea, întâlnirile erau de tip „face to face“ şi îi ocupau cam 30-40% din timpul petrecut la muncă.

    „După ce m-am angajat la o multinaţională lucrurile s-au schimbat radical. Modul de lucru este foarte diferit, într-o zi normală ajung şi la 70-80% din timp petrecut în săli de conferinţe unde am vestitele «call-uri» cu echipa din Europa. E foarte mult timp pierdut şi multe momente în care discuţiile degenerează sau când colegii din Europa lucrează de acasă şi astfel ajungi să auzi un copil pe fundal sau un câine care latră şi nu se mai opreşte“, spune Daniela, care lucrează în departamentul de marketing al unui centru de servicii de externalizare care deserveşte de la Bucureşti clienţi din întreaga Europă. Pentru ea, cel mai dificil este să constate că, după ce a stat toată ziua în astfel de şedinţe, nu mai are timp să pună în aplicare ce are de făcut efectiv la serviciu şi este nevoită să lucreze peste program.

    La rândul său, Marius P. încearcă să evite şedinţele atât cât este cu putinţă, iar atunci când le organizează el face tot posibilul să fie cât mai scurte şi eficiente. Iar atunci când este invitat la şedinţe se scuză dacă se poate, după ce şi-a prezentat opinia sau informaţiile solicitate, şi dacă el consideră că prezenţa sa nu mai aduce valoare adăugată în acel moment. „În compania noastră, o colegă a avut o iniţiativă foarte bună, care s-a implementat: stand-up meetings. În ideea de a avea şedinţe cât mai scurte şi eficiente, s-au cumpărat nişte mese mai înalte, din acelea de cocktail de la evenimente, iar participanţii stăteau în picioare, ideea fiind de a avea şedinţe de 15- 30 de minute. Asta până când unii au început să vină la şedinţe cu scaunele după ei, iar ulterior sala de şedinţe a fost desfiinţată şi mesele împărţite pe la diverşi şefi de departamente. Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită“, îşi aminteşte Marius.

    Ideal ar fi ca o şedinţă să dureze maximum una sau două ore, spun specialiştii. În cazuri mai rare, când se discută despre strategia companiei şi şedinţa are loc o dată pe an, aceasta poate avea o durată ce ajunge chiar şi la 1,5 zile. „Dar aici nu mai este vorba de o şedinţă, ci de un workshop care este gestionat de un facilitator“, adaugă Anca Georgescu Aladgem.

    Dincolo de tipul de şedinţe şi de practicile din organizaţii în legătură cu acest subiect, mai există studii care arată că există diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte modul de abordare a şedinţelor. „De foarte multe ori bărbaţii iau decizia înainte de şedinţă, la bere, şi folosesc şedinţa ca să formalizeze deciziile luate anterior. În schimb, femeile consideră şedinţele forumul în care se dezbat ideile şi în urma cărora se iau decizii şi se stabilesc planuri de acţiune“, mai spune Anca Georgescu.

    În ceea ce priveşte pierderile pe care le pot aduce companiilor şedinţele inutile, acestea se traduc şi în scăderi în materie de: focus, claritate, motivare, devotament profesional al angajaţilor şi productivitate. „Nu în ultimul rând, o companie pierde timp şi bani din pricina întâlnirilor ineficiente. Din câte ştiu, un angajat petrece în medie 6 ore / săptămână în cadrul şedinţelor, iar aproximativ 35% din timp este ineficient folosit. Dacă ne uităm la dimensiunea companiei, la numărul angajaţilor, la salariul mediu şi la 52 de săptămâni, vom ajunge imediat şi la cifre“, conchide Dan Burlacu de la Ascendis.