Tag: format

  • „Google it“: 20 de ani de la lansarea motorului de căutare

    O întâmplare recentă m-a făcut să îmi dau seama de un lucru aparent banal: am ajuns să folosesc Google de câteva sute de ori pe zi, de cele mai multe ori fără să-mi dau seama. Actualizând unul dintre browserele pe care le folosesc, am primit următorul mesaj: „Choose the default search engine to use in the address bar and search bar“ („Alege motorul preferat de căutare“ – n.red.). Am selectat Google, desigur, încercând în acelaşi timp să-mi amintesc cum arăta internetul înainte de sistemul dezvoltat de Page şi Brin.

    Primul birou al companiei era format din cele două camere de cămin în care locuiau cei doi la Stanford. Numele de „BackRub”, folosit ca primă variantă de lucru pentru motorul de căutare, nu a fost utilizat prea mult timp, aşa că s-au gândit că „googol” sau numărul unu urmat de 100 de zero-uri după el ar reflecta mai bine baza de date pe care încercau să o pună la dispoziţie. Numele „Google” este un joc de cuvinte de la googol, neologism englezesc pus în circulaţie de către americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul uriaş format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri.

    Primul server Google creat vreodată a fost construit într-un loc personalizat făcut din piese de Lego şi găzduit în campusul Universităţii Stanford. La început, era doar google.standford.edu, dar domeniul Google.com a fost înregistrat pe 15 septembrie 1997. Cam în aceeaşi perioadă în care s-au mutat într-un garaj, Brin şi Page au primit o finanţare de 100.000 de dolari de la fondatorul companiei americane Sun Microsystems, Andy Bechtolsheim. Cu banii în mână, cei doi au transformat garajul în care îşi desfăşurau activitatea în sediu central, în septembrie 1998.

    La sfârşitul anului 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari dar şi după modul de percepţie al utilizatorilor, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    În luna octombrie 2015, Google Inc a format un nou conglomerat, Alphabet Inc, care a încorporat unităţile tot mai diversificate de afaceri şi de investiţii, ce aduceau totuşi mai puţin profit imediat decât motorul de căutare pe internet. La momentul respectiv, Larry Page, cofondatorul şi directorul general al Google, a anunţat că Alphabet este o „colecţie de companii“, în care Google este cea mai mare dintre ele.

    Redefinirea ideii de video
    Timp de 11 ani, Google a rămas în topul celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.
    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day, în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat Me at the zoo. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.
    Astăzi, peste 600 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 8 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 140 de ţări.
    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.
    În 2016, Google a anunţat şi lansarea YouTube Go, o aplicaţie menită să facă mai accesibil conţinutul celebrului serviciu de video sharing, permiţând vizionarea clipurilor YouTube chiar şi în lipsa unei conexiuni active la internet.
    Dincolo de contribuţia companiei la dezvoltarea tehnologică, gigantul creat de Larry Page şi Sergey Brin a avut parte însă şi de numeroase momente controversate de-a lungul celor 20 de ani de existenţă. Unul dintre acestea s-a numit „experimentul Google Glass”.
    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau dispozitivul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un email din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.
    O altă explicaţie pentru eşecul Google Glass pare să fie faptul că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.
    Un alt moment dificil pentru companie a venit chiar anul acesta: Alphabet, compania mamă a Google, a primit în luna iulie o amendă record de 5 miliarde de dolari din partea Uniunii Europene, din cauza unui posibil abuz de poziţie dominantă pe sectorul sistemul de operare Android. Autoritatea de Concurenţă a Uniunii Europene a verificat posibilitatea unui abuz de poziţie dominantă din partea Google prin sistemul său de operare – Android, care este folosit de peste 80% din smartphone-urile din întreaga lume. Concurenţa acuză Google că şi-ar fi promovat propriile aplicaţii şi servicii mobile, în mod special motorul său de căutare. Telefoanele Android vin la pachet cu aplicaţii Google preinstalate, incluzând aplicaţia Search. Concurenţa s-a plâns de faptul că Google se foloseşte de acest avantaj pentru a domina piaţa şi că foloseşte datele utilizatorilor pentru crearea de noi strategii de advertising.
    Un lucru pe care puţini dintre noi îl realizează este asocierea dintre Google şi sistemul politic (fără să mă refer aici la alegeri sau alte tipuri de campanii electorale). Un material publicat însă de Wall Street Journal în 2015 a stârnit numeroase controverse pe acest subiect.


