Tag: fond de investitii

  • Căutând noul UiPath. Ce aşteptări au de la piaţa locală investitorii care au pariat, la începuturile businessului lui Daniel Dines, pe primul unicorn românesc

    Cehii de la Credo Ventures, fondul de investiţii care a avut un fler excepţional în anul 2015, când a fost printre primele VC-uri care au investit în UiPath, se uită din nou la piaţa din România în căutarea de noi proiecte pe care să le ajute să se dezvolte la nivel global. Fondul ceh are circa 70 de milioane de euro pentru investiţii în start-up-urile din regiune, iar România este pe listă de aproape zece ani, Credo Ventures investind până acum 15 milioane de euro în proiecte locale sau fondate de români.

    Acum suntem la al treilea fond al nostru – Credo III, care se ridică la 100 milioane de euro, iar până acum am investit circa o treime din această sumă totală. Deci căutăm noi investiţii, iar România este una dintre pieţele la care ne uităm. Suntem în discuţii cu mai multe start-up-uri din România şi ne-am uitat la sute de start-up-uri din România în ultimii ani – în unele am decis să nu investim, dar vedem că o duc bine, deci e posibil să fi şi ratat câteva oportunităţi din România, dar sperăm să nu ratăm următorul UiPath”, a spus Ondrej Bartos, managing partner Credo Ventures, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch. El a fondat Credo Ventures împreună cu Jan Habermann în 2010 la Praga (Cehia), motivul care a stat la baza înfiinţării fondului fiind faptul că exista talent şi potenţial în regiune, dar care nu beneficia de suficient capital.

    „Am fondat Credo pentru că am crezut cu adevărat în talentul şi potenţialul Europei Centrale şi de Est. Am crezut că fondatorii din această regiune sunt capabili să facă lucruri măreţe şi am simţit că nu este destul capital de risc pentru CEE.”

    În decursul celor zece ani Credo Ventures a făcut peste 60 de investiţii în regiune, din care 5-6 investiţii în România, prima fiind realizată în 2012 în Brainient, care a fost vândut apoi către Teads.

    „Am început să vin în România, în Bucureşti şi Cluj în principal, prin 2007-2008. Am participat la conferinţe, mi-am creat o reţea de cunoştinţe, m-am uitat la mai multe start-up-uri, dar nu am investit până în 2012 – investiţia în Brainient. Dar încă de la început am simţit potenţialul, talentul şi pasiunea din România. Cred că fondatorii din România se numără printre cei mai ambiţioşi din regiune. Am simţit mereu pasiunea şi aspiraţiile pentru a face lucruri măreţe şi de aceea am continuat să vin în România şi abia aştept să revin fiindcă nu am mai fost din februarie 2020.”

    Cel mai bun pariu pe care Credo Ventures l-a făcut până acum este UiPath, compania de origine românească care a ajuns la o evaluare de 34 mld. dolari şi care a reuşit să se listeze la Bursa de la New York. Fondul ceh s-a numărat printre primii investitori care au crezut în succesul pe care UiPath îl va avea, finanţând compania locală cu peste 7 milioane de euro pe parcursul mai multor runde de investiţii. Investiţiile s-au dovedit a fi un pariu de miliarde de dolari însă cum a început totul? Ondrej Bartos a spus că UiPath a fost cadoul de Crăciun primit în decembrie 2014, atunci când a aflat de companie de la Dan Lupu de la Earlybird.

    „Am aflat de UiPath în decembrie 2014, când am primit un e-mail de la unul dintre prietenii mei din România – Dan Lupu de la EarlyBird: «Am un cadou de Crăciun pentru tine. Îţi voi prezenta un start-up cool de aici din Bucureşti». Era vorba de UiPath şi s-a dovedit a fi într-adevăr un cadou de Crăciun foarte frumos”, a povestit Ondrej Bartos din culisele investiţiei în actualul gigant UiPath. El a adăugat că prima dată a făcut cunoştinţă virtual cu Daniel Dines.

    „Dan mi-a făcut cunoştinţă cu Daniel Dines, cu care am vorbit pentru prima dată pe Hangouts, deci virtual, în ianuarie 2015. În primul rând, cel mai puternic sentiment după primul call a fost că Daniel era foarte pasionat şi avea această viziune şi ambiţie de a face un business la nivel global. Era unul dintre fondatorii care nu se gândeau doar la România, la regiune sau la Europa, ci la nivel global.”

    În cadrul primei discuţii, Daniel Dines i-a prezentat viziunea sa de a automatiza procese cu ajutorul software-ului şi i-a spus întreaga poveste a companiei care deja era activă de zece ani pe piaţă, însă nu pe această nişă de RPA (Robotic Process Automation).

    „Daniel mi-a povestit de problemele avute în acei zece ani şi de călătoria spre UiPath, Robotic Process Automation – RPA, şi cred că încă după prima discuţie am ştiut că Daniel era o persoană cu care aş putea cu siguranţă să lucrez fiindcă a bifat atât de multe căsuţe – determinat, pasionat, ambiţios, competent. A fost suficient de interesant pentru mine pentru a vrea să aflu mai multe. Atunci RPA nu era o categorie, nu multă lume ştia de această tehnologie, aşa că a trebuit să ne uităm la piaţă şi la toată zona de transformare digitală şi am devenit foarte repede la rândul nostru pasionaţi de această tehnologie. Am crezut cu tărie că Daniel şi cu echipa lui, care atunci era formată din zece persoane, vor fi capabili să facă un business de succes. Am crezut că va fi succesul la această magnitudine de acum? Cred că nu. Cred că mă gândeam la cifre mai mici, dar s-au aliniat planetele şi totul a mers bine”, a subliniat Ondrej Bartos. El a crezut încă de la început că UiPath va avea succes, însă nu s-a gândit că va deveni un decacorn sau că va deveni o companie evaluată la 35 mld. dolari, dar a crezut că UiPath ar putea deveni un unicorn, o companie care să valoreze peste un miliard de dolari.

    „Când a fost momentul în care am început să realizez că poate fi însă mai mult de atât? Cred că la finalul lui 2017, începutul lui 2018, când compania a crescut foarte rapid şi avea succes în construirea fundaţiei pentru o creştere şi mai mare. Un lucru pe care UiPath a reuşit să îl facă foarte bine a fost scalarea businessului şi în paralel să scaleze infrastructura pentru business. Au reuşit să angajeze foarte rapid specialişti de calibru şi să deschidă birouri internaţionale în mai multe locuri din lume în acelaşi timp. Când am văzut că echipa şi managementul UiPath au reuşit să facă aceste lucruri, atunci am început să cred că va fi un succes formidabil.”

    UiPath, start-up-ul tech pornit într-un apartament din Bucureşti de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, s-a listat la finalul lunii trecute pe Bursa din New York, cea mai puternică bursă din lume, marcând un moment istoric pentru industria de IT din România. Momentul listării UiPath a coincis şi cu aniversarea de zece ani a Credo Ventures.

    „Credo a făcut prima investiţie într-un start-up din Cehia pe 21 aprilie 2011, care din coincidenţă a fost chiar cu zece ani înainte ca UiPath să devină o companie publică pe 21 aprilie 2021”, a punctat Ondrej Bartos.

    În prezent, Credo Ventures are în portofoliu mai multe start-up-uri româneşti sau fondate de către români, în total realizând cinci investiţii în România până acum.

    „Cea mai recentă investiţie în România este TypingDNA, în care am investit alături de Gradient care este unul dintre fondurile de investiţii ale Google şi GapMinder – VC din România. Înainte am investit de asemenea în DCS şi în Ezra, care este al doilea start-up al lui Emi Gal, cel care a creat Brainient. În total, am investit 15 milioane de dolari/euro, din care jumătate în UiPath în mai multe runde de finanţare şi restul în celelalte”, a menţionat el.



    Start-up Pitch

    1. Invitat: Doru Pelivan, CEO şi fondator eduKiwi

    Ce face? Platformă online de cursuri experienţiale şi şcoală pentru cei care vor să predea cursuri online. Platforma a fost lansată oficial în 2019 şi cuprinde o serie de cursuri atât pe zona de business şi marketing, cât şi pe zona de dezvoltare personală.

    „Noi suntem ca o casă de discuri însă în loc să ne ocupăm de artişti ne ocupăm de autori de cursuri online. 2019 a fost pentru noi ca un an de încălzire  în care ştiam deja ce potenţial are eduKiwi, îl pregăteam din 2018, iar în 2020 efectiv s-a văzut tot ceea ce am făcut negru pe alb. Iar în 2021 depăşim deja cifrele din 2020 – în ianuarie am avut o cifră de afaceri de 570.000 de lei, în februarie 550.000 de lei, iar în martie 900.000 de lei.”

    Investor Watch

    Invitat: Ondrej Bartos, managing partner Credo Venures – fond de investiţii din Cehia care s-a numărat printre primii investitori care au crezut în succesul pe care UiPath îl va avea, finanţând compania locală cu peste 7 milioane de euro pe parcursul mai multor runde de investiţii.

    Investiţii în România: Credo Ventures are în portofoliu mai multe start-up-uri româneşti sau fondate de către români, în total realizând cinci investiţii în România, până acum în valoare de circa
    15 mil. euro.

    „Acum suntem la al treilea fond al nostru – Credo III, care se ridică la 100 de milioane de euro, iar până acum am investit circa o treime din această sumă totală. Deci căutăm noi investiţii, iar România este una dintre pieţele la care ne uităm. Suntem în discuţii cu mai multe start-up-uri din România şi ne-am uitat la sute de start-up-uri din România în ultimii ani – în unele am decis să nu investim, dar vedem că o duc bine, deci e posibil să fi şi ratat câteva oportunităţi din România, dar sperăm să nu ratăm următorul UiPath.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Mihai Bocai, cofondator şi CEO al ProductLead – companie locală CARE A DEZVOLTAT o platformă software pentru eficientizarea proceselor de MARKETING ALE UNUI brand

    Ce e nou? Start-up-ul vrea să ajungă până la finalul acestui an la venituri recurente lunare de circa 60.000-70.000 de euro, de aprox. 2-3 ori mai mari decât anul trecut, în condiţiile în care compania va accelera achiziţia de clienţi la nivel internaţional cu ajutorul ultimei finanţări atrase, în valoare de 600.000 de euro. Până acum, start-up-ul s-a dezvoltat din resurse proprii şi cu ajutorul unei prime investiţii de 120.000 de euro.

    „Abia acum începem să mergem pe un drum în care dezvoltarea se bazează numai pe investiţii. Practic, noi ne-am dezvoltat până în acest moment pe baza veniturilor operaţionale – venituri generate de acest produs. Produsul generează deja venituri, avem o serie de clienţi care ne aduc venit, şi care a fost suficient până în acest moment. Aşadar, până în aprilie anul acesta ne-am bazat pe veniturile noastre, plus investiţia de tip seed pe care am primit-o de la Sparking Capital, care s-a ridicat la 120.000 de euro.”


    2. Invitat: Alex Mălureanu, cofondator şi CMO Ascendia – producător local de software educational

    Ce e nou? Compania va adăuga în Livresq, o platformă pentru crearea de lecţii digitale şi educaţie interactivă care nu necesită cunoştinţe de programare, o tehnologie Microsoft care permite transformarea textului în voce.

    „Pentru noi este extrem de important să ţinem Livresq la zi. Datorită acestui lucru, o dată la două săptămâni lansăm noi funcţionalităţi, pe principiul – ce feedback avem din piaţă, hai să încorporăm acest feed-back. În curând, în 2-3 săptămâni, vom lansa tehnologia text to speech (TTS) pe Livresq, accesată de la Microsoft. Această tehnologie le dă voce asistenţilor educaţionali pe care noi îi avem în Livresq.



    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cum a ajuns un singur magazin alimentar din New Jersey cu vânzări de 36.000 dolari în ultimii doi ani, să valoreze peste 100 mil. dolari pe bursă

    Miliardarul american David Einhorn, şeful fondului de investiţii Greenlight Capital, a avertizat asupra pericolelor la care se supun investitorii de retail pe care le-a remarcat, unul dintre principalele exemple date fiind un mic magazin Your Hometown Deli din New Jersey, care are o capitalizare pe bursă atrăgătoare de peste 100 mil. dolari în ciuda unor vânzări de 35.748 de dolari în ultimii doi ani la un loc, scrie CNBC.

    “Cineva ne-a indicat compania Hometown International (HWIN), care deţine un singur magazine Deli în New Jersey-ul rural… HWIN a atins o capitalizare bursieră de 113 milioane de dolari pe 8 februarie, dar a fost evaluată şi la valori mai mari.

    Cel mai mare acţionar este de asemenea CEO, CFO, trezorier şi un director şi se întâmplă de altfel să fie şi antrenorul de wrestling al liceului de lângă Deli. Pastrama trebuie să fie uimitoare”, a transmis Einhorn într-o scrisoare către clienţi.

    Hometown International, cum se numeşte compania din orăşelul Paulsborocu specialităţi din Italia, figurează că a început tranzacţionarea în 2019, potrivit FactSet, iar volumele tranzacţionate sunt reduse sau inexistente în unele zile.

    Potrivit rapoartelor companiei, singura locaţie existentă a fost închisă în perioada 23 martie-8 septembrie 2020 ca urmare a pandemiei de coronavirus. În acea perioadă, acţiunile companiei au urcat de la 3,25 dolari la 9,25 dolari pe unitate, iar în prezent se tranzacţionează la 12 dolari.

    Hometown International a vândut anul trecut 2,5 milioane de acţiuni şi numără 60 de acţionari în total. A raportat un câştig de numera de 2,2 milioane de dolari din activităţi de finanţare, cum ar fi vânzarea de acţiuni în 2020.

    Anul trecut, Hometown a raportat cheltuieli de peste 600.000 de dolari, în urcare faţă de 154.000 de dolari în 2019.

    Reacţia lui David Einhorn vine în contextul în care politicienii, reglementatorii şi investitorii cu un profil de risc ridicat şi-au manifestat public îngrijorările cu privire la boom-ul anumitor tipuri de acţiuni în ultimul an, cum ar fi cele numite “penny stocks”.

    Pe măsură ce un nou val de investitori s-a alăturat pieţelor în ultimele luni, companiile de tip SPAC (Special Purpose Aquisition Company) s-a lansat în piaţă la niveluri record, în timp ce unele acţiuni precum Game Stop sau Discovery au înregistrat fluctuaţii puternice după ce au fost tranzacţionate de investitorii de pe Reddit sau de fondurile de hedge.

    Greenlight Capital şi Einhorn s-au făcut remarcaţi atunci când au prezis căderea Lehman Brothers, înainte de colapsul firmei. La sfarsitul anului trecut, Greenlight a comparat Tesla cu Lehman.

  • Prăbuşirea Archegos răsună dincolo de primul trimestru: Credit Suisse vinde acţiuni asociate cu fondul de investiţii în valoare de 2 mld. dolari

    Credit Suisse a renunţat la acţiuni asociate cu Archegos Capital Management în valoare de peste două miliarde de dolari, în condiţiile în care banca a anunţat săptămâna trecută pierderi de 4,7 miliarde de dolari din cauza expunerii la fondul condus de Bill Hwang, transmite Bloomberg.

    Mişcarea vine în urma unei serii de tranzacţii similare care au şters deja 194 de miliarde din valoarea de piaţă a unor companii precum Discovery, Farfetch şi ViacomCBS

    Acţiunile Credit Suisse au continuat să scadă în ultima săptămână, ceea se subliniază faptul că prăbuşirea Archegos merge dincolo de T1/2021, rezultând în cele mai mari pierderi din ultimul deceniu pentru creditorul din Zurich. De la începutul anului până acum, preţul unei acţiuni Credit Suisse a înregistrat un minus de circa 15%.

    Firma lui Bill Hwang a devenit luna trecută centrul unuia dintre cele mai mari default-uri pe tranzacţii în marjă din toate timpurile şi a reprezentat unul dintre cele mai spectaculoase eşecuri privind gestionarea riscurilor din ultimii ani.

    Declinul suferit de Archegos va rezulta în pierderi de 10 miliarde de dolari pentru băncile asociate cu fondul de investiţii, conform analiştilor din cadrul JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite.

    Acţiunile băncii japoneze Nomura au scăzut cu peste 15% în ultima lună, în timp ce Credit Suisse a raportat un minus de circa 18%.

    Acum, gigantul elveţian intenţionează să efectueze o revizie generală a diviziei dedicate fondurilor de hedging, anunţând deja un set de planuri prin care va reduce dividendele, urmând să suspende răscumpărarea acţiunilor şi să elimine din bonusurile executivilor de top.

     

  • Cine îi va lua locul lui Petr Kellner în fruntea fondului de investiţii PPF, ca urmare a decesului neaşteptat al miliardarului ceh

    Fondul ceh de investiţii PPF Group a anunţat că locul fondatorului Petr Kellner va fi preluat de Ladislav Bartonicek, unul dintre acţionarii companiei, conform unui comunicat publicat pe site-ul firmei.

    „Per total, PPF Group deţine un sistem detaliat prin care îşi gestionează proiectele de investiţii. Compania susţine că decesul fondatorului nu va avea niciun impact asupra operaţiunilor zilnice din cadrul grupului. PPF va continua viziunile şi planurile de investiţii formulate de Petre Kellner şi echipa sa”, reiese din comunicat.

    Ieri, ziarul american The New York Times a anunţat că Petr Kellner, proprietarul ProTV şi cel mai bogat om din Cehia, a murit în urma unui accident de elicopter în Alaska, alături de alte patru persoane.

    „Se crede că grupul intenţiona să practice heliski-ul”, a spus poliţia din Alaska, adăugând că va desfăşura o anchetă pentru a determina cauza tragediei.

    Heliski-ul este un sport de lux care presupune urcarea pe un vârf de munte şi coborârea pe schiuri sau pe snowboard, nefiind practicat pe pârtii special amenajate.

    Kellner a fondat PPF Group în 1991 şi a participat la privatizarea economiei cehe după căderea comunismului. Conform Bloomberg Billionaires Index, Kellner avea o avere netă de 15,7 miliarde de dolari, ocupând locul 123 în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Miliardarul a cumpărat anul trecut ProTV, cel mai mare post de televiziune din România, într-o tranzacţie prin care a preluat de la AT&T grupul CME, principalul acţionar al ProTV.

     

  • Miliardarul american Ray Dalio spune că a sosit timpul ca oamenii să înceapă să cumpere, într-o perioadă în care strategia din spatele investiţiilor în bonduri a devenit „ridicolă”

    Ray Dalio, miliardarul care a fondat cel mai mare fond de investiţii de tip hedge din lume, a propus în repetate rânduri că perioadele de inflaţie, când se tipăresc din ce în ce mai mulţi bani, pot reprezenta o oportunitate semnificativă de investiţii, însă antreprenorul sugerează că bondurile ar reprezenta o opţiune neinspirată în situaţia actuală, notează Bloomberg.

    „Strategia din spatele investiţiilor în bonduri (şi în majoritatea activelor financiare) a devenit ridicolă. De ce nu ai cumpăra lucruri care vor echivala mai târziu inflaţia?”, spune Dalio.

    Miliardarul crede că a sosit timpul ca oamenii să obţină credite în numerar pentru a face investiţii active cu randamente ridicate, într-o nouă paradigmă care ar fi caracterizată de creşterea „şocantă” a taxelor şi de interdicţiile asupra mişcărilor de capital.

    „S-a injectat prea mult cash în pieţe şi economie, iar – în aceste condiţii – pieţele încep să semene cu un cazino în care oamenii folosesc bani falşi (…) Statele Unite ar putea fi percepute drept un loc ostil pentru capitalism şi capitalişti”, a mai declarat Dalio.

     

  • Încă o afacere românească vândută străinilor. De ce a decis una dintre cele mai importante femei de afaceri din România să îşi vândă afacerea pe care a construise de la zero

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    ♦ Grupul din Paşcani care produce huse şi sisteme de siguranţă pentru scaunele auto pentru copii are trei fabrici, afaceri cumulate de 30 mil. euro şi circa 900 de salariaţi. Doina Cepalis anunţase anterior că este în negocieri, dar spunea că vinde un pachet minoritar. Ea acum a spus că a vândut 100%.

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    Ea nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei, însă a spus că o parte din suma pe care a negociat să o primească a reinvestit-o în FSN Capital. Din datele ZF, valoarea tranzacţiei e sub 10 mil. euro şi are şi o componentă de earnout, adică ea nu va primi toţi banii, urmând a fi în continuare implicată în management.

    FSN este un fond înfiinţat în 1999, iar pe site-ul propriu apare informaţia conform căreia este un fond de private equity important în Europa de Nord, având sub administrare active de 2,1 mld. euro. În Holmbergs Safety System fondul a investit în 2017, deţinând 73,2% din acţiuni. Pe site-ul FSN apare informaţia conform căreia Holmbergs are activităţi în producţia de sisteme de siguranţă pentru scaunele auto de copii şi a avut afaceri de 325 de milioane de coroane suedeze (peste 30 mil. euro) în 2017 (cele mai recente date). Pentru acest an e estimată o dublare la 740 mil. coroane suedeze (peste 70 mil. euro). Grupul Holmbergs are o istorie de 80 de ani şi, la fel ca Te-rox, e prezent cu produsele sale (peste 13 milioane de scaune auto pentru copii) peste tot în lume.

    „Vrem să dezvoltăm Te-Rox. Eu am semnat un contract de management pe perioadă nedeterminată, astfel că pe viitor nu voi face un alt pariu propriu. Voi fi implicată în administrarea şi dezvoltarea Te-Rox dat fiind că vrem să asimilăm şi noi produse“, a spus antreprenoarea, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri locali.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi, Doina Cepalis a lucrat mai mulţi ani în contabilitate. Ulterior, în 1990, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi şi 37 de maga­zine. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO în 1994, iar antreprenoarea a devenit acţionar, cumpărând un pachet majoritar. În 2000 cumpără 93% din acţiu­nile fabricii Integrata Paşcani, specializată în realizarea de produse din in şi cânepă.

    După şapte ani de activitate la limita rezistenţei pe piaţa firelor de in şi cânepă, ofensiva chinezilor pe piaţa europeană a dus-o la faliment. A reorganizat activitatea fabricii în trei luni, iar în mai puţin de cinci a devenit lider european pe o nişă la care puţini s-au gândit atunci – scaunul auto pentru copii. Cu acest nou tip de business, compania Te-Rox a ajuns să exporte în toată lumea.

    Ea spunea recent că România are un avantaj faţă de China datorită poziţiei geografice, astfel că timpul de livrare este mai scurt şi poate reprezenta un avantaj competitiv pentru companiile locale care îşi trimit produsele la export.

    „România are acest avantaj, este la două zile de transport faţă de China, iar marile magazine nu au nevoie de stocuri, noi livrăm just in time, adică în 14 zile de la comandă. Este un mare avantaj pentru companiile exportatoare care se situează în România şi îşi pot face logistica în aşa fel încât să aibă un termen foarte scurt de livrare.“

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

     

     

  • Cât a câştigat un fond de investiţii care a susţinut Tesla încă din 2013, în condiţiile în care valoarea unei acţiuni a crescut între timp de la 6 la 846 de dolari

    Elon Musk înregistrat creşteri atât de mari în ultimii ani încât a reuşit să îl depăşească pe CEO-ul Amazon Jeff Bezos şi a devenit cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 202 miliarde de dolari.

    Însă pe locul doi în clasamentul celor care au câştigat în urma rezultatelor obţinute de Tesla se află o companie cu sediul în Edinburgh, care a susţinut producătorul de maşini electrice încă din 2013.

    Baillie Gifford, o firmă scoţiană de management, a înregistrat câştiguri de 29 de miliarde de dolari pentru investitori, conform unui set de date citat de The Guardian.

    Profiturile firmelor din sectorul tech au crescut semnificativ de-a lungul pandemiei de coronavirus, de vreme ce oamenii s-au reorientat către utilizarea serviciilor digitale şi au continuat tranziţia către o economie „verde” prin achiziţionarea de automobile electrice.

    Fondul de investiţii Scottish Mortgage, condus de Baillie Gifford, a început să susţină Tesla în urmă cu aproximativ opt ani, când preţul unei acţiuni ajungea la numai 6 dolari. Constructorul auto a înregistrat un plus de 640% doar în ultimele 12 luni, preţul unei acţiuni ajungând la sfârşitul ultimei şedinţe de tranzacţionare la 846 de dolari.

    În prezent, capitalizarea de piaţă a Tesla este de 802 miliarde de dolari. Prin comparaţie, valoarea companiei Tesco, cel mai mare lanţ de supermarket-uri din Marea Britanie, este de 25 de ori mai mică.

    După ani întregi de pierderi, Tesla se pregăteşte să raporteze al şaselea trimestru consecutiv de profituri. Analiştii se aşteaptă ca vânzările din T4/2020 să ajungă 10,5 miliarde de dolari, de la 7,4 miliarde în aceeaşi perioadă din 2019. În octombrie, analiştii estimau că vânzările din 2021 vor fi de 840.000 până la un milion de vehicule, în condiţiile în care numărul din 2020 a ajuns aproape de 500.000 de unităţi.

    În 2020, fondul Scottish Mortgage a înregistrat 14,8 miliarde de dolari pentru investitori datorită acţiunilor Tesla.

     

  • Încă o afacere românească, cumpărată de un gigant străin. Una dintre cele mai importante femei de afaceri din România şi-a vândut businessul construit de la zero

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    ♦ Grupul din Paşcani care produce huse şi sisteme de siguranţă pentru scaunele auto pentru copii are trei fabrici, afaceri cumulate de 30 mil. euro şi circa 900 de salariaţi. Doina Cepalis anunţase anterior că este în negocieri, dar spunea că vinde un pachet minoritar. Ea acum a spus că a vândut 100%.

    „Am vândut tot pachetul de acţiuni până la urmă. Grupul Holmbergs, în spatele căruia se află fondul de investiţii FSN Capital, dorea să se extindă în zonă, mai exact dorea o plat­formă industrială în România. Eu iniţial voiam să vând un pachet minoritar, dar în timpul procesului, mai exact în due dilligence, cumpărătorul a văzut că noi avem toată logistica şi avem totul bine pus la punct şi a dorit să cumpere întregul business“, a spus Doina Cepalis.

    Ea nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei, însă a spus că o parte din suma pe care a negociat să o primească a reinvestit-o în FSN Capital. Din datele ZF, valoarea tranzacţiei e sub 10 mil. euro şi are şi o componentă de earnout, adică ea nu va primi toţi banii, urmând a fi în continuare implicată în management.

    FSN este un fond înfiinţat în 1999, iar pe site-ul propriu apare informaţia conform căreia este un fond de private equity important în Europa de Nord, având sub administrare active de 2,1 mld. euro. În Holmbergs Safety System fondul a investit în 2017, deţinând 73,2% din acţiuni. Pe site-ul FSN apare informaţia conform căreia Holmbergs are activităţi în producţia de sisteme de siguranţă pentru scaunele auto de copii şi a avut afaceri de 325 de milioane de coroane suedeze (peste 30 mil. euro) în 2017 (cele mai recente date). Pentru acest an e estimată o dublare la 740 mil. coroane suedeze (peste 70 mil. euro). Grupul Holmbergs are o istorie de 80 de ani şi, la fel ca Te-rox, e prezent cu produsele sale (peste 13 milioane de scaune auto pentru copii) peste tot în lume.

    „Vrem să dezvoltăm Te-Rox. Eu am semnat un contract de management pe perioadă nedeterminată, astfel că pe viitor nu voi face un alt pariu propriu. Voi fi implicată în administrarea şi dezvoltarea Te-Rox dat fiind că vrem să asimilăm şi noi produse“, a spus antreprenoarea, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri locali.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi, Doina Cepalis a lucrat mai mulţi ani în contabilitate. Ulterior, în 1990, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi şi 37 de maga­zine. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO în 1994, iar antreprenoarea a devenit acţionar, cumpărând un pachet majoritar. În 2000 cumpără 93% din acţiu­nile fabricii Integrata Paşcani, specializată în realizarea de produse din in şi cânepă.

    După şapte ani de activitate la limita rezistenţei pe piaţa firelor de in şi cânepă, ofensiva chinezilor pe piaţa europeană a dus-o la faliment. A reorganizat activitatea fabricii în trei luni, iar în mai puţin de cinci a devenit lider european pe o nişă la care puţini s-au gândit atunci – scaunul auto pentru copii. Cu acest nou tip de business, compania Te-Rox a ajuns să exporte în toată lumea.

    Ea spunea recent că România are un avantaj faţă de China datorită poziţiei geografice, astfel că timpul de livrare este mai scurt şi poate reprezenta un avantaj competitiv pentru companiile locale care îşi trimit produsele la export.

    „România are acest avantaj, este la două zile de transport faţă de China, iar marile magazine nu au nevoie de stocuri, noi livrăm just in time, adică în 14 zile de la comandă. Este un mare avantaj pentru companiile exportatoare care se situează în România şi îşi pot face logistica în aşa fel încât să aibă un termen foarte scurt de livrare.“

    Antreprenoarea adăuga acum câteva săptămâni că cel mai dificil moment de la înfiinţarea companiei a fost în iarna anului 2007, când a fost nevoită să se reinventeze. Totuşi, ea consideră că eşecul ar trebui să fie un lucru pozitiv în viaţa unui antreprenor deoarece aşa va putea învăţa o lecţie. Doina Cepalis adăuga că ceea ce a învăţat în acel moment a fost ce înseamnă să fii prezent pe mai multe pieţe şi să ai competitori foarte puternici. Experienţa de atunci a ajutat-o în criza actuală.

    „Noi am înregistrat rezultate mai bune decât în anul 2019. Noi producem şi exportăm, nu am renunţat la angajaţi, ba chiar am angajat 10-15 oameni. Plusul nostru a fost că am reuşit să rămânem pe piaţă şi am fost o soluţie pentru că alte firme s-au oprit. După ce planeta s-a oprit (în perioada de lockdown – n.red.), ne-am oprit şi noi o lună, dar am venit cu forţe noi, am avut resurse financiare şi am reuşit să depăşim“, spunea antreprenoarea acum câteva săptămâni.

    Doina Cepalis a fost asistată în tranzacţie de PwC, cu o echipă condusă de George Ureche, şi de casele de avocatură D&B Davis şi Baias şi de RTPR.

     

     

     

     

  • Harta investiţiilor străine în 2019: ce companii au pariat pe România şi ce lipseşte

    Un sfert dintre judeţele României au în poziţia de lider o companie din sectorul auto  – fabricarea de maşini sau de componente pentru industria auto – şi toate sunt investiţii străine. Harta proiectelor de tip ISD (investiţie străină directă) arată cât de mult au cântărit în economia judeţelor cele mai recente proiecte mari din industria auto – Daimler cu peste 300 mil. euro la Sebeş, în compania Star Assembly – Ford cu motoarele turate la Craiova sau Pirelli cu mai multe proiecte de extindere la Slatina. De pe aceeaşi hartă lipsesc însă fabrici de mezeluri, de dulciuri, de conserve. Singurii reprezentanţi ai industriei alimentare lideri într-un judeţ sunt producătorul din industria de morărit şi panificaţie Vel Pitar, controlat de fondul de investiţii Broadhurst şi Fabrica de Lapte Braşov a grupului grec Olympus.

    Judeţele Gorj, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani şi Teleorman au un stoc al investiţiilor străine directe de sub 100 de milioane de euro, bani „strânşi” în 30 de ani de capitalism. La polul opus, zece judeţe la care se adaugă Bucureştiul şi Ilfovul au atras cel puţin 1 mld. euro fiecare, cu un vârf de 46 mld. euro în Bucureşti, dintr-un total de 82 mld. euro, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la BNR aferente anului 2019.

    Ruptura dintre judeţele României este evidentă de două decenii încoace, însă în loc să se estompeze ea pare să se amplifice. În Gorj, de exemplu, BNR notează în 2019 un stoc total al ISD-urilor de numai 3 milioane de euro, la fel ca în 2018. Cel mai mare business din judeţ este reprezentat de Complexul Energetic Oltenia, un colos cu aproape 13.000 de angajaţi în 2019, dar cu pierderi de 863 mil. lei în acelaşi an la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. CE Oltenia, jucător strategic pe piaţa de energie, controlat de stat, trece acum printr-un proces de reorganizare gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania ar urma să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.

    În Dolj, investiţia realizată de constructorul auto Ford la Craiova a schimbat raportul de forţe din judeţ, iar prezenţa Ford şi Dacia în judeţele Dolj şi Argeş a atras şi zeci de producători de componente auto în cele două zone sau în judeţele vecine. Ilfovul a câştigat şi el în ultimii ani din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Investiţiile străine se văd pe harta de business a României, la fel de bine cum se vede şi lipsa lor. Se văd proiectele mari din industria auto – în 12 judeţe din ţară compania lider după cifra de afaceri este un jucător din industria auto, firme cu capital străin. Nu se văd investiţii comparabile în industria alimentară. Paradoxal, o ţară care domină topurile europene ale producţiilor agricole de cereale, nu are nicio fabrică de alimente, fie ea cu capital străin sau local cu afaceri de 1 mld. lei cel puţin. Mai mult, între liderii judeţelor după cifra de afaceri din 2019 se află doar două companii din industria alimentară – Vel Pitar – business din industria de morărit şi panificaţie deţinut de fondul de investiţii Broadhurst şi care este cea mai mare companie din judeţul Vâlcea şi Fabrica de Lapte Braşov (Covasna).

    Dacă industria alimentară are doar două companii pe harta liderilor de business, agricultura – cultivarea cerealelor – are trei companii lider în judeţe, respectiv Agricost (Brăila), Agro-Chirnogi (Călărăşi) şi Plantagro (Vaslui). Lor li se adaugă însă şi Bunge (Buzău) sau Expur (Ialomiţa), companii care au activităţi în industria alimentară, prin brandurile de uleiuri vegetale, dar care au şi o puternică amprentă în agrobusiness.

    Capitalul străin dă cel mai mare număr de lideri din judeţe, în doar 8 regiuni ale României compania lider este un business antreprenorial. Fiecare dintre lideri, capital românesc sau străin generează business în jurul lui, dezvoltă nuclee de companii mici, majoritatea antreprenoriale care cresc odată cu liderii judeţelor.

    Polarizarea investiţiilor, lipsa lor din unele zone ale României au creat în ultimii 30 de ani diferenţe majore între judeţe vecine, diferenţe care pot fi corectate doar prin proiecte noi.

  • Businessul românesc cu o istorie de 65 de ani vândut anul trecut chinezilor. Ce urmează după tranzacţie?

    Trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, o fabrică de nutreţuri şi furaje, o reţea de distribuţie, peste 10 depozite răspândite în toată ţara, peste 160 de farmacii şi o cifră de afaceri care se îndreaptă spre 45 de milioane de euro anul acesta sunt doar câteva dintre reperele care descriu businessul grupului Farmavet. Cu o istorie românească întinsă pe decenii, acesta a trecut în toamna anului trecut într-o nouă etapă, odată cu achiziţia de către Fondul de Investiţii China CEE II. Ce urmează după tranzacţie pentru businessul cu o istorie de peste 65 de ani?

     

    „Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de către Fondul de Investiţii China CEE II reprezintă un moment crucial în dezvoltarea şi organizarea activităţii grupului cu aproape 800 de salariaţi şi colaboratori şi, sperăm noi, începutul unei etape intense de dezvoltare a industriei, de educare a jucătorilor din piaţă şi a consumatorilor în vederea alinierii la standardele europene relevante”, descrie Irina Roşu, CEO al grupului Farmavet, care a preluat conducerea după achiziţia companiilor româneşti de sub umbrela Farmavet de către fondul de investiţii deţinut de Banca de Export-Import a Chinei.

    Aceasta este cea mai recentă bornă din istoria îndelungată a grupului care şi-a început povestea în urmă cu peste un sfert de secol, în 1955 mai exact, odată cu înfiinţarea companiei Farmavet de către statul român. În 1999, o altă firmă s-a alăturat structurii – Pasteur Filiala Filipeşti, care a preluat de la S.N. Institutul Pasteur privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017. FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    Septembrie 2019 a marcat o nouă piatră de hotar în istoria companiei, odată cu tranzacţia prin care pachetul majoritar de acţiuni este vândut fondului de investiţii chinez.


    1955

    Farmavet a fost înfiinţată de statul român (şi privatizată în 1996). În cei 24 de ani de antreprenoriat, compania a cunoscut o dezvoltare constantă, atât in aria de comercializare en-gros şi cu amănuntul, cât şi în structura logistică (depozite şi flota de transport). În 2014, compania a construit un depozit de produse finite la Filipeştii de Pădure care funcţionează ca un hub naţional pentru reţeaua de depozite din Farmavet.

    1999

    Pasteur Filiala Filipeşti a fost înfiinţată  şi a preluat de la S.N. Institut Pasteur, privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). Această fabrică a fost construită în anii ’76-‘79 şi continuă să funcţioneze şi în prezent, fiind certificată GMP (Good Manufacturing Practices). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017, ambele fabrici certificate GMP.

    FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    2019

    Septembrie 2019 marcheaza „borna” kilometrul 0, spun reprezentanţii companiei, după vânzarea participaţiilor majoritare ale companiilor din grup către fondul de investitii China CEE II, controlat de Banca de Export-Import a Chinei. Începe un proces de modernizare al companiilor, în scopul ridicării jucătorului la standardele europene ale industriei farmaceutice veterinare


    Compania antreprenorială a înregistat an de an creşteri ale cifrei de afaceri, cu plusuri constante de 3-5%, care au culminat în anul 2018, anterior vânzării businessului, la o creştere de 14% a vânzărilor faţă de anul precedent. După schimbarea acţionariatului, ritmul creşterilor a crescut până la 18-20%, astfel că businessul grupului Farmavet se îndreaptă anul acesta spre venituri de 45 de milioane de euro, potrivit previziunilor reprezentanţilor companiei.

    Acestea au fost generate de activităţile prezente ale grupului, ramificate în numeroase direcţii: producţia şi furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele. Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare de produse de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare. Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele răspândite în ţară; centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă.

     

     „Corporatizarea”

    Achiziţia de către fondul de investiţii chinez presupune un proces transformaţional complex, explică CEO-ul grupului, şi implică, în primul rând, creşterea de competenţe şi trecerea către o nouă cultură organizaţională: „Ne dorim creionarea unei culturi organizaţionale bazate pe management participativ, lucru în echipă, inovaţie şi meritocraţie. Ne vom concentra, de asemenea, pe asigurarea instrumentelor corecte de lucru şi de luare a deciziilor: de la dezvoltarea sistemelor informaţionale, până la investiţii consistente pentru automatizare în toate segmentele de activitate: fabrici, depozite, logistică, precum şi actualizarea şi modernizarea tuturor proceselor de asigurarea şi controlul calităţii.”

    Anul acesta, compania a iniţiat acţiuni de reorganizare şi eficientizare în toate departamentele, iar rezultatele s-au reflectat în vânzările companiei. „Există însă un nivel impresionant de cheltuieli asumate pentru a asigura o modernizare rapidă a proceselor noastre şi aşteptăm roadele acestora începând cu anul următor. Cea mai importantă investiţie este cea în capitalul uman şi a presupus o creştere semnificativă a masei salariale, comparativ cu 2019”, detaliază CEO-ul companiei. Schimbările la nivelul angajaţilor s-au reflectat în recrutarea unei echipe de top management, formate din profesionişti cu experienţă în fuziuni şi achiziţii (M&A) şi turnaround (directori financiari, de operaţiuni, juridic, HR, marketing, vânzări şi vânzări en-gross); extinderea departamentelor existente şi actualizarea salariilor la nivelul pieţei muncii, cât şi construirea de noi departamente întregi în cadrul companiei (medical training, analiză piaţă, controlling, regulatory affairs).

    În ceea ce priveşte investiţiile materiale, anul trecut, grupul a realizat investiţii de aproximativ 4 milioane de euro în direcţia modernizării tuturor zonelor operaţionale (fabrici, depozite, flota de turisme şi de transport marfă) şi comerciale (reţeaua existentă de farmacii). Investiţii importante, spune Irina Roşu, au fost direcţionate şi pentru extinderea reţelei de farmacii veterinare, pentru o mai bună acoperire naţională.

    „În 2021, investiţia în capitalul uman va continua la fel de intens ca şi în 2020. Dacă anul trecut acccentul a fost pe asigurarea unei baze solide de expertiză în toate ariile de funcţionare, în următorul an ne vom concentra pe formarea profesională, în special pe susţinerea profesiei de medic veterinar, care este în prezent mult subdimensionată pentru nevoile României la nivel naţional”, descrie CEO-ul grupului planurile lor în continuare. Adaugă că au un plan de mare anvergură de colaborare cu toate facultăţile de medicină veterinară din ţară pentru programe de internship pentru studenţii din ani terminali, cu asigurarea locurilor de munca la momentul obţinerii Certificatului de Liberă Practică.


    45 mil. euro, cifra de afaceri previzionată pentru grupul Farmavet pentru anul acesta

    4 mil. euro, valoarea investiţiilor realizate de Farmavet anul trecut în direcţia modernizării zonelor operaţionale, dar şi celor comerciale

    cca. 5.500 de clienţi are în prezent Farmavet


    De asemenea, spune că îşi doresc o colaborare strânsă cu Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVRO) şi cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimetelor (ANSVSA), fapt care ar putea face ca Farmavet să devină un centru naţional de referinţă pentru formare profesională şi educare la nivelul industriei, dar şi al consumatorilor. „Ar reprezenta un moment cheie în alinierea industriei la standardele europene. Rămâne doar să vedem dacă procesul legislativ actual, ce vizează amendarea legii 160/1998 care guvernează profesia de medic veterinar, va intra într-un făgaş pragmatic. Din păcate, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, prerogativele noastre vor fi spulberate şi mă tem că întreaga industrie va fi grav afectată, iar perioada de recuperare va fi foarte grea”, detaliază ea o particularitate legislativă a domeniului. „În ceea ce priveşte investiţiile materiale preconizate în 2021, acestea vor fi de mare anvergură şi vor viza atât automatizarea cât mai multor procese operaţionale, cât şi, foarte probabil, iniţierea construcţiei unor noi facilităţi moderne şi de mare capacitate pentru producţia vaccinurilor veterinare, precum şi a nutreţurilor specializate”, spune Irina Roşu. De asemenea, ea spune că au în vedere şi investiţii majore în îmbogăţirea ariei de servicii medicale şi de comercializare a produselor medicamentoase veterinare printr-o reţea largă de cabinete şi de clinici veterinare cu acoperire naţională, în parteneriate cu medici veterinari astfel încât să susţină accesul consumatorilor de peste tot la consultaţii şi la obţinerea de reţete necesare tratamentelor responsabile pentru animale din gospodării. „Şi pentru acest deziderat încercăm să găsim o cale de comunicare constructivă cu autorităţile pentru a crea cadrul legal şi administrativ care să permită această dezvoltare în paralel cu implementarea tuturor rigorilor specifice industriei.“

     

    Creşteri, chiar şi în pandemie

    Când vine vorba despre efectele pandemiei asupra activităţii Farmavet, Irina Roşu descrie efortul organizaţional făcut ca fiind unul uriaş. „Intrarea în starea de urgenţă a venit într-un moment în care echipa de management nu era încă în formula completă, iar infrastructura IT existentă la acel moment nu era gândită pentru telemuncă. Recrutările erau în toi, procesul de induction fiind extrem de îngreunat”, descrie ea perioada de la debutul pandemiei. Dificultăţile au fost aduse şi de faptul că majoritatea angajaţilor companiei au activitate de teren (fiind vorba despre echipe din vânzări, farmacii, depozite, producţie), astfel că provocarea majoră a fost să găsească soluţii rapide de prevenţie contra Covid-19, precum şi scenarii de backup în caz de apariţie a vreunui focar de infecţie şi nevoia implicită de carantinare a punctului/punctelor de lucru corespunzătoare. „Obiectivul tuturor a fost să menţinem activitatea funcţională, în condiţii de securitate maximă pentru angajaţii noştri, astfel încât accesul la tratament pentru animalele din gospodării, ferme şi a celor de companie să nu fie întrerupt”, spune Irina Roşu.

    De asemenea, pandemia a avut un efect şi asupra mixului de produse, concentrarea fiind pe medicamente, dezinfectanţi şi mâncare pentru animale. „Cu o creştere estimată a vânzărilor de aproximativ 20% faţă de anul trecut la final de 2020, recuperăm încet-încet pierderea de cotă de piaţă din 2019”, descrie CEO-ul grupului Farmavet cele mai recente rezultate înregistrate.

    „E greu de spus ce vânzări am fi avut dacă nu ar fi existat pandemia. Creşterea vânzărilor este cu siguranţă rezultatul proiectelor de reorganizare şi nu putem discerne ce nivel de creştere a fost contracarat de efectele pandemiei”, punctează ea.

    Iar când vine vorba despre provocări, în general, referindu-se la perspectiva spre anul 2021, ea spune că acestea vor fi deopotrivă din sfera economică, ca urmare a implicaţiilor economice ale pandemiei, iar pe de altă parte, altele vor fi aduse de contextul legislativ. „Suntem în aşteptarea deciziei Preşedinţiei în vederea promulgării Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar, proiect adoptat deja de Camera Deputaţilor. Promulgarea acestei legi ar genera un cadru legislativ confuz şi implacabil prin măsurile necorelate introduse şi prin lipsa unui studiu prealabil de impact, afectând major întreaga industrie, motiv pentru care am început toate demersurile posibile pentru a convinge Preşedinţia de nevoia reluării procesului legislativ, cu consultarea tuturor celor implicaţi”, explică Irina Roşu. Potrivit CEO-ului grupului Farmavet, printre principalele modificări de natură să genereze confuzie şi imposibilitate practică de aplicare se numără: cerinţa prezenţei permanente a unui medic veterinar în farmacii (faţă de cerinţa actuală de a coordona şi supraveghea activitatea fără o prezenţă permanentă), fără posibilitatea de a delega activitatea propriu-zisă de comercializare, în condiţiile în care numărul de medici veterinari este deja insuficient; cerinţa de acţionariat majoritar specializat (medici veterinari, în condiţiile în care multe farmacii de pe piaţă nu îndeplinesc în prezent această cerinţă şi este neclar ce se va întampla cu ele în momentul intrării în vigoare a legii); aplicabilitatea imediată a legii, fără o perioadă tranzitorie în care să se elaboreze/actualizeze norme secundare de aplicare corelate cu legea.

    Noua echipă de management a grupului Farmavet reuneşte specialişti cu experienţă în proiecte de transformare organizaţională.


    Industrie românească, standarde internaţionale

    Piaţa locală a industriei produselor medical veterinare este una a cărei valoare nu este certă, domeniul fiind unul neauditat, iar datele oficiale fiind, de cele mai multe ori, amestecate cu produsele medicale umane, spune Irina Roşu. Totuşi, luând în calcul evoluţia principalilor actori din domeniu, ea observă că în ultimii cinci ani au existat creşteri constante, de 10-15% anual în lei. Astfel, o estimare grosieră plasează valoarea pieţei la aproximativ 1,3 miliarde de lei (ţinând cont de valorile de vânzare ale companiilor aflate în top 30). „Viitorul pieţei farmaceutice veterinare este puternic impactat de perioada pandemică pe care o traversăm cu toţii, închiderea sectorului HoReCa aducând mari prejudicii economiei animalelor de fermă. Dimpotrivă, dacă ne uităm la segmentul animalelor de companie, produsele destinate acestei categorii se vor mări prin creşterea numărului de animale de companie deţinute de populaţie”, adaugă ea.

    Referitor la scenariile de realizarea a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-COV2 şi când vine vorba despre animale, ea spune că în acest moment nu sunt demarate astfel de programe, însă în viitor s-ar putea să existe activităţi în acest sens. „Cu siguranţă, vor fi necesare programe de supraveghere a animalelor şi, implicit, dezvoltarea unor teste de diagnostic rapid sau mai de durată, deoarece fiind un virus cu origine animală, cel mai probabil rezervorul lui este în lumea animală.”

    Întrebată care sunt motivele pentru care industria vaccinurilor veterinare a avut o evoluţie bună în România, iar lucrurile au stat diferit când a venit vorba despre vaccinurile umane, Irina Roşu spune: „Vaccinarea animalelor este dintr-un alt registru decât cel uman. Riscul de transmitere a bolilor între animalele din ferme este foarte ridicat, efectivele animale fiind mari. Odată infectat un animal, transmiterea bolii către restul animalelor poate duce atât la pierderi importante economice, dar, cel mai grav, la îmbolnăvirea celor care consumă produsele animale”. Astfel, ea precizează că practicile de creştere a animalelor în România sunt aliniate la standardele internaţionale, standarde care pun accent pe prevenţie şi bunăstare, indiferent dacă vorbim despre animale de fermă sau de companie. „Una dintre cele mai importante componente ale prevenţiei este reprezentată de vaccinare pentru prevenirea de numeroase boli infecto-contagioase. Totodată, vaccinurile veterinare reprezintă un instrument eficient în reducerea necesităţii de a utiliza antibiotice la animale, contribuind astfel la lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene. De menţionat este faptul că o parte din aceste boli sunt zoonoze, ceea ce înseamnă că prin vaccinare nu protejăm doar sănătatea animalelor, ci şi sănătatea omului. Putem spune în acest fel, animale sănătoase înseamnă oameni sănătoşi, acesta fiind şi principalul nostru deziderat.”

