BusinessMagazin

Tag: Florin Talpes

  • Bitdefender a mutat din China în Satu Mare producţia echipamentului Bitdefender Box. Florin Talpeş: A fost un vis, o ambiţie personală să putem demonstra că putem face în România lucruri de calitate

    “Am visat la acest lucru, de ce să nu putem face în România acest lucru. Este şi o ambiţie personală să arătăm că putem face lucruri de top aici”, a spus Florin Talpeş.

    El a insistat asupra faptului că echipamentul este integral proiectat de Bitdefender şi că nu este vorba de un kit de componente care sunt asamblate sub sigla firmei.”Bitdefender Box este un echipament proiectat în România, nu asamblăm un kit noname luat de pe piaţă. Acum doi ani, când am demarat producţia primei variante Bitdefender Box nu erau condiţii în România pentru producţie, dar între timp acestea s-au schimbat masiv. Costurile sunt puţin mai mari în România faţă de China, pentru că vorbim totuşi de Uniunea Europeană”.

    Compania locală de soluţii de securitate IT nu anticipa că businessul său va ajunge în situaţia de a face producţie hardware în ţara sa de origine. “Acum 10 ani nu ne-am imaginat că putem face hardware în România. Acum 10 ani era crimă şi pedeapsă să încerci să produci hardware în România. Acum au început să apară inclusiv în România fabrici tehnologizate, robotizate.”

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Efectul admiraţiei în afaceri. Ei sunt cei mai admiraţi CEO din România în 2017

    32 de nou intraţi în ediţia din acest an a catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România constituie încă o dovadă că admiraţia este un fenomen dinamic, fiind influenţată de diverşi factori – de la evoluţia companiei conduse de un lider şi până la reputaţia acestuia, care, arată unele studii, poate avea un impact deopotrivă pozitiv sau negativ asupra afacerii.

    Pentru al doilea an consecutiv Florin Talpeş este cel mai admirat reprezentant al mediului de afaceri local, el primind cel mai mare număr de voturi. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank.

    Ediţia din 2015 l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, iar în urmă cu doi ani cel mai mare număr de voturi i-a fost atribuit lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Toţi cei şase lideri care au ajuns pe treapta cea mai înaltă a clasamentului îşi menţin, an de an, prezenţa în top zece. Cu toate acestea, de-a lungul anilor au fost deopotrivă ieşiri şi intrări spectaculoase în rândul celor mai admiraţi 100.

    Cel mai adesea, ieşirile se leagă de plecările şefilor de companii de la conducerea operaţiunilor locale, iar Liliana Solomon, care la prima ediţie se plasa pe locul trei în clasament, ca şefă a Vodafone România, iar apoi a fost promovată şi a preluat o funcţie peste hotare, este un singur exemplu. Anul acesta, cele mai spectaculoase intrări în clasament sunt adjudecate de Elisabeta Moraru, country manager la Google România (locul 17), şi Anna Grzelonska, CEO al NN Asigurări.

    Antreprenorii şi-au adjudecat 39 din cele 100 de poziţii din ediţia din acest an a catalogului, faţă de 40 în 2016. Totodată, la fel ca anul trecut, trei sferturi dintre antreprenorii din ediţia din acest an a anuarului se regăsesc în prima jumătate a clasamentului admiraţiei. Şapte antreprenori se găsesc în rândul primilor zece cei mai admiraţi reprezentanţi ai mediului de afaceri local, cu unul mai puţin decât anul trecut.

    Anul acesta ne-am propus să aflăm ce înseamnă, pentru cei mai admiraţi lideri de business din România, reputaţia. Am aflat că empatia contează în afaceri, că autosuficienţa şi aroganţa sunt periculoase, că liderul este asemeneni unui dirijor, iar „antreprenoriatul românesc este încă bântuit de lipsa delegării”, „Dacă acţiunile tale îi inspiră pe alţii să viseze mai mult, să înveţe mai mult, să facă mai mult şi să devină mai mult decât sunt, atunci se cheamă că eşti un lider”, „Se spune că onoarea este ceea ce ştii tu despre tine, iar reputaţia este ceea ce ştiu ceilalţi despre tine”, „Caracterul este ca un copac şi reputaţia este ca o umbră”, „Diverse cercetări plasează impactul CEO-ului asupra valorii companiei pe care o conduc la 10 până la 48%, ceea ce reprezintă deopotrivă o responsabilitate enormă şi o oportunitate foarte mare” sunt doar câteva din răspunsurile primite la întrebările pe care le-am adresat anul acesta:

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?
    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?
    Ce comportament aţi observat că are tendinţa de a deraia un parcurs profesional ascendent?
    Care este greşeala pe care observaţi că alţi lideri din România o fac cel mai frecvent?
    Ce faceţi ca să vă asiguraţi că evoluaţi în continuare ca lider?


    FLORIN TALPEŞ,  BITDEFENDER

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    În cazul unui lider care a avut suficient timp să conducă o echipă, să zicem cinci ani, ADN-ul lui ajunge să se suprapună în bună măsură cu cel al echipei. Cultural vorbind, liderul şi echipa seamănă. Şi deci când vorbim de reputaţia unui lider vorbim de reputaţia echipei. Astăzi trăim într-o lume în care competiţia pe talente e acerbă. Tinerii talentaţi sau profesioniştii cu experienţă au de unde alege. Iar reputaţia unei echipe are o influenţă mare asupra alegerii lor. Or dacă nu reuşeşti să atragi oamenii potriviţi în echipă, riscul de nereuşită creşte mult.

    Iar intern, în echipă, încrederea în lider contează enorm. Neîncrederea duce în timp la dezangajarea oamenilor, a echipelor şi deci la proasta performanţă. Ori poate duce la apariţia altor lideri în organizaţie, în care echipele au încredere.

    Ce comportament aţi observat că are tendinţa de a deraia un parcurs profesional ascendent?

    Acum, în România şi, în general, în Europa economia merge bine. Şi, deci, multe întreprinderi, multe echipe performează bine. Iar atunci când lucrurile merg bine, se poate înfiripa ideea că tu şi echipa ta ştiţi bine ce faceţi şi că, implicit, buna performanţă se va repeta, va continua. E vorba de o stare de confort care se poate instala. Eu personal cred că noi suntem mai dispuşi să facem analize de tipul cauză-efect atunci când o dăm în bară decât atunci când ne merge bine. Iar dacă mulţumirea de sine ne cuprinde, atunci când contextul se schimbă, schimbarea ne poate prinde cu garda jos. În zilele noastre, contextul se schimbă cu o mare viteză, fiind mulţi factori care contribuie la schimbarea lui. Şi care fac grea misiunea de a înţelege cum se va schimba peisajul în care facem business. Atunci când lucrurile par că merg bine, eu imediat încep să mă gândesc la ce urmează. E ca şi cum, atunci când lucrurile merg bine, te poţi dedica şi mai mult pe construcţia viitorului.

    TATIAN DIACONU,  IMMOCHAN ROMÂNIA

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    Reputaţia este un asset preţios într-o societate comunicaţională. Nu este singurul; se spune că onoarea este ceea ce ştii tu despre tine, iar reputaţia este ceea ce ştiu ceilalţi despre tine. În mod sigur reputaţia creează încrederea sau neîncrederea.

    Ce faceţi ca să vă asiguraţi că evoluaţi în continuare ca lider?

    Mă înconjor de oameni mai buni ca mine.

    DRAGOŞ PAVĂL,  DEDEMAN

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    În mediul de business, în orice afacere, în esenţă lucrezi împreună cu oameni, în folosul altor oameni, fie ca este vorba de clienţi, angajaţi, colaboratori, parteneri de afaceri.
    Reputaţia ne precede, este imaginea noastră înainte de a cunoaşte faţă în faţă pe cineva, înainte de a relaţiona în orice fel.
    Cu atât este mai important în mediul de afaceri să construieşti şi să păstrezi o buna reputaţie: îţi poate deschide multe uşi şi îţi poate facilita întâlnirea cu oameni esenţiali în businessul tău.

    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?

    Sunt de părere că cel mai important este să ştii să asculţi. Să ai deschidere la propunerile din orizontul tău apropiat, să oferi feedback: de aici pot apărea idei câştigătoare.

    STEVEN VAN GRONINGEN,  RAIFFEISEN

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    Reputaţia unui lider contează foarte mult şi aici nu am niciun dubiu. Cât de mult contează depinde într-o anumită măsură (destul de mică însă) şi de businessul în care activăm. Reputaţia companiei şi imaginea ei publică sunt strâns legate de reputaţia managementului. În afară de aceasta contează şi reputaţia de care te bucuri în rândul angajaţilor companiei. Doar managerii cu o reputaţie bună pot atrage şi reţine talentele necesare pentru o dezvoltare sănătoasă a unei companii.

    Ce faceţi ca să vă asiguraţi că evoluaţi în continuare ca lider?

    Din când în când mă asigur că fac ceva într-o zonă în care nu am nicio competenţă. Este foarte sănătos să înveţi ceva nou şi e bine să o faci destul de des. Şi aici mă refer să intrăm într-un proces de învăţare, nu doar să reflectăm din când în când că avem multe lucruri de învăţat.

    Sunt şi autocritic. Mă întreb în mod constant în ce măsură rezultatele obţinute sunt ale mele sau ale echipei şi ce rol a jucat norocul. Este uşor să cazi în capcana în care ne atribuim succesul nouă, dar dăm vina pe alţii pentru lipsa unui rezultat.

    DRAGOŞ NEACŞU, ERSTE ASSET MANAGEMENT

    Ce comportament aţi observat că are tendinţa de a deraia un parcurs profesional ascendent?

    Renunţarea la valorile perene pentru realizarea unor obiective conjuncturale, pe termen scurt. În alte cuvinte, lipsa răbdarii de a reuşi pe baze sustenabile. În cazuri extreme, lipsa moralităţii.

    Care este greşeala pe care observaţi că alţi lideri din România o fac cel mai frecvent?

    Disponibilitatea de a negocia principii.

    GRIGORE HOROI, AGRICOLA

    Care este greşeala pe care observaţi că alţi lideri din România o fac cel mai frecvent?

    Două sunt, în opinia mea, cele mai frecvente cauze ale eşecului: entuziasmul nemăsurat, care face uneori ca o companie să fie expusă la planuri de dezvoltare nesustenabile, şi confundarea patrimoniului companiei cu averea personală (vile, maşini de lux, vacanţe exotice ş.a.m.d. „finanţate“ uneori din banii furnizorilor ori ai statului!…).

    DRAGOŞ DINU, ŢIRIAC HOLDINGS

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    Reputaţia este esenţială în business în general şi pentru manageri în special. Şi nu numai pentru top manageri. De ce? Pentru că şansele de a fi ascultat, înţeles, urmat scad în momentul în care există cea mai mică umbră reputaţională. De ce aş asculta un om care în alte situaţii similare nu a dovedit verticalitate? Sau unul care îmi cere să mă implic fără ca el să o facă? În fiecare zi, fiecare decizie, fiecare refuz, fiecare acceptare contribuie la creionarea profilului reputaţional al unui manager şi îi dă acestuia atuurile necesare pentru a livra performanţă împreună cu echipa sa.

    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?

    Onestitatea şi echidistanţa. Cam de aici începe şi construcţia reputaţiei sale. Fără aceste două calităţi, toate celelalte, ce oricum se pot adăuga şi multiplica în timp, nu vor ajuta niciodată suficient. Competenţele, expertiza, experienţa, inteligenţa emoţională nu au nicio valoare fără onestitate şi echidistanţă în relaţia cu toţi cei implicaţi în business: angajaţi, acţionari, clienţi şi parteneri.

    AURELIA VIŞINESCU, DOMENIILE SĂHĂTENI

    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?

    Personal, cred că leadershipul e un talent, o calitate firească, pe care o ai sau nu o ai. Cred că dacă eşti lider, face parte din personalitatea ta. Desigur, această calitate poate fi cultivată de-a lungul timpului, dacă există oportunitatea.
    Un lucru important, după mine, este ca un lider să fie model în primul rând. Model pentru oamenii cu care lucrează, astfel încât direcţia să fie urmată de aceştia. Apoi, capacitatea de a gândi strategic şi analitic, cee ce este, în sine, calitatea esenţială a unui lider. Nu în ultimul rând, o calitate esenţială este curajul. Cred că e definitoriu pentru un lider să aibă curaj şi să îşi asume acţiunile pe care le dirijează.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Florin Talpeş, fondator şi proprietar Bitdefender

    Bitdefender SRL a raportat la Ministerul Finanţelor pentru anul trecut afaceri nete de 387 de milioane de lei, iar numărul angajaţilor companiei a ajuns la peste 1.100. Florin Talpeş a debutat în industria software în 1990, după ce a încercat, imediat după absolvirea Facultăţii de Matematică, cariera de cercetător la Institutul pentru Tehnică de Calcul. Ulterior, a pus bazele firmei de software Softwin, ocupându-se în primă fază de dezvoltarea de aplicaţii pentru mai multe companii din Franţa şi apoi de dezvoltarea şi adaptarea de software la cerere în zona educaţională.

    Componenta de software educaţional s-a transformat mai târziu în Intuitext. Printre picături, Talpeş a pus apoi şi bazele Bitdefender.  „Mentalitatea de hai să schimbăm lumea în bine, pe care Silicon Valley o are, este una pe care orice întreprinzător trebuie să o aibă, trebuie să o adoptăm şi noi mai mult, măcar legat de comunitatea noastră, de ţara noastră şi, de ce nu, la nivel de tehnologie, chiar de întreaga lume”, descrie Florin Talpeş în cel mai recent interviu modelul după care se ghidează în afaceri.

  • Cum îi învaţă Florin Talpeş pe cei din generaţia millennials să greşească cât mai repede?

    Toată lumea vrea să ştie de ce un antreprenor sau un business a avut succes. A avut o idee genială, a avut noroc, a avut „pile“ să-şi vândă produsele la stat (acum acest lucru s-a transferat în sectorul privat, unde trebuie să ai relaţii ca să poţi să vinzi într-o firmă privată), a avut părinţi cu o istorie în spate, a primit credit de la bancă şi a astfel a avut bani să înceapă afacerea etc.

    Florin Talpeş, proprietarul Bitdefender, a spus la gala Business Magazin CEO Awards 2016 că unul din lucrurile care l-au ajutat să ajungă unde este astăzi a fost faptul că a greşit la începutul evoluţiei businessului.

    Dacă stai să te gândeşti, aceasta este o condiţie foarte importantă, care poate face diferenţa între firme şi antreprenori. Cine a avut luxul de a putea să greşească la începuturile afacerii şi să înveţe din greşeli a pierdut mai puţin sau chiar deloc.
    Cei care au intrat în business în anii ’90 şi începutul anilor 2000 au avut „luxul“ de a greşi cât pentru celelalte generaţii care au venit după aceşti ani şi care vor veni.

    Acum, când nu mai eşti singur într-o piaţă, când sistemele de organizare din cadrul companiilor încep să facă diferenţa, când procedurile şi birocraţia ţin costurile sub control, când preţurile produselor nu mai cresc datorită inflaţiei şi a creşterii cursului valutar, ci dimpotrivă, scad, sub presiunea concurenţei şi a necesităţilor de cash-flow, niciun antreprenor nu-şi mai permite luxul de a greşi.

    De aceea, există o încetinire în afaceri, de aceea se iau decizii din ce în ce mai greu, de aceea apar powerpoint-urile şi analizele de zeci de pagini, de aceea „birocraţii companiilor“ câştigă teren sau de aceea inovarea cade pe locul doi.
    Businessurile româneşti care mai sunt în proprietatea antreprenorilor români şi care au reuşit să supravieţuiască până acum încep să devină din ce în ce mai „anchilozate“, birocratice, mai corporatiste în cel mai bun caz, cu o apropiere de mentalitatea de la stat şi o depărtare faţă de o mentalitate antreprenorială, unde a greşi este o condiţie esenţială şi face parte din business.

    Pentru că nu mai există nişte condiţii esenţiale care au existat până la mijlocul anilor 2000 şi care au ajutat antreprenorii să aibă atunci succes, respectiv inflaţia, creşterea cursului, majorarea salariilor sub creşterea inflaţiei sau a cursului, acum orice greşeală se cuantifică direct în bani, putând pune chiar în pericol un întreg business.
    Criza a tăiat mult din elanul antreprenorilor, care au devenit mult mai prudenţi şi care acum nu mai vor să rişte. De aceea stau banii degeaba în bănci fără să ajungă la antreprenori, nu că bancherii nu ar vrea să dea credite; în primul rând antreprenorii nu mai vor să se împrumute.

    Accesul la finanţare bancară şi dobânda nu mai reprezintă deloc o problemă la ora actuală pentru afacerile româneşti.
    Antreprenorii care au traversat criza nu prea mai vor să se împrumute la bancă pentru a-şi extinde activitatea, nu mai vor să facă angajări, ca să nu fie nevoiţi să dea afară dacă apare o nouă criză, nu mai vor să câştige cotă de piaţă şi să se lupte cu concurenţa. De ajuns se luptă în preţuri.

    Şansa economiei româneşti trebuie să vină de la antreprenorii mai tineri, care încă nu au ce pierde, decât banii de buzunar, unde greşelile costă mai puţin. Dar din păcate generaţia anilor ’90 nu vrea să devină antreprenoare, să aibă propria afacere, ci preferă salariul unei multinaţionale sau al unei companii româneşti aşezate.

    Această generaţie, millennials, este mult mai comodă, nu vrea să rişte un trai rezonabil, să dea din mână Prima casă şi city break-urile lunare. Prea puţini dintre ei vor să se lupte cu piaţa, cu necunoscutul, cu lipsa banilor de salarii şi de taxe, cu băncile care îţi cer garanţii palpabile şi au mai puţină încredere în cifrele dintr-un business plan. Determinarea şi energia nu reprezintă punctul lor forte, calităţi care sunt mult mai necesare în business decât inteligenţa.

    Deci România are o generaţie antreprenorială lipsă, ceea ce începe să se vadă în economie, în afaceri; numărul companiile care mor, care se desfiinţează, este dublu faţă de firmele nou-înfiinţate, conform datelor Coface.

    Florin Talpeş şi toată generaţia lui, a antreprenorilor din anii ’90, au avut şansa să greşească cât mai repede în business, iar acest lucru i-a ajutat în cele două decenii care au urmat, mult mai mult decât alte condiţii.

    Cum face generaţia lui să-i ajute şi pe cei de acum să intre în business, să devină antreprenori şi nu corporatişti şi să greşească cât mai repede?

  • Cum a reuşit un antreprenor să devină cel mai admirat CEO din România. Produsele lui au ajuns în milioane de case – VIDEO

    Florin Talpeş, fondator şi proprietar Bitdefender, a fost ales drept ”Cel mai admirat CEO din România” anul acesta, prin câteva sute de voturi primite din partea reprezentanţilor mediului de afaceri autohton. El a vorbit despre admiratie si despre modul in care a evoluat afacerea de solutii de securitate informatica Bitdefender pe parcursul a 15 ani în cadrul galei CEO Awards. 

    Gala CEO AWARDS are ca scop recunoaşterea performanţelor celor 100 CEO care şi-au câştigat respectul şi admiraţia în rândul colaboratorilor sau a partenerilor de afaceri şi s-au făcut recunoscuţi pentru implicarea în cadrul companiei dar şi prin reuşitele aduse pentru aceasta.

    În cadrul evenimentului, Business Magazin oferă distincţii