    Google şi agenţii de lobby
    În mai 2012, şcoala de avocatură de la Universitatea George Mason a găzduit un forum despre competiţia dintre motoarele de căutare de pe Internet. Majoritatea actorilor principali de pe piaţă au fost prezenţi, inclusiv membri ai agenţiilor de reglementare şi personalităţi din interiorul Congresului. Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor datorită unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.
    În săptămânile premergătoare evenimentului, oficiali ai Google veniseră cu mai multe sugestii referitoare la vorbitori în timpul conferinţei, trimiţând liste cu membri ai Congresului, seniori de la Departamentul de Justiţie şi de la procuratură. „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi“, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?“ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!“ Informaţiile din schimbul de mailuri au fost obţinute de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcriptelor.
    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.
    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a fi investit iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washington-ul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.
    Noile forme de influenţare a opiniei publice sau a factorilor de decizie includ finanţarea cercetărilor de la universităţi, a think tank-urilor, susţinerea financiară a unor grupuri de advocacy de-a lungul spectrului politic şi chiar a unor coaliţii de afaceri în folosul interesului public. Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată shimbările evidente în filosofia companiei.
    În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play“ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se doar în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).
    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.
    Compania a dezvoltat de asemenea noi metode de a influenţa factorii de decizie, reprezentanţii acesteia fiind deschişi dialogului cu creatorii de legi din ambele partide şi oferind sesiuni de training pentru cei care lucrează în Capitol Hill despre cum se folosesc produsele Google şi cum pot acestea aduce mai multe voturi. Tineri profesionişti plătiţi de companie populează think tank-uri şi organizaţii de lucru, promovând interesele acesteia.


    Google: verb
    Aşa arată pagina Oxford dedicată cuvântului care a trecut de pe ecranul calculatorului în vocabularul de zi cu zi al multora dintre noi. În ultimii ani, Google a investit tot mai mult în sectoare străine de activitatea de bază, de IT, publicitate online şi servicii pe internet. Fondul de capital de risc al grupului, Google Ventures, a investit deja în mai multe companii din domeniul sănătăţii. Printr-o divizie de cercetare, compania este implicată şi în dezvoltarea de ochelari computerizaţi şi sisteme de navigaţie autonomă pentru automobile.
    Cu alte cuvinte, Google este şi va rămâne parte integrantă a internetului, dovedind de-a lungul anilor că se poate adapta la cerinţele tot mai mari ale utilizatorilor.
     

  • 27 de fotografii care ilustrează haosul de la deschiderea primului McDonald’s din Moscova, din 1990 – GALERIE FOTO – VIDEO

     Avea o capacitate de 900 de locuri şi un personal format din aproximativ 600 de angajaţi selectaţi cu atenţie din 35.000 de solicitanţi. Restaurantul se aşteapta să servească în jur de 1.000 de persoane în prima zi. În condiţiile în care salariul mediu era atunci de aproximativ 150 de ruble pe lună, un Big Mac se vindea cu 3,75 ruble. Acest lucru, totuşi, nu i-a împiedicat pe clienţi să se aşeze la cozi uriaşe, pentru a încerca produsele fast-foodului. O mulţime de peste 5.000 de cetăţeni sovietici s-au aliniat în Puskinskaya Square pe 31 ianuari 1990, pentru a aştepta deschiderea primului Mc Donald’s din capitala Rusiei. În acea zi, aproximativ 30.000 de clienţi au trecut pragul restaurantului.

