BusinessMagazin

Tag: focus

  • FOCUS: Culesul viei se face cu forţă de muncă scumpă şi greu de găsit, în ciuda unui an viticol foarte bun / “Se mulţumesc cu ajutoarele sociale şi nu vor să vină la muncă”

    În această perioadă, recoltatul strugurilor este în toi, dar forţa de muncă este greu de găsit. Administratorii podgoriilor din ţară spun că nici măcar şomerii sau asistaţii social din comune nu vor să lucreze, chiar dacă li se oferă uneori şi peste 100 de lei pe ziua de lucru.

    Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, dar şi o masă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde ajutoarele de la stat dacă se angajează.

    „Anul viticol este foarte bun sau în orice caz peste media multianuală atât ca producţie, cât şi din punctul de vedere al calităţii. Dar marea problemă este găsirea forţei de muncă, pentru recoltă, în întreaga ţară”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

    La Cotnari (judeţul Iaşi), culegătorii sunt aduşi de la distanţe mari, pentru că pe plan local au fost dificil de identificat chiar şi din rândurile şomerilor sau beneficiarilor de ajutoare sociale. „Forţa de muncă am găsit-o cu mare dificultate. Am ajuns să aducem oamenii de pe o rază de 200 de kilometri faţă de podgorie, sunt foarte greu de convins. Îi plătim, în funcţie de productivitate, cu 50-80 de lei pe zi, le asigurăm transport şi masă”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul podgoriei Cotnari, Răzvan Serghiuţă. La Cotnari, „producţia în acest an este de 9-10 tone la hectar şi se încadrează în standardele noastre de calitate”, a mai spus Răzvan Serghiuţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS: Oraşe, pe datorie: din cinci proiecte, unul suportă corecţii şi afectează bugetul local

    La nivel naţional, sunt zeci de proiecte realizate din fonduri europene care au suferit corecţii fiindcă funcţionarii îndrituiţi să le implementeze au comis greşeli administrative. Corecţiile nu sunt monitorizate la nivel central, însă reprezintă puncte care trag în jos rata reală de absorbţie a fondurilor nerambursabile din fonduri structurale şi de investiţii.

    Aşa se explică de ce, la data de 31 iulie 2016, rata efectivă de absorbţie (suma rambursată de CE) era de 71,76%, rata sumelor încasate, cu tot cu avans, era de 82,81%, iar rata de absorbţie curentă era de 76,69 (suma rezultată din declaraţiile transmise la CE). Nu sunt luate în calcul fondurile nerambursabile puse la dispoziţia membrilor UE de state care sunt în Europa, dar care nu fac parte din Uniune, precum Norvegia, state care şi-au protejat fondurile impunând reguli de rambursare de 100% în cazul sesizării unei nereguli.

    Brăila este unul dintre municipiile fruntaşe în materie de proiecte scrise şi derulate din fonduri nerambursabile în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, dar numărul corecţiilor este la fel de mare ca acela al proiectelor. ”S-au implementat 35 de proiecte cu finanţare din fonduri structurale, valoarea totală a acestora este de 436.137.116,94 lei. Corecţiile aplicate sunt în valoare de 26.544.651,08 lei, inclusiv TVA, pentru proiectele de reabilitare a pasajului pietonal din Piaţa Independenţei (n.r. platoul central pe care se află palatul administrativ al municipiului), modernizarea Bulevardului Dorobanţilor şi reabilitarea zonei de promenadă dintre Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării (n.r. centrul nou, unde au loc toate evenimentele importante din oraş)”, au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei municipiului Brăila, sub semnătura primarului Viorel Marian Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS 9/11: Cetăţenii americani de origine română care au pierit în urma atacului din 11 septembrie

    Cel mai mare atac terorist din Statele Unite, comis în urmă cu 15 ani, s-a soldat cu moartea a aproximativ 3.000 de oameni, printre ei numărându-se şi cinci cetăţeni americani de origine română: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris.

    Eugen Gabriel Lazar s-a născut în anul 1974 şi a emigrat în New York în anul 1985, împreună cu familia sa, din cauza opresiunilor regimului comunist din România acelei perioade. Copil curios, elev şi student merituos, acesta a absolvit Summa Cum Laude Universitatea Coper Union din statul New York, obţinând titlul de inginer. El era angajat ca programator al firmei de software eSpeed, ce avea sediul într-unul din Turnurile Gemene.