     

    O carieră construită în jurul marilor tranzacţii

    Irina Roşu, care a preluat conducerea grupului Farmavet după tranzacţie, are o experienţă bogată în managementul afacerilor, acumulată după ce a coordonat în ultimii 20 de ani ample proiecte de change management şi M&A pentru unele dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală şi internaţională. Este specializată în dezvoltarea instrumentelor pentru managementul performanţei şi market intelligence, având o vastă expertiză în industrii dintre cele mai variate: de la distribuţia de produse farmaceutice, vopsele şi adezivi, lemn, eletronice, până la servicii. Astfel, printre abilităţile sale se numără cele legate de dezvoltarea şi eficientizarea echipelor, dar şi a fluxurilor de business, îndeosebi în perioade de criză, cu rezultatul creşterii cotei de piaţă şi menţinerea nivelului EBITDA peste pragul industriei. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a urmat studiile postuniversitare la Institut d’Administration des Entreprises  din Franţa.

     „Rolul de Group CEO este o provocare foarte intensă şi complexă şi mă simt foarte onorată că mi-a fost acordată încrederea acţionarilor şi a colegilor din Grupul Farmavet pentru a conduce un proiect atât de interesant. Acesta este unul de transformare şi de construcţie, care vizează toate ariile: salariaţi, clienţi, portofoliu de produse, echipamente şi procese, dezvoltare organică şi nu numai”, descrie ea poziţia curentă. Are un plan bine conturat, care vizează ca în primii doi ani să creeze o platformă solidă care să susţină dezvoltarea businessului şi îmbunătăţirea profitabilităţii. Spune că a creionat acest plan în jurul unor direcţii mari de acţiune: crearea unei culturi de corporaţie care să stimuleze managementul participativ, delegarea şi responsabilitatea, conducerea prin obiective, cultura bazată pe pasiune, creativitate şi sentiment de apartenenţă la o familie, la o poveste de succes; o altă direcţie importantă este construirea unei noi identităţi de corporaţie, cuplată cu o poziţionare de top care să decurgă din toate schimbările pe care le implementează, dezvoltarea segmentelor de piaţă targetate şi, în special, cele legate de ferme şi de export în general. Sunt vizate, de asemenea, şi automatizarea şi eficientizarea activităţilor din operaţiuni; construirea unui parteneriat cu autorităţile din industrie pentru a deveni o pârghie în vederea impunerii şi susţinerii unui climat legislativ sănătos şi sustenabil.

    Într-un ton mai personal, spune că în viaţa de zi cu zi se ghidează după dictonul  „The difference between impossible and the possible lies in a man’s determination.” (Tommy Lasorda, MBL Hall of Fame; Diferenţa dintre imposibil şi posibil stă în determinarea unei persoane n.red.). Când vine vorba despre sfaturile pentru tinerii manageri, este de părere că în orice domeniu, expertiza şi experienţa sunt cele mai valoroase arme.  „Succesul începe prin găsirea mentorului, a acelui practician pasionat care îşi doreşte să împărtăşească  din experienţa acumulată şi să formeze discipoli. Din fericire, avem în jur foarte mulţi medici veterinari extrem de profesionişti.”

    Apoi, adaugă ea, totul ţine de însuşirea „kitului de discipol”: „ascultare, observare, învăţare şi testare de noi idei în condiţii controlate (în paşi mici)”.

     



    Universul Farmavet

    Grupul Farmavet are o activitate integrată de producţie şi comercializare şi este format din trei companii:

    FNC Nutriţie Pietroiu SRL

    NC Nutriţie Pietroiu completează activitatea de producţie a grupului cu o a patra fabrică, cea de nutreţuri şi furaje, aflată în Borcea. Unitatea foloseşte tehnologii avansate de producţie şi este automatizată. Aici este produsă o gamă largă de nutreţuri combinate pentru specii domestice (cabaline, suine, rumegătoare, iepuri), având capacitatea de a realiza şi produse pentru specii sălbatice (cerbi, mufloni, porci sălbatici, fazani etc).

     

    Pasteur Filiala Filipeşti SA

    Pasteur Filiala Filipeşti operează trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, toate trei fiind certificate GMP şi având capacitate mare de producţie. În prezent, fabricile lucrează în general într-un schimb, ceea ce înseamnă că, la nevoie, capacitatea de producţie se poate dublă sau chiar triplă.  

    La Bucureşti se află o capacitate de producţie cheie pentru Pasteur Filiala Filipeşti – unitatea care realizează vaccinuri, reagenţi şi kit-uri de diagnostic. Peste 45 de formulări în 20 de branduri de vaccinuri esenţiale pentru o gamă variată de animale şi păsări precum şi 10 tipuri de reagenţi şi seturi de diagnostic utilizate în recunoaşterea bolilor infecţioase sunt produse în această unitate. Compania pregăteşte un amplu proiect de dezvoltare şi modernizare a producţiei de vaccinuri.

    Compania deţine şi două unităţi de producţe la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova. Ambele unităţi sunt dotate cu secţii moderne şi fluxuri certificate GMP, respectând astfel regulile de bună practică internaţionale, care au beneficiat de investiţii de peste 14 milioane euro. Unitatea produce soluţii injectabile,     comprimate, soluţii orale, pulberi, suspensii şi unguente. Portofoliul său numără peste 412 formulări în 151 de branduri încadrate în categorii de tipul: antibiotice, antiinflamatoare, antiparazitare, produse hormonale, oftalmice şi otice, vitamine, minerale şi rehidratante, raticide, insecticide, cosmetice, dezinfectanţi şi detergenţi.

    Fabrica de la Filipeştii de Pădure deţine laboratoare performante de testare microbiologică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produselor finite în conformitate cu standardele de calitate prevăzute în Farmacopeea Europeană. Laboratoarele sunt organizate conform standardelor GLP (Good Laboratory Practice), dotate cu echipamente competitive şi fluxuri conforme standardelor în vigoare.

     

    Farmavet SA

    Întreaga producţie este preluată şi comercializată de Farmavet SA. În prezent, Farmavet se adresează unui număr de peste 5.500 de clienţi, afirmându-se ca specialist în furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele.

    Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare a produselor de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare.

    Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele locale din tara (ex. Bucureşti, Timişoara, Cluj, Bacău, Constanţa, etc.) prin care compania asigură o acoperire naţională eficientă. Centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă. Suntem în contact permanent cu clienţii prin echipa proprie de vănzări şi telesales.

    Farmavet operează si propria reţea de farmacii formată din peste 160 unităţi cu acoperire naţională. Graţie portofoliului şi extinderii, farmaciile veterinare Farmavet sunt pentru multe gospodării rurale singura opţiune pentru produse, medicamente şi nutriţie veterinară. În mediul urban, compania comercializează o gamă de medicamente mai largă decât cea din cabinetele veterinare, cu disponibilitate imediată, acoperind şi specii de animale de companie întâlnite cu o frecvenţă mai mică în oraşe, precum iepuri, porumbei şi păsări de colivie.

     



     

    Cine deţine grupul Farmavet în prezent?

    80% – din acţiunile Farmavet SA sunt deţinute de Gardenica Limited, vehicul de investitii al fondului de private equity China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II, deţinut de Exim Bank din China.

    14% – din acţiunile companiei sunt deţinute de fostul actionar majoritar, A&S International 2000. (Restul acţiunilor aparţin unui număr mare de acţionari tip listă)

    85% – din Pasteur Filiala Filipeşti este deţinută tot de Gardenica Limited

    15% – in acţiuni sunt deţinute de Doina Stănescu

    100% – Pasteur Filiala Filipeşti deţine întregul capital al FNC Nutriţie Pietroiu

    Sursa: compania