  • În ciuda percepţiei dată de cozi, vânzările per magazin au scăzut la o treime în comerţul modern în ultimul deceniu. Declinul vine pe fondul apetitului crescut al retailerilor pentru magazine pe format mic

    Declinul poate fi pus pe de-o parte din expansiunea puter­nică a celor zece jucători străini care a dus la creş­te­rea concurenţei. Pe de altă parte, scăderea se explică şi prin faptul că retailerii au pariat în acest ultim deceniu pe magazine mai mici ca suprafaţă şi cu vânzări pe măsură.
     
    Vânzarea medie per magazin este un indicator cheie în retail, mai ales pentru jucătorii care au mers cu acelaşi tip de format în toată perioada. Cifra de afaceri totală este influenţată de numărul de deschideri operate de o com­panie, pe când un retailer care merge pe magazine de supra­faţă similară poate lua în calcul indicatorul de vân­za­re per unitate ca un reper al businessului şi al consumului totodată.
     
    Pe piaţa din România însă, în ultimii ani, jucătorii au pre­ferat să îşi diversifice portofoliu, optând fie pentru o paletă mai largă de formate, fie pentru suprafeţe diferite sub acelaşi format. Aceste calcule sunt însă un exerciţiu jur­na­listic, nu iau în calcul data de deschidere a fiecărei uni­tăţi şi nici nu fac o medie ponderată în funcţie de suprafaţă.
     
  • Cum arată Panjin, singura plajă roşie de pe Glob – VIDEO

    Aceasta este Panjin, Plaja Roşie a Chinei, un loc unic în lume ce s-a format prin procese 100% naturale. Acest fenomen deosebit este cauzat de prezenţa algelor marine, acestea încep să se dezvolte pe terenul din zonă începând cu lunile aprilie-mai, rămân verzi pe toată durata verii şi mai apoi se colorează într-o nuanţă splendidă de roşu intens odată cu venirea toamnei.
     
    Inedita plajă este localizată în cea mai mai mare zonă de stufăriş din lume, Delta Râului Liaohe, aceasta găzduieşte de fapt un ecosistem unde trăiesc peste 260 de specii de păsări şi peste 400 de specii de animale sălbatice. Aici se regăsesc încă animale pe cale de dispariţie, dacă ai noroc poţi observa chiar pescăruşi cu ciocul negru, păsări absolut superbe. Zona este intens protejată de autorităţi, scopul principal este acela de a menţine integritatea acestui ecosistem cum nu mai există altul în lume. Din acest motiv, cea mai mare suprafaţă din zona Panjin este închisă vizitelor publice, dar există încă mici secţiuni deschise pentru turiştii din întreaga lume.

    Poduri înalte din lemn au fost amplasate în zona deschisă publicului, tocmai pentru ca aglomeraţia să nu distrugă uimitorul cadru natural. Astfel, turiştii se deplasează în rând pe podurile din lemn, iar înălţimea acestora este o oportunitate pentru vizitatorii care vor să surprindă în fotografii orizontul de neuitat. Cea mai bună perioadă pentru a vizita zona este toamna, pentru că atunci plantele ce poartă numele de Chenopodiaceae se colorează într-un roşu intens şi conferă zonei cu totul şi cu totul alte dimensiuni.

    Panjin este de asemeni cel mai mare centru de producere a papetăriei din China, trestia de aici este transformată în caiete sau coli de hârtie. Plaja Roşie se află la 30 de kilometri distanţă de Oraşul Panjin şi de aici se organizează frecvent excursii către ineditul loc. Apele liniştite ale râului Liaohe mai temperează nuanţa de roşu intens, iar miile de păsări armonizează şi în acelaşi timp însufleţesc întreaga regiune. Zona Panjin este locul perfect pentru iubitorii de natură, un loc liniştit pentru o evadare din cotidian, scrie descoperalocuri.ro

  • Cum arată Panjin, singura plajă roşie de pe Glob

    Aceasta este Panjin, Plaja Roşie a Chinei, un loc unic în lume ce s-a format prin procese 100% naturale. Acest fenomen deosebit este cauzat de prezenţa algelor marine, acestea încep să se dezvolte pe terenul din zonă începând cu lunile aprilie-mai, rămân verzi pe toată durata verii şi mai apoi se colorează într-o nuanţă splendidă de roşu intens odată cu venirea toamnei.
     
    Inedita plajă este localizată în cea mai mai mare zonă de stufăriş din lume, Delta Râului Liaohe, aceasta găzduieşte de fapt un ecosistem unde trăiesc peste 260 de specii de păsări şi peste 400 de specii de animale sălbatice. Aici se regăsesc încă animale pe cale de dispariţie, dacă ai noroc poţi observa chiar pescăruşi cu ciocul negru, păsări absolut superbe. Zona este intens protejată de autorităţi, scopul principal este acela de a menţine integritatea acestui ecosistem cum nu mai există altul în lume. Din acest motiv, cea mai mare suprafaţă din zona Panjin este închisă vizitelor publice, dar există încă mici secţiuni deschise pentru turiştii din întreaga lume.

    Poduri înalte din lemn au fost amplasate în zona deschisă publicului, tocmai pentru ca aglomeraţia să nu distrugă uimitorul cadru natural. Astfel, turiştii se deplasează în rând pe podurile din lemn, iar înălţimea acestora este o oportunitate pentru vizitatorii care vor să surprindă în fotografii orizontul de neuitat. Cea mai bună perioadă pentru a vizita zona este toamna, pentru că atunci plantele ce poartă numele de Chenopodiaceae se colorează într-un roşu intens şi conferă zonei cu totul şi cu totul alte dimensiuni.

    Panjin este de asemeni cel mai mare centru de producere a papetăriei din China, trestia de aici este transformată în caiete sau coli de hârtie. Plaja Roşie se află la 30 de kilometri distanţă de Oraşul Panjin şi de aici se organizează frecvent excursii către ineditul loc. Apele liniştite ale râului Liaohe mai temperează nuanţa de roşu intens, iar miile de păsări armonizează şi în acelaşi timp însufleţesc întreaga regiune. Zona Panjin este locul perfect pentru iubitorii de natură, un loc liniştit pentru o evadare din cotidian, scrie descoperalocuri.ro

  • Patagonia, cea mai nouă încercare pentru românii care au stabilit un nou record mondial de traversare a Oceanului Atlantic

    Cei patru concurenţi din echipa Climbing the World – Dr. Vasile Osean, Ionut Olteanu, Monica Manicuta, Alex Diaconu – vor traversa peste câmpii, munţi, gheţari, păduri indigene, mlaştini, râuri, lacuri şi canale, ghidaţi doar de minte şi spirit, dar conduşi de rezistenţă şi experienţă fizică. 

    Ajunsă la cea de-a 13-a ediţie, cursa urmează un format de expediţie, în care echipele, formate din patru concurenţi, trebuie să interpreteze o hartă a cursei. Harta este prezentată cu 24 de ore înainte de concurs, iar cu ajutorul ei, concurenţii vor găsi un traseu care să ghideze echipa în mod autonom între activităţi – caiac, trekking, mountain bike şi altele, pentru a ajunge la linia de sosire în limita maximă de 10 zile. Factorii-cheie pentru finalizarea cursei sunt strategia, munca în echipă şi abilităţile de orientare. Cursa va avea loc în perioada 17-30 noiembrie 2018.

    Susţinută de AQUA Carpatica, echipa românească Atlantic4 a stabilit, la începutul acestui an, un nou record mondial de traversare a Oceanului Atlantic pentru cea mai rapidă ambarcaţiune de tip Pure din categoria de 4 membri. Prima echipă din România şi totodată din Europa de Est participantă la cea mai grea cursă de canotaj din lume, Talisker Whisky Atlantic Challenge, a plecat din La Gomera (Spania) la data de 14 decembrie 2017 şi a ajuns în Antigua (Caraibe) la 22 ianuarie 2018, în jurul orei 4-5 dimineaţa, ora României.

    Componenţii echipajului Atlantic4 au traversat Oceanul Atlantic cu scopul strângerii de fonduri pentru construirea, la Adunaţii Copăceni, a unui centru HOSPICE socio-medical, destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare sau limitatoare de viaţă.
     

  • Proiectul MASIV care se va construi în Capitală. Vezi in ce investeşte Firea 15 MILIOANE de euro

    “Am considerat necesară această iniţiativă pentru că municipiul Bucureşti este singura capitală europeană care nu are o astfel de bancă de alimente care să răspundă nevoii de hrană a copiilor şi adulţilor provenind din familii defavorizate”, se arată în proiectul de hotărâre.

    Complexul Băncii de Alimente va fi format din spaţii de depozitare la cald şi rece, zona de prelucrare produse alimentare, zona de preambalare, zona de servit masa, centru de fomare, centru de tranzit pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi centu de urgenţă pentru mamă şi copil”, se arată în proiectul de hotărâre votat, joi, în şedinţa CGMB.

    Potrivit sursei citate, de serviciile băncii de alimente vor beneficia cetăţenii care au un venit mediu lunar sub nivelul aprobat al Indicatorului Social de Referinţă, adică 500 de lei.

    Banca de alimente va primi donaţii de alimente de la producătorii din industria alimentară şi retraileri, pe care le trasmite organizaţiilor neguvernamentale sau chiar direct categoriilor defavorizate.
    Momentan, în Bucureşti sunt înscrise la cantinele sociale aproximativ 1.000 de persoane.

    Valoarea totală a investiţiilor preconizate a fi realizate în 12 luni este de peste 72.000.000 de lei, fără TVA.

    În cadrul şedinţei CGMB, consilierul USR, Florin Grigorescu, a precizat că proiectul se suprapune cu alte proiecte asemănătoare care există în Capitală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PMB va crea un complex cu o bancă de alimente, cantină socială şi centru pentru mame şi copii

    “Am considerat necesară această iniţiativă pentru că municipiul Bucureşti este singura capitală europeană care nu are o astfel de bancă de alimente care să răspundă nevoii de hrană a copiilor şi adulţilor provenind din familii defavorizate”, se arată în proiectul de hotărâre.

    Complexul Băncii de Alimente va fi format din spaţii de depozitare la cald şi rece, zona de prelucrare produse alimentare, zona de preambalare, zona de servit masa, centru de fomare, centru de tranzit pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi centu de urgenţă pentru mamă şi copil”, se arată în proiectul de hotărâre votat, joi, în şedinţa CGMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spectacol pentru pietoni

    Printre acestea, scrie The Guardian, se numără o pasarelă ţinută de două mâini uriaşe inaugurată recent în apropiere de Da Nang în Vietnam.

    Aceasta are 150 de metri lungime, iar pietonii care o traversează pot admira peisajul montan verde. Un pod împletit de culoare roşie numit Nodul Norocos datorită formei, instalat în China la Changsha; Fan Bridge, un pod cu aspect de evantai, şi Rolling Bridge, format din elemente triunghiulare, cu aspect de roată atunci când se strânge pentru a face loc circulaţiei fluviale, ambele aflate în Londra, sunt alte exemple de astfel de pasarele inedite.

  • Parlamentul ceh a aprobat noul guvern condus de Andrej Babis

    Partidul premierului Andrej Babis, ANO, a câştigat alegerile din luna octombrie, însă în luna ianuarie Guvernul format de acest a fost obligat să demisioneze după ce Parlamentul nu i-a acordat votul de încredere.

    Formarea unui nou Guvern a reprezentat un proces îndelungat deoarece niciun alt partid nu dorea să intre într-o coaliţie cu ANO, ca urmare a acuzării lui Babis de fraudă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro