BusinessMagazin

Tag: fraude

  • Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

    A decis să dezvăluie ceea ce ştia autorităţilor, sperând că asta îi va aduce imunitate şi va ajuta la dispariţia aşa-numitului „secret bancar elveţian”; nu a fost însă aşa, pentru că Birkenfeld a ajuns să fie singurul trimis la puşcărie la capătul unui proces care viza fraude de miliarde de dolari. Şi pentru că povestea sa pare ruptă din filme, Bradley Birkenfeld – care lansează zilele acestea cartea „Bancherul diavolului – Cum am distrus secretul bancar elveţian” – vrea ca următorul lui proiect să aducă istoria sa pe marile ecrane.

    „Bunicul meu s-a născut în România, motiv pentru care am călătorit aici des în ultimii 20 de ani”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Este şi motivul pentru care vreau să fac ceva pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi pentru a le da speranţă pentru viitor. E nevoie să existe legi pentru denunţători, iar cetăţenii şi politicienii deopotrivă trebuie să susţină această schimbare.” Bancherul american, ajuns în lumina reflectoarelor după ce a denunţat practici ilegale din interiorul băncii elveţiene UBS, este prezent în România pentru lansarea cărţii sale, „Bancherul diavolului: Cum am distrus secretul bancar elveţian”.

    Crede că denunţarea lui a fost esenţială în terminarea secretomaniei generate de băncile elveţiene, spunând că fără declaraţiile sale acest sistem greşit ar exista şi astăzi. „Ca un rezultat direct al acţiunilor mele, numeroşi denunţători din lumea întreagă m-au contactat şi am lucrat alături de ei, ajutându-i să aleagă direcţia corectă în ceea ce priveşte sfaturi juridice, declaraţii în presă şi o planificare generală a întregului proces.”

    Cum a fost pus la pământ secretul bancar elveţian

    Birkenfeld are o diplomă de licenţă în ştiinţe economice de la Norwich University şi un master internaţional în administrarea afacerilor la American Graduate School of Business din Elveţia. El şi-a început cariera de bancher la State Street Global Advisors în Boston, Massachusetts, făcând mai întâi practică şi angajându-se ulterior cu normă întreagă în anul 1988. State Street Global Advisors era o instituţie bancară specializată în servicii pentru fonduri de investiţii, fonduri de pensii, companii de asigurări şi organizaţii neguvernamentale. „Am fost martor la activităţi ilegale desfăşurate de directori ai instituţiei, iar asta mi s-a părut în totală contradicţie cu etica mea profesională, ca să nu mai vorbesc de responsabilitatea faţă de clienţi şi colegi”, spune Birkenfeld.

    A părăsit instituţia şi a fost repede angajat de către Credit Suisse şi apoi de către Barclay’s, unele dintre cele mai puternice instituţii financiare ale lumii. Povestea sa a luat însă o turnură neaşteptată în anul 2001, atunci când a preluat o poziţie de bancher privat la UBS, cea mai mare bancă elveţiană care operează la nivel internaţional. În Elveţia, instituţia activează pe segmentele retail, corporate, instituţional, managementul averilor, gestionarea activelor şi investiţii. UBS Elveţia deţine o poziţie de lider în toate cele cinci segmente de business, are o reţea cu circa 300 de sucursale şi 4.700 de angajaţi, iar la serviciile sale apelează una din trei persoane din Elveţia cu o situaţie financiară de nivel înalt şi aproximativ jumătate dintre toate companiile elveţiene.

    În calitate de director al UBS, având clienţi cheie cu sume nete de peste 25 milioane de dolari, o parte din munca lui Birkenfeld presupunea deplasarea în Statele Unite pentru a găsi noi oportunităţi de afaceri. Acest lucru nu era ceva neapărat corect din punct de vedere etic, pentru că în mod normal clienţii sunt cei care trebuie să caute serviciile băncii, şi nu invers. Birkenfeld povesteşte că UBS a făcut acelaşi lucru în Germania, Asia, Scandinavia, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Canada. Pentru a-şi înlesni procesul de prospectare a pieţei în diverse ţări, banca a sponsorizat evenimente din întreaga lume: festivaluri de muzică, spectacole de artă sau expoziţii de maşini clasice. „Am respectat întotdeauna legile elveţiene şi în special secretul bancar elveţian, dar atunci când lucrezi suficient de mult timp la aceste instituţii uriaşe, începi să înţelegi că principalul obiectiv este realizarea unui profit cât mai mare”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Au fost foarte multe exemple de comportament nepotrivit sau acte ilegale comise de directorii cu vechime.”

    Misiunea bancherilor era cât se poate de clară: ei trebuia să folosească evenimentele în cauză pentru a aduce noi clienţi, lucru considerat de Birkenfeld ca o „stârnire” a evaziunii fiscale. El spune că existau şi alte semne că ceva nu era chiar în regulă, aşa cum ar fi documente care îi învăţau cum să folosească laptopuri criptate. El nu a dat însă prea multă importanţă acestor lucruri până în aprilie 2005, după aproape patru ani de când lucra la UBS. 

    Semnalul de alarmă a fost dat de un coleg care i-a adus un document UBS de trei pagini ce contrazicea tot ceea ce făcuse până atunci, notând în mod explicit că nu ar trebui să caute şi să facă oferte unor potenţiali clienţi din alte ţări. Practic, documentul îl transforma pe Birkenfeld şi alţi colegi ai săi în ţapi ispăşitori pentru practicile de la UBS.

    Cu alte cuvinte, dacă autorităţile i-ar fi prins ofertând un client străin sau făcând ceva ilegal în acest sens, UBS se putea scuza pur şi simplu spunând că regulamentul interzice o astfel de abordare.

  • Percheziţii în multe ţări, într-o anchetă privind fraude fiscale asociate unei bănci elveţiene

    Direcţia olandeză pentru investigarea infracţionalităţii financiare (FIOD) a anunţat vineri lansarea unor percheziţii în Olanda, precum şi în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Australia, după depistarea a 55.000 de conturi bancare suspecte la o bancă elveţiană, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    Numele băncii nu a fost dezvăluit, dar surse judiciare citate de publicaţia elveţiană Tages Anzeiger afirmă că este vizat grupul de servicii financiare Credit Suisse.

    În cadrul percheziţiilor coordonate, derulate joi după-amiază şi vineri, anchetatorii olandezi au confiscat picturi valoroase, un lingou de aur şi bijuterii, arestând două persoane suspectate de participare la o schemă internaţională de evaziune fiscală. Valoarea fraudei suspectate este de zeci de milioane de euro.

    Investigaţia a fost confirmată de autorităţile britanice. “Prima etapă a anchetei se concentrează pe membri ai conducerii instituţiei financiare şi pe unii clienţi”, a comunicat Oficiul regal britanic pentru Venituri şi Vămi (HMRC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în multe ţări,într-o anchetă privind fraude fiscale asociate unei bănci elveţiene

    Direcţia olandeză pentru investigarea infracţionalităţii financiare (FIOD) a anunţat vineri lansarea unor percheziţii în Olanda, precum şi în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Australia, după depistarea a 55.000 de conturi bancare suspecte la o bancă elveţiană, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    Numele băncii nu a fost dezvăluit, dar surse judiciare citate de publicaţia elveţiană Tages Anzeiger afirmă că este vizat grupul de servicii financiare Credit Suisse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • Iohannis a promulgat legea privind schimbul de informaţii financiare pentru prevenirea fraudelor

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturi financiare, semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, scrie Mediafax

    Astfel, România va putea face din 2017, cu alte state, schimb de informaţii referitoare la conturile financiare ale persoanelor fizice, cu scopul de combatere a fraudei, a evaziunii şi a planificării fiscale agresive, potrivit proiectului aprobat de Guvern la începutul lunii februarie.

    Schimbul va cuprinde, printre altele, informaţii pentru identificarea persoanei (nume, adresă, cod identificare fiscală), informaţii referitoare la numărul contului, despre numele şi numărul de identificare (dacă există) al instituţiei financiare care face raportarea, informaţii despre soldul sau valoarea contului, iar în cazul unui cont de custode, informaţii referitoare la suma brută a dobânzii, dividentelor sau a altor venituri pentru activele existente în cont sau suma brută a încasărilor din vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare.

  • Percheziţii în Gorj la firme şi persoane suspectate de corupţie şi evaziune. Este vizat şi primarul din Urdari

    Potrivit unui comunicat transmis de Poliţia Română, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Judeţene Gorj, în baza delegării procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, fac, miercuri, nouă percheziţii la sediile unor firme şi la locuinţele unor persoane din judeţul Gorj, bănuite de săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală şi spălare de bani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Din cercetări a reieşit că, în perioada 2011-2015, administratorii societăţilor comerciale ar fi înregistrat în evidenţele contabile cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale şi, prin simularea unor relaţii comerciale, ar fi retras bani din conturile societăţilor, arată sursa citată.

    De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că, pentru obţinerea unor contracte de prestări servicii, ar fi comis fapte de corupţie.

    Prejudiciul cauzat este de aproximativ 1.800.000 de lei, se arată în comunicat.

    Sprijinul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.

    Conform unor surse judiciare, de anchetă ar fi vizat şi primarul din localitatea Urdari, Mihai Calotă, la ora transmiterii acestei ştiri derulându-se percheziţii atât la sediului Primăriei pe care o conduce, cât şi la locuinţa sa.

    Totodată, sursele citate spun că percheziţii sunt în derulare şi la sediul firmei YdailConstruct, societate deţinută de fostul primar din Turceni Ion Iordache, care are mai multe contracte de infrastructură şi modernizare a unor unităţi de învăţământ în Urdari.

    Conform aceloraşi surse, la percheziţii anchetatorii urmează să ridice documente prin care să stabilească modul în care au fost atribuite contractele, existând suspiciunea că în schimbul unor lucrări atribuite prin încredinţare directă de Primăria Urdari omului de afaceri Ion Iordache, acesta din urmă ar fi făcut mai multe lucrări la locuinţa edilului din Urdari.

    Ion Iordache a fost primar în Turceni din partea PNL în mandatul 2008-2012.

  • Caz INCREDIBIL în Republica Moldova: Autorităţile investighează dispariţia unui MILIARD de dolari. “Se pare că o parte din bani a ajuns la bănci din Rusia”

    Scandalul ameninţă să destabilizeze sistemul bancar al fostei republici sovietice cu 3,5 milioane de locuitori, suma însemnând “foarte mult” pentru acest stat sărac, comentează site-ul.

    Cazul dispariţiei miliardului a ieşit la iveală după ce Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard, reprezentând 15% din PIB-ul ţării.

    Instituţiile financiare respective, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare ale ţării, inclusiv bani pentru plata pensiilor.

    Tranzacţiile par că au fost efectuate în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie.

    Cei care au primit fondurile nu au fost identificaţi, iar banii par să fi “dispărut”.

    “Nu pot să explic cum poate cineva să fure o sumă atât de mare de bani dintr-o ţară atât de mică”, a declarat recent Pirkka Tapiola, reprezentantul UE la Chişinău.

    Potrivit unui raport parlamentar, care a ajuns la presă, o parte din bani ar fi fost transferată către patru bănci ruseşti.

    Liderul opoziţiei socialiste Igor Dodon a declarat că el bănuieşte că banii au ajuns în conturile unor firme offshore, “unde s-a pierdut urma”. “Banii au fost daţi ştiindu-se că nu vor fi rambursaţi niciodată”, a declarat el pentru AFP.

  • Gorj: Percheziţii la persoane suspectate de infracţiuni informatice. Prejudiciul, 100.000 de euro

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Gorj şi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean, sub coordonarea procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial, fac patru percheziţii domiciliare în judeţ, la persoane bănuite de informatice de tip spam, phishing şi root scan.

    Începând cu anul 2014, membrii grupării ar fi intrat în posesia unor date bancare confidenţiale, pe care le-ar fi folosit ilegal pentru a comanda online diferite produse ce erau ridicate din România şi Italia.

    În cauză sunt făcute cercetări pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fraudă informatică şi acces fără drept la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice.

    Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de aproximativ 100.000 de euro.

    Un număr de 16 persoane vor fi duse la audieri, la sediul DIICOT Gorj.

     

     

  • Parlamentul European, despre fraudele cu fonduri UE: În unele state vinovaţii nu sunt nesancţionaţi. Nu sunt cercetate neregulile

    Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene este “deosebit de importantă”, iar fondurile europene trebuie să fie administrate “în mod corespunzător” şi folosite “în cel mai eficient mod cu putinţă”, se arată în “Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei”, prezentat şi dezbătut miercuri în Parlamentul European.

    Potrivit raportului, în 2013, au fost raportate Comisiei Europene 15.779 de nereguli, din care 14.710 de natură nefrauduloasă şi 1.609 de natură nefrauduloasă, implicând o sumă totală de aproape 2,14 miliarde de euro, din care aproape 1,76 miliarde de euro vizează cheltuieli, reprezentând 1,34% din totalul plăţilor, restul de 380 milioane reprezentând 1,86% din resursele tradiţionale proprii brute colectate.

    “Deşi impactul financiar total al neregulilor nefrauduloase raportate în 2013 a scăzut până la aproape 1,84 miliarde de euro, cu 36 % mai puţin decât în 2012, numărul acestor nereguli a crescut, de fapt, cu 17 % faţă de exerciţiul precedent”, în timp ce “numărul neregulilor frauduloase raportate în 2013 a crescut cu 30% faţă de 2012, deşi impactul lor financiar a scăzut cu 21%, cifrându-se la 309 milioane de euro”, se arată în raport.

    Europarlamentarii se declară “preocupaţi” faptul că, în 2013, rata de recuperare în cazurile de fraudă s-a menţinut la doar 23,74 %, cifră care este mai mică decât rata medie de 33,5 % pentru perioada 2008-2012.

    În acest sens, ei subliniază că responsabilitatea aparţine autorităţilor naţionale şi serviciilor Comisiei pentru recuperarea sumelor necuvenite şi le solicită să-şi asume “în mod adecvat” această responsabilitate şi să îmbunătăţească “substanţial” rata de recuperare în cazurile de fraudă, aflată la un nivel foarte scăzut faţă de rata de recuperare în cazul neregulilor nefrauduloase – 63,9%.

    Raportul constată că tendinţa generală în detectarea şi raportarea posibilelor nereguli frauduloase din ultimii cinci ani arată “o uşoară scădere”, însă numărul neregulilor neraportate ca fiind frauduloase a crescut progresiv, astfel că CE i se solicită să examineze “mai detaliat principalele motive din spatele acestei creşteri şi să efectueze o analiză care să răspundă la întrebarea dacă tendinţa manifestată este rezultatul unei evoluţii în ceea ce priveşte detectarea neregulilor sau al modului în care cazurile sunt clasificate de statele membre”.

    La capitolul “Venituri – Resurse proprii”, se subliniază că contrabanda cu mărfuri pentru care se percep taxe mari provoacă pierderi de venituri semnificative atât pentru bugetul UE, cât şi pentru bugetele statelor membre. Astfel, pierderile directe în ceea ce priveşte veniturile vamale ca urmare a contrabandei cu ţigarete sunt estimate la peste 10 miliarde de euro anual.

    În 2013, în statele membre au fost înregistrate 133 de cazuri de contrabandă cu ţigări, dar Danemarca, Estonia, Spania, Franţa, Cipru, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia şi Suedia nu au raportat Comisiei Europene niciun caz de contrabandă cu ţigări, autorii raportului punând la îndoială “eficienţa procesului de raportare în aceste state”.

    Raportul trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea cu 76 % a numărului neregulilor raportate ca frauduloase în cazul cheltuielilor UE şi solicită autorităţilor competente să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica un astfel de trend negativ în anii următori.

    Totodată, se exprimă exprimă îngrijorarea că, în sectorul agricol, numărul neregulilor a crescut în mod semnificativ în 2013 faţă de 2012.

    În plus, există “diferenţe semnificative” între statele membre în ceea ce priveşte recuperarea sumelor pierdute ca urmare a plăţilor necuvenite depistate în sectorul Politicii Agricole Comune, astfel că ţările cu rate de recuperare sub 33% sunt îndemnate să facă eforturi pentru a şi le îmbunătăţi în 2015 şi în anii următori.

    În domeniul politicii de coeziune, numărul cazurilor de nereguli raportate a crescut cu 15%, în timp ce neregulile la Fondul social european raportate în 2013 au fost cu 40% mai scăzute decât în 2009 şi 2010.

    Potrivit raportului, în 2013, Comisia a efectuat 217 întreruperi de plăţi în domeniul politicii de coeziune şi a luat patru decizii de suspendare.

    Autorii raportului atrag atenţia că statele membre nu au respectat pe deplin recomandările făcute de Comisia Europeană în 2012, în special privind serviciile de coordonare antifraudă, normele comune privind frauda, reforma în materie de achiziţii publice, neregulile frauduloase raportate, sistemele de verificări şi controale şi de evaluare a riscurilor.

    Documentul arată că nivelul neregulilor şi al fraudelor în urma nerespectării normelor privind achiziţiile publice este în continuare ridicat.

    De asemenea, europarlamentarii îşi exprimă preocuparea în ceea ce priveşte “ameninţările la adresa bugetului UE, care derivă atât din nerespectarea normelor (neregulile frauduloase), cât şi din acţiuni penale premeditate (fraude)”.

    Parlamentul European “regretă că doar unele state membre alocă resurse relevante pentru a combate frauda şi consideră că este inacceptabil că unele state membre se limitează doar să aplice măsuri corective, fără a iniţia investigaţii ale acelor nereguli şi fără a-i sancţiona pe cei responsabili, nerespectându-şi astfel obligaţia de a proteja interesele financiare atât ale UE, cât şi ale contribuabililor”.

    De asemenea, raportul constată că statisticile transmise de statele membre privind cazurile penale şi rezultatul lor sunt incomplete, îngreunând evaluarea investigării fraudei şi a procedurilor de urmărire penală în statele membre; apreciind, prin urmare, că adoptarea unor decizii de introducere a responsabilităţii penale la nivel UE şi introducerea Parchetului European ca instrument pentru începerea şi coordonarea unor investigaţii ale acestor nereguli va reprezenta “un important factor disuasiv pentru comiterea de acte ilegale şi pentru renunţarea la procesele de urmărire şi sancţionare a actelor de corupţie şi a faptelor penale ce aduc atingere intereselor financiare ale UE”.

    Legislativul european insistă ca statele membre să demonstreze “o voinţă politică fermă în combaterea cu succes a corupţiei, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, prin adoptarea unei legislaţii anticorupţie eficace şi prin continuarea propunerilor existente la nivelul UE”. Totodată, PE solicită cetăţenilor “să pună presiune în mod convingător asupra guvernelor pentru ca acestea să aplice politici viguroase de combatere a corupţiei”.

    Totodată, PE invită Comisia să promoveze “o legislaţie adecvată privind protecţia denunţătorilor, accesul la informaţii şi transparenţa activităţilor de lobby, întrucât acestea sunt necesare pentru asigurarea controlului civil al guvernelor şi al instituţiilor UE şi supunerea practicilor lor controlului public, precum şi să utilizeze fondurile UE pentru sprijinirea activităţii organizaţiilor independente în acest domeniu, printre altele, pentru a stabili sprijinul financiar pentru jurnalismul de investigaţie transfrontalier.