BusinessMagazin

Tag: Focsani

  • Cutremur cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter în Vrancea; altul,cu magnitudinea de 2,7, în Buzău

    Un seism cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter a avut loc, marţi dimineaţă, în zona seismică Vrancea, un alt cutremur producându-se tot marţi dimineaţă şi în Buzău, potrivit INFP.

    Cutremurul produs marţi dimineaţă în zona seismică Vrancea a avut o magnitudine de 3,8 pe scara Richter, a avut loc la ora locală 07:09, iar oraşele cele mai apropiate de epicentru au fost Focşani, Buzău, Ploieşti, Braşov şi Sfântu Gheorghe.

    Seismul care a avut loc în judeţul Buzău a avut o magnitudine de 2,7 pe scara Richter şi s-a produs la 9 minute mai târziu faţă de cel din Vrancea.

    Luni, un alt cutremur, cu o magnitudine de 2,1 pe scara Richter, a avut loc în judeţul Satu Mare.

  • Cutremur cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter în Vrancea; altul,cu magnitudinea de 2,7, în Buzău

    Un seism cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter a avut loc, marţi dimineaţă, în zona seismică Vrancea, un alt cutremur producându-se tot marţi dimineaţă şi în Buzău, potrivit INFP.

    Cutremurul produs marţi dimineaţă în zona seismică Vrancea a avut o magnitudine de 3,8 pe scara Richter, a avut loc la ora locală 07:09, iar oraşele cele mai apropiate de epicentru au fost Focşani, Buzău, Ploieşti, Braşov şi Sfântu Gheorghe.

    Seismul care a avut loc în judeţul Buzău a avut o magnitudine de 2,7 pe scara Richter şi s-a produs la 9 minute mai târziu faţă de cel din Vrancea.

    Luni, un alt cutremur, cu o magnitudine de 2,1 pe scara Richter, a avut loc în judeţul Satu Mare.

  • Cum a salvat cinematograful un mall de faliment

    Să te urci în maşină pentru un drum de 180 km până la Bucureşti sau, mai bine, pentru unul de 120 km până la Bacău? Grea dilemă pentru cinefilii din Focşani, care şi-ar fi dorit să urmărească noile producţii cinematografice în format 3D. Odată deschis un astfel de cinematograf, la finalul anului trecut, traficul din Focşani Mall a crescut cu 60%. Inaugurarea constituie o veritabilă gură de oxigen pentru centrul comercial aflat în insolvenţă. Este însă suficient?

    Am preluat un centru comercial aflat în insolvenţă, iar unii chiriaşi înţelegeau să nu-şi mai onoreze datoriile comerciale. În acest moment credem că vom ieşi din insolvenţă în următoarele şase luni, iar gradul de încasări este de peste 95%“, spune Ionuţ Dogaru, country manager la Resolute Lar România.

    Compania se ocupă de administrarea mallului, având în portofoliu alte două centre comerciale – Hello Shoping Park Bacău şi Liberty Center – şi două proiecte rezidenţiale în Bucureşti (Natura Residence şi Serena Apartments). „Societatea noastră este consultantul mai multor instituţii bancare pentru valorificarea şi administrarea unor portofolii de active imobiliare cu o valoare de peste 1 miliard de euro“, adaugă Dogaru. Focşani Mall, deţinut de belgienii de la Bel Rom, a intrat în insolvenţă la jumătatatea lui 2013, iar la finalul aceluiaşi an centrul comercial a intrat în administrarea companiei Resolute Lar România.

    O decizie esenţială în schimbarea cursului afacerii Focşani Mall a fost aceea de a investi într-un cinematograf, iar de la momentul hotărârii până la inaugurarea cinematografului au trecut zece luni. „Am reuşit să deschidem singurul cinematograf 3D din oraş, completat de o zonă de restaurante, fapt care a fost esenţial pentru creşterea traficului de clienţi pe de o parte şi pentru menţinerea şi creşterea încrederii din partea chiriaşilor pe de altă parte“, spune Dogaru. Tot el afirmă că până în decembrie 2014 nu exista un cinema de acest tip în Focşani, iar „vrâncenii mergeau la film la Bacău sau Bucureşti“.

    Creşterea traficului de clienţi are corespondent şi în încasările chiriaşilor, care au crescut în primele şase luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară din 2014. Operate de Cinema Colours, companie românească cu alte două digiplexuri în Craiova şi Alba Iulia, cele două săli au o capacitate de 218 locuri. „În proiectul iniţial al centrului comercial exista ideea extinderii acestuia, dar ţinând cont de dimensiunea pieţei din Focşani am decis să amenajăm o zonă a clădirii care era deja construită şi nu fusese folosită anterior“, explică Dogaru. Investiţia dedicată primenirii centrului comercial vrâncean a ajuns la 700.000 de euro, iar în această sumă este inclus şi bugetul alocat amenajării zonei de restaurante, care găzduieşte patru astfel de spaţii, cu o zonă de mese cu 190 de locuri.

    Deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, centrul comercial din Focşani are o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp şi 1.250 de locuri de parcare, fiind închiriat în proporţie de peste 90%. „La deschidere centrul avea 32 chiriaşi, gradul de ocupare fiind de 58%“, spune reprezentantul Resolute Lar România. Spre comparaţie, acum numărul chiriaşilor este mai mult decât dublu, Focşani Mall având 67 de clienţi, iar cifra de afaceri anuală plasându-se în jurul a 4,5 milioane euro, conform lui Ionuţ Dogaru. Chiar dacă în ultimii şase ani mai multe proiecte comerciale au întâmpinat dificultăţi, coşurile de cumpărături golindu-se, în mod evident există în continuare un apetit al consumatorilor de a merge la mall, fie pentru shopping, fie pentru petrecerea timpului liber.

    Dovadă că anul trecut cea mai mare parte a proiectelor comerciale din Bucureşti au bifat plusuri, pe fondul creşterii consumului cu 7% la nivel naţional. Proprietarii celor 16 centre comerciale din Bucureşti au realizat anul trecut cifre de afaceri cumulate de peste 800 de milioane de lei din exploatarea acestor proiecte, potrivit unei analize a ZF pe baza bilanţurilor publicate. Cei mai mulţi bani sunt generaţi, ca şi în anii anteriori, de proiectele Băneasa, AFI Palace Cotroceni, Unirea, Sun Plaza şi Promenada Mall, urmate de Bucureşti Mall şi de Iris Titan.

    În plus, în 2015 au fost finalizate alte două investiţii, proiectul Mega Mall din Capitală şi Coresi Shopping Resort la Braşov, ceea ce a adus un plus de 117.000 de metri pătraţi de suprafeţe închiriabile. Densitatea spaţiilor moderne de retail din România la mia de locuitori este de 151 de metri pătraţi, iar Bucureştiul, cu un stoc de un milion de metri pătraţi, are o densitate de 537 de metri pătraţi de retail modern la mia de locuitori. Iar interesul dezvoltatorilor pentru noi investiţii în peisajul comerţului românesc se menţine la cote ridicate, dovadă şi anunţurile făcute recent. Astfel, AFI a anunţat că plănuieşte să contruiască un centru comercial la Braşov, pe platforma fostei fabrici Hidromecanica.

    Între cei mai activi operatori pe domeniul de retail se numără NEPI, care în urmă cu un an nu avea niciun proiect de retail operaţional în Bucureşti şi are acum în portofoliu Vulcan Value Center, Mega Mall, Auchan Titan şi Promenada Mall – primele două fiind dezvoltate de companie, iar celelalte două achiziţionate recent. Cea mai mare investiţie a NEPI în retailul bucureştean este centrul comercial Mega Mall, deschis în mai în urma unei investiţii de circa 165 de milioane de euro. Compania a stabilit şi un record pe piaţa imobiliară locală prin preţul plătit pentru preluarea, în 2014, a centrului comercial Promenada Mall de la austriecii de la Raiffeisen Evolution, pentru 148 de milioane de euro. Acum, în urma unei investiţii totale de 446 milioane de euro în Bucureşti, NEPI deţine în Capitală 186.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică în jur de o cincime din totalul spaţiilor de profil.

    Atragerea clienţilor, iar şi iar, în spaţiile mallurilor se dovedeşte o treabă tot mai grea, mai cu seamă pe fondul creşterii concurenţei, iar operatorilor care nu se adaptează la schimbările din piaţă nu le rămâne decât să închidă porţile. Sau să cheltuiască pentru a deveni mai atractivi – de pildă, pentru un cinematograf, în cazul în care acesta lipseşte din peisajul oraşului.
     

  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.

  • Seism de 4,9 grade în zona Vrancea, simţit la Bucureşti

    Seismul s-a produs la o adâncime de 141 kilometri, la o distanţă de 135 km nord de Bucureşti, 57 km vest de Focşani şi 16 km nord de Gura Teghii şi a fost simţit în Muntenia, inclusiv în Bucureşti, precum şi în Moldova.

    Datele iniţiale anunţate de INFP indicau o magnitudine de 4,8 grade şi o adâncime de 150 km, iar ulterior au fost revizuite.

    A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an, în cursul căruia au avut loc opt seisme de peste 4 grade, cel mai important fiind cel din 16 martie (4,6 grade), cu epicentrul tot în Vrancea, judeţul Buzău.

    Precedentele cutremure notabile din zona Vrancea au avut loc la 6 octombrie 2013 (5,5 grade), respectiv 29 martie 2014 (5 grade), 10 septembrie 2014 (4,8 grade) şi 22 noiembrie 2014 (5,7 grade).

  • Investiţie de 700.000 euro la Promenada Mall Focşani

    Cineplexul are două săli de proiecţie de film, dintre care una este destinată proiecţiilor de filme 3D, prima sală de acest timp din oraş. Sălile de cinema sunt echipate cu sisteme de proiecţie digitale, Dolby Digital Surround. Zona de petrecere a timpului liber mai cuprinde un food court cu patru restaurante, un loc de joacă pentru copii şi o sală de jocuri electronice. 

    “Investiţia va creşte traficul centrului comercial şi va consolida poziţia acestuia pe piaţa comercială din Focşani,” declară Ionuţ Dogaru, country manager al Resolute Lar România, compania de asset management a centrului comercial.

    “Inaugurăm al treilea cinematograf din reţeaua Colours, de data aceasta la Focşani. Anul viitor avem în plan să deschidem încă şase cinematografe în alte şase oraşe din ţară cu peste 50.000 de locuitori, ” declară Adrian Cojocaru, reprezentant al Cinema Colours.

    Centrul Comercial Promenada Focşani a fost inaugurat în septembrie 2008, fiind cel mai mare centru comercial din Focşani, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp. şi 1.250 de locuri de parcare. Mall-ul, închiriat în proporţie de 94%, reuneşte branduri precum Carrefour, Bricostore, C&A, New Yorker, Deichmann, Orsay, Intersport, Altex, Marionnaud, Steilmann, Domo, Kendra, B&B. Promenada Mall Focşani este administrat de Resolute Lar România.

    Cinema Colours este o reţea naţională de cineplexuri aflată în proces de dezvoltare, având în momentul de faţă locaţii în oraşele Craiova şi Alba Iulia. Investiţiile Cinema Colours se bazează pe grupul de firme VH Electronic – Pro Solutions.

  • SOCAR deschide patru noi benzinării în România

    SOCAR deţine astăzi în România, prin deschiderea noilor benzinării, 24 de staţii de alimentare. Toate cele patru staţii multifuncţionale sunt dotate cu pompe de alimentare  pentru autovehiculele de mare tonaj şi oferă servicii regăsite în întreaga reţea SOCAR.

    SOCAR a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi prin achiziţia, în 2011, a 90% din acţiunile Romtranspetrol din Botoşani, deţinută de soţii Iulian şi Doina Berescu.

  • Un nou cutremur în Vrancea, mai slab decât cel de săptămâna trecută

    Seismul, care a fost simţit la Bucureşti, s-a produs la o adâncime de 140 km, la 4 km vest de Nereju şi 42 km de Focşani.

    Duminica trecută, 6 octombrie, în zona Vrancea a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade, produs la o adâncime de 134 km, cu epicentrul la 14 km sud-vest de Nereju. Seismul de atunci a fost urmat în cursul aceleiaşi zile de o singură replică de 2,7 grade.

     

  • Instanţa a admis insolvenţa firmei Bel Rom Şapte, dezvoltatorul unui parc comercial din Focşani

     Instanţa a numit ca administrator judiciar firma Activ Lichidator.

    Parcul comercial din Focşani are printre chiriaşi firme ca Bricostore sau Carrefour şi este al doilea proiect din oraş care se confruntă cu dificultăţi, în condiţiile în care proiectul de mall Focşani Plaza a intrat în faliment, fiind scos la vânzare de către lichidatorii judiciari.

    Solicitarea BelRom de intrare în insolvenţă a proiectului de la Focşani vine la o lună după ce compania a decis deschiderea procedurii insolvenţei şi pentru mall-ul dezvoltat pe platforma Electroputere Craiova pentru a evita executarea silită iniţiată de antreprenorul NM Construct.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Militarul român Florinel Enache, rănit grav în 2012 în Afganistan, a ajuns în ţară

     Plutonierul adjutant principal Florinel Enache a sosit pe Aeroportul Otopeni Militar, cu un avion Hercules aparţinând US Air Force, el fiind întâmpinat de ministrul Apărării, Mircea Duşă, şi de către comandantul brigăzii din Focşani, din care face parte.

    Florinel Enache, rănit grav în 2012 în Afganistan, a sosit în România alături de soţia sa şi băiatul său, care i-au fost alături în perioada spitalizării în SUA.

    Totodată, au revenit în ţară şi doi medici, unul de la spitalul Militar din Bucureşti, iar celălalt fiind medicul de familie din Focşani, care s-au familiarizat în SUA cu situaţia medicală a militarului român.

    Pe aeroport, Florinel Enache a fost întâmpinat de către colegii săi din Brigada 282 Mecanizată “Unirea Principatelor” din Focşani, care au afişat două banere mari cu insripţia “Bine ai venit, Florinel!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro