Utopia şi Distopia sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Haosul, care se întinde între aceste extreme, nu poate fi imblânzit decât de raţiune, dar în Istorie raţiunea este un lux, nu o normă –
„Preşedintele PSD Liviu Dragnea, şef al Camerei Deputaţilor şi părinte spiritual al dnei prim-ministru Viorica Dăncilă, a fost invitat ieri să ţină un discurs în faţa liderilor lumii prezenţi la Formul Economic Mondial de la Davos. În alocuţiunea sa, puternicul lider de la Bucureşti a explicat miracolul transformării României care, în 2017, a avut cea mai mare creştere economică din lume, de 7%, cu un punct peste cea a Chinei. Elita globalizării a primit cu mult interes explicaţiile dlui Dragnea…”
Aceasta este Utopia…
„Comisia Europeană a transmis, ieri, Consiliului, recomandarea de a exclude România din Uniunea Europeană în urma încălcării grave de către puterea PSD/ALDE a regulilor democratice în aceasta ţară de la periferia UE. Deşi nu există legislaţie pentru excluderea unui stat membru, Comisia consideră că a menţine în rândul UE un stat totalitar echivalează cu sfârşitul de facto al Uniunii, ca patrie a libertăţii…”
Aceasta este Distopia…
Ambele ipoteze au şanse de a se materializa, într-un orizont apropiat, spre zero.
Nu ar fi fost frumos, totuşi, ca dl Liviu Dragnea să fi fost prezent la Davos şi să fie invitat să vorbească despre ceva? Ba da!
Liviu Dragnea ar fi putut fi prezent la Davos – unde se scaldă în aer de iarnă pură elita politico-financiară a lumii –în două situaţii.
Suedia ar putea renunţa complet la plata cash începând cu anul 2023. Trecerea la un sistem bazat exclusiv pe plăţi electronice ar putea reduce infracţiunile de tâlhărie, ar putea accelera plăţile şi le-ar face oamenilor viaţa mai uşoară prin faptul că nu ar mai trebui să aibă întotdeauna buzunarele pline de monede şi bancnote reale.
Cei mai importanţi factori care au dus la evoluţia plăţilor electronice sunt dezvoltarea infrastructurii, a noilor tehnologii, dar şi noile legislaţii care au accesibilizat acest proces. În Suedia suma de bani pusă în circulaţie la nivel naţional este deja în scădere.
Suedia ar putea renunţa complet la plata cash începând cu anul 2023. Trecerea la un sistem bazat exclusiv pe plăţi electronice ar putea reduce infracţiunile de tâlhărie, ar putea accelera plăţile şi le-ar face oamenilor viaţa mai uşoară prin faptul că nu ar mai trebui să aibă întotdeauna buzunarele pline de monede şi bancnote reale.
Cei mai importanţi factori care au dus la evoluţia plăţilor electronice sunt dezvoltarea infrastructurii, a noilor tehnologii, dar şi noile legislaţii care au accesibilizat acest proces. În Suedia suma de bani pusă în circulaţie la nivel naţional este deja în scădere.
O problemă des întâlnită este aceea că autorităţile au în general reflexul de a reglementa fără a face eforturi de a înţelege şi utiliza noua generaţie de servicii şi platforme anterior impunerii unor reguli, spune Rinne, care se va afla în Bucureşti în data de 7 noiembrie pentru a vorbi în cadrul Microsoft Summit, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Capitală.
„Sunt şocată în mod constant de solicitările unor autorităţi de a le oferi consultanţă în a reglementa platformele pe care ele nu le-au folosit niciodată. Nu există niciun scenariu mai ciudat decât acesta – şi potenţial periculos – pentru reglementarea platformelor”, spune April Rinne. Pentru a folosi la maximul potenţialul benefic al tehnologiei şi al noilor platforme este nevoie în primul rând de educaţie – sharing economy nu se rezumă doar la Uber şi AirBNB, cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai noului val de companii (şi care au operaţiuni şi în România).
„Ecosistemul este mult mai mare şi mai divers de atât. Pentru a înţelege pe deplin cât de adânci sunt transformările şi ce largă acoperire au aceste noi platforme este nevoie de investiţii în educaţie şi în creşterea vizbilităţii”, susţine ea.
Un alt aspect esenţial este ca autorităţile să nu se rezume la reglementare ci să participe la dezvoltarea fenomenului, pas care le permite şi să influenţeze ce se întâmplă şi să direcţioneze extinderea platformelor şi în direcţia rezolvării unor probleme din comunitate. „Există două oraşe fanion la nivel global – Seul şi Amsterdam. În Seul, spre exemplu, a fost creată o echipă denumită <<Sharing City>>, ca parte a biroului pentru inovaţie, care a selectat peste 50 de iniţiative locale în domeniul economiei digitale bazate pe conceptul de partajare în care au fost investite fonduri publice”, explică April Rinne, care a călătorit până acum 87 de ţări şi nenumărate oraşe din întreaga lume pentru a discuta despre aceste teme.
Subiectul poate fi abordat însă şi din alte unghiuri, adaugă ea. „Până în prezent, marea majoritate a activităţii de acest tip s-a concentrat asupra sectorului privat: startup-uri, investiţii private şi conversaţia generată de acestea despre impactul asupra organizaţiilor mari. Există însă o serie de oportunităţi la fel de semnificative pentru sectorul public şi social, care totuşi nu sunt explorate complet, iar până când se va întâmpla acest lucru, înţelegerea noastră cu privire la economia colaborativă este incompletă. Am început să mă ocup de această temă după mai bine de un deceniu în care am lucrat în dezvoltare trans-naţională, în special micro-finanţare şi politici de promovare a inovaţiei la baza piramidei economice. Munca mea în domeniu m-a ajutat să descopăr paralele interesante cu economia colaborativă de astăzi, în special în analiza legăturii cu sectoarele social, public şi privat. Economia colaborativă este exemplu excelent de inovaţie socială. La nivel de bază, partajarea bunurilor (mai degrabă decât posesia) este mai eficientă din punct de vedere economic, durabilă din perspectiva mediului şi benefică pentru comunitate.
Ea adresează o serie de probleme sociale – inclusiv izolarea, supra-consumul şi lipsa de resurse – în noi moduri. Pe lângă faptul că poate fi o soluţie pentru nevoi individuale, poate de asemenea să extindă aria oportunităţilor personale şi construieşte capital social – conexiunile interne ale unei comunităţi care ajută la creşterea rezilienţei acesteia şi restabilirea relaţiilor interumane.
Transformarea digitală va reprezenta o temă centrală a ediţiei din acest an a Microsoft Summit, conferinţa fiind structurată astfel încât să acopere tematica digitalizării din perspectiva mai multor industrii. Principalele subiecte care vor fi abordate vor fi inovaţia prin noi modele de business, îmbunătăţirea performanţei în business şi experienţa serviciilor digitale.
April Rinne va fi prezentă în 7 noiembrie la Microsoft Summit 2017. Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit.
Şcoală City Montessouri din Luknow India este cea mai mare şcoală din lume şi a fost înfiinţată de soţii Bharti Gandhi şi Jagdish Gandhi în 1959 şi a avut doar 5 elevi la început. Pentru deschidere, fondatorii au împrumutat 5 dolari.
Cei 52.000 de elevi sunt distribuiţi de-a lungul a 20 de campusuri din oraş. Aproape jumătate dintre elevii şcolii obţin rezultate foarte bune la admitere în facultăţi (peste 90% nota). Aici învaţă copii de la grădiniţă până la finalul liceului. Şcoala nu este gratuită, iar un an şcolar costă între 500 şi 1150 de dolari.
Tot în India se află cea mai mare universitate din lume: Indira Gandhi National Open University din Delhi are 4 milioane de studenţi.
Până în 2025, peste 250 de milioane de tineri vor intra pe piaţa muncii din India.
Fabricat în Goteburg, Suedia, noul model XC60 este complet echipat cu tehnologie de ultimă generaţie şi este disponibil în trei versiuni de echipare – Momentum, R Design şi Inscription – şi cinci motorizări – două diesel, două pe benzină şi un motor pe benzină T8 Twin plug-in hybrid. Noul XC60 are un preţ de pornire de 45.930 Euro cu TVA inclus, iar EIT Forum Auto urmăreşte să vândă, la nivel local, 60 de unităţi din noul model până la finalul anului.
„Suntem încântaţi să aducem pe piaţa din România noul SUV XC60, mai ales după succesul înregistrat de modelul XC60 Classic. Observăm un mare potenţial de cumpărare, deoarece se adresează unui consumator atent, în căutare de elemente ce simplifică şofatul, dar care oferă confort şi siguranţă sporită. Noul model încununează o serie de atribute despre care credem că vor fi foarte bine primite pe piaţa locală, aşa cum s-a întâmplat şi la nivel internaţional”, a declarat Bogdan Huidan, Director General EIT Forum Auto, importator Volvo Cars pe plan naţional.
Anul trecut, EIT Forum Auto a înregistrat o cifră de afaceri de 16,43 milioane de euro, cu 30% peste nivelul din anul anterior. S-au vândut 402 maşini, în creştere cu 25% faţă de 2015. Cel mai bine vândute modele la nivel local, anul trecut, au fost SUV-urile XC90 cu 115 maşini şi XC60 Classic cu 136 de maşini. Pentru 2017, compania urmăreşte o creştere a cifrei de afaceri similară ultimului an.
Modelul XC60 Classic, în cei nouă ani de la lansare, a devenit cel mai bine vândut SUV din segmentul mediu din Europa, cu aproape un milion de maşini vândute la nivel global. Acesta reprezintă astăzi 30% din totalul vânzărilor Volvo la nivel mondial, ceea ce generează aşteptări mari pentru lansarea noului model XC60. În România, noul model este disponibil pentru test drive la toţi dealerii autorizaţi Forum Auto România. Forum Auto România este importator al autoturismelor Volvo la nivel local şi lucrează, în prezent, cu patru dealeri autorizaţi (doi în Bucureşti, unul în Constanţa şi unul în Timişoara). Compania vizează ca până la finalul anului viitor să îşi lărgească reţeaua de parteneri cu noi dealeri, în Iaşi, Braşov şi Cluj.