    În momentul atacului, Eugen se afla în biroul său de la etajul 103 şi astepta un răspuns prin e-mail din partea iubitei sale, Siu.

    Potrivit caracterizării realizate de cotidianul The New York Times, Eugen a fost o persoană curioasă. ”Mereu îşi punea întrebarea cum funcţionează lucrurile, era în mod continuu în căutarea cunoaşterii”, spune Siu, prietena sa, designer grafic, pe care o cunoscuse cu ani în urmă, în timpul unei excursii cu cortul în munţii Catskills.

    Era fascinat de muzică şi de felul în care aceasta este percepută de către oameni. Bucătar şi brutar priceput, obişnuia să gătească mereu clătite împreună cu Siu. În ultimul weekend petrecut împreună, cei doi au fost la o cină la restaurantul lor preferat din cartierul Soho.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

     O analiză realizată de MEDIAFAX reflectă faptul că între Centru şi provincie există o distanţă ca de la cer la pământ în materie de personal profesionalizat pentru accesarea banilor europeni pe care România îi are alocaţi în perioada următoare pentru proiecte din fonduri structurale şi nu numai.

    Dacă la nivelul ministerelor şi al celorlalte structuri centrale s-au pregătit deja planurile strategice pentru stabilirea direcţiilor de finanţare, ba chiar s-au deschis, în unele ministere, cum ar fi acela al Agriculturii, programe punctuale de finanţare, nu acelaşi lucru se întâmplă în localităţile mici, sărace, unde se simte acut lipsa investiţiilor în infrastructură. Vorbim aici despre cele 80% din comunele României, în care drumurile sunt presărate cu gropi sau n-au cunoscut niciodată asfaltul, şcolile şi grădiniţele, spitalele şi dispensarele au toaleta în fundul curţii, iar locurile de muncă lipsesc cu desăvârşire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: Sony RX10II, un bridge cu focus pe video – FOTO, VIDEO

    Sony RX10II vine în continuarea modelului RX10 şi reprezintă o evoluţie din toate punctele de vedere: calitatea imaginii a fost îmbunătăţită, este mai rapidă, filmările au o calitate foarte bună, iar bateria ţine destul de mult. Cu toate acestea trebuie menţionat că are un zoom mai mic decât competitorii săi, ecranul nu are funcţii de touch şi imaginea capturată de RX10II ar putea fi în continuare îmbunătăţită (în colţuri mai pierde din claritate). Şi nu în ultimul rând, necesită o investiţie destul de consistentă, pentru că în momentul de faţă se vinde cu preţuri între 5.000 şi 7.000 de lei.

    Înainte să trecem la concluzii, să vedem ce oferă această cameră şi care sunt performanţele. În primul rând, am rămas uimit de calitatea video a camerei, mai ales că de cele mai multe ori am lăsat camera să-şi vadă de treabă singură, chiar şi în condiţii de luminozitate scăzută. În plus, RX10II este capabilă să filmeze 4K (rezoluţie 3.840 x 2.160 pixeli) până la 29 de minute per clip. Dar dacă reduci rezoluţia la una Full HD, aparatul are o opţiune numită dual‑rec, care îi permite fotografului să fotografieze în timp ce filmează. După cum ziceam, focusul este foarte bun, iar opţiunea automată de detectare a feţelor funcţionează foarte bine, astfel încât subiectul rămâne tot timpul clar chiar dacă se află în mişcare (şi mă gândesc aici la copii sau la animale de casă pline de energie ce zburdă prin cadru). În plus, eu am fost mulţumit şi de calitatea înregistrării audio.

    Un alt element interesant pe care Sony îl oferă şi alte camere din această categorie nu-l au este posibilitatea de a filma slow motion. M-am distrat cu această funcţie, dar trebuie menţionat că RX10II poate filma doar trei-patru secunde astfel. Poate părea prea scurt, dar cine ar vrea să vadă un clip de zece sau cincispreze secunde în slow motion? Din păcate, în acest mod sunt blocate toate funcţiile de zoom sau setările din cameră, ceea ce înseamnă că trebuie să stabileşti dinainte încadrarea şi setările. RX10II este capabil să înregistreze astfel de imagini la 240, 480 sau 960 de cadre pe secunde (trei viteze de slow motion), apoi clipul este redat la o rezoluţie Full HD, dar nu nativ, ci prin reeşantionare prin interpolare (în limba engleză: upsampling). Chiar şi aşa este o calitate înaltă pentru entuziaştii filmărilor.

    Aparatul este dotat cu un obiectiv Carl Zeiss Vario-Sonnar T* ce are o distanţă focală de 8,8 – 73 mm (24 – 200 mm echivalentul în format 135), iar diafragma are o deschidere maximă de f/2,8 până la f/16 şi estompează foarte bine fundalul, ceea ce-l face foarte bun pentru portrete. Aparatul oferă un zoom de 8,3x la o calitate bună (deşi alte camere de acest tip oferă un zoom şi mai mare). Mi-a plăcut faptul că nu am fost nevoit să apelez de prea multe ori la modul manual (fotograful are grijă de toate setările), deoarece camera s-a descurcat singură în modul Auto sau Aperture/Program Priority. Singurele probleme pe care le-am întâlnit au fost atunci când luminozitatea era scăzută şi aparatul urca foarte mult sensibilitatea imaginii (ISO), deşi nu era nevoie. Vorbind de ISO, acesta poate urca până la 12.800, cu „puricii“ de rigoare în scenele întunecate. De asemenea, Sony RX10II are un senzor de 1 inchi de 20 megapixeli (destul de mare pentru categoria sa) şi poate face fotografii până la o rezoluţi de 5.472 x 3.648 px în format 3:2 şi până la 5.472 x 3.080 px în format 16:9.

    Spuneam că este o cameră bună pentru portrete, dar cred că se descurcă bine şi când vine vorba de evenimentele sportive, datorită faptului este este capabilă să fotografieze 14 cadre pe secundă, chiar şi în format RAW (ideal pentru persoanele care vor controleze fiecare element în editare), dar şi JPG. Totuşi în acest caz viteza de procesare (buffering) a imaginilor nu este ideală. Un alt punct negativ ar fi faptul că aparatul este destul de greu (800 g) şi are un body mic, ceea ce înseamnă că este destul de greoi de manevrat şi nici butoanele nu sunt ideale.

    Iniţial am crezut că bateria avea o viaţă destul de scurtă (în special la filmare), dar când am făcut un pic de cercetare am observat că alţi competitori au o baterie care ţine mult mai puţin. Partea bună este că se poate încărca uşor cu încărcătorul de la telefon (micro-USB), dintr-o baterie externă sau din calculator.

    Dacă atunci când RX10 a fost lansat pe piaţă Sony nu a avut o competiţie mare în această zonă, acum pentru RX10II există alternative. Cei care caută o astfel de cameră dar nu vor să cheltuie atât de mult se pot îndrepta către G3X al celor de la Canon sau către FZ1000 de la Panasonic (ambele între 3.000 şi 4.000 de lei), care sunt capabile să ofere cam aceeaşi performanţă ca şi RX10II la un preţ mai mic. Totuşi duc lipsa unor elemente precum filtrul ND încorporat în produs (Neutral Density, care te ajută să fotografiezi când este soare puternic) sau abilitatea de a filma slow motion. Însă dacă simţi că nu ai nevoie de astfel de elemente, poţi investi într-o cameră mai ieftină, iar cu restul banilor ai putea să optezi pentru accesorii precum un bliţ extern.

    În concluzie, recomand Sony RX10II pasionaţilor de fotografie care nu vor să care obiectivele după ei, nu vor să facă rabat de calitate, dar şi celor interesaţi de video. Cred că este o cameră bună pentru videoblogging, filmare de produs, fotografiere de portrete sau fotografie de stradă, pentru că este şi foarte silenţioasă.

    PRO:

    Imagine şi video de calitate
    Face o treabă destul de bună când se află în modul Auto
    Silenţioasă
    Autofocus foarte bun, necesar pentru o filmare de calitate
    Foarte rapidă (poate trage până la 14 cadre pe secundă)
    Filmează 4K + slow motion

    CONTRA:

    Timp de procesare a imaginilor mai lung în modul RAW + JPG
    Ecranul nu este touch
    Poate fi dificil de manevrat (destul de grea, iar body‑ul este mic)
    Preţ ridicat. Alte camere din categoria sa sunt mai ieftine şi oferă cam aceeaşi performanţă

    Pentru mai multe exemple foto/video  accesaţi următoarea pagină
     

  • ALEGERI LOCALE 2016. Ce scor îşi propun principalele partide la alegerile locale de duminică

    În contextul în care alegerile locale vin la puţin timp după ce a fost condamnat definitiv în dosarul ”Referendumul”, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ezitat multă vreme până a avansat un procent clar pe care şi-l propune la locale. În cele din urmă, într-o emisiune televizată, el a declarat că în opinia sa PSD nu are cum să scadă sub 35%. Astfel, ţintele asumate au fost victoria Gabrielei Firea în Capitală, un număr de primari mai mare decât în prezent şi un vot politic la consiliile locale în jur de 35%.

    El şi-a retras treptat declaraţiile despre o eventuală demisie din fruntea partidului, ultima versiune înainte de scrutinul de duminică fiind că îşi depune mandatul dacă PSD nu va fi primul în preferinţele electoratului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Cum a fost gândită strategia europeană a Ford

    Brandul Ford devine în Europa mai emoţional şi mai vibrant, explică Gaetano Thorel, vicepreşedintele Ford Europa pentru marketing, omul care de patru ani conduce imaginea brandului pe bătrânul continent. Dar pentru a face asta, trebuie să ai produsul. „Poţi spune că eşti un brand emoţional, dar, dacă nu ai modelele necesare, nu te ajută cu nimic. În ultimele 12 luni am lansat produse emoţionale, pornind cu Mustang, noua gamă de SUV-uri cu Edge, Focus RS, care este un alt produs emoţional, Fiesta ST220. Arătăm că Ford poate fi un brand emoţional, iar acum suntem prezenţi în segmentul sport cu modelele RS şi ST şi lux cu Vignale şi SUV cu Kuga, Ecosport şi Edge. Avem în final un brand la care ne uităm şi să spunem că acesta este Fordul pe care ni-l dorim“, explică vicepreşedintele Ford Europa.

    El spune că această strategie nu va influenţa clienţii care cumpără versiunile de volum ale mărcii, însă chiar şi imaginea acestora va fi îmbunătăţită. „Cei care cumpără Fiesta şi Focus în continuare vor cumpăra aceste modele, dar vor fi mai mândri de maşinile lor. Este o călătorie pe care am început-o şi pe care o continuăm, Ford vrea să «exploateze» această latură emoţională“, explică Gaetano Thorel. Modelele nou-lansate precum Focus ST diesel au reuşit să aducă volume suplimentare, astfel încât Focus ST a ajuns de la 5 la 10% din total vânzări model, în timp ce Kuga înregistrează 70% vânzări din versiunea de top, motiv pentru care clienţii par pregătiţi să plătească în plus pentru un Ford.  Din acest motiv, americanii au în plan să vină cu versiunea de lux a Kuga, Vignale, la finalul anului, în timp ce S-Max Vignale şi Edge vor veni în iunie, respectiv octombrie în Europa.

    Noul SUV mare al Ford, Edge, concurează direct cu modele precum VW Touareg sau chiar Audi Q7, iar misiunea lui este de a atrage şi de a menţine clienţii, care până acum ar fi migrat către alt brand.

    „Migrarea“ către premium a Ford vine în condiţiile în care americanii au înregistrat anul trecut un profit înainte de taxe record, de 10,8 miliarde dolari, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, în contextul în care compania a revenit pe profit în Europa, a înregistrat un câştig record în Asia-Pacific şi rezultate bune în America de Nord. Veniturile au avansat cu 3,8%, la 149 miliarde de dolari, iar profitul net a urcat de aproape şase ori, la 7,4 miliarde de dolari, potrivit raportului financiar al grupului, al doilea mare producător auto american.

    Grupul american deţine în România uzina de la Craiova, unde produce modelul B-Max şi motorul EcoBoost de 1,0 litri. Ford are în plan mutarea integrală a producţiei de motoare de 1,0 l EcoBoost din Germania la Craiova de anul viitor, în timp ce tot din 2017 se vor produce în Bănie pe lângă actualul B-Max atât viitoarea generaţie a SUV-ului de clasă mică EcoSport, produs momentan pentru Euro-pa la Chennai în India, cât şi viitorul Ka, comercializat pentru moment în Brazilia, potrivit unor surse apropiate uzinei.

    Pentru a menţine interesul pieţei pentru B-Max, Ford a venit la începutul acestui an cu ediţia specială Colour Edition, care dispune de motorul de 1,0 litri şi 140 CP.
    „Ediţiile speciale sunt o modalitate de a menţine produsul proaspăt. De fiecare dată când este nevoie împrospătare, vom apela la astfel de soluţii. Când vom veni cu facelift, nu putem comunica momentan“, a spus Gaetano Thorel.

     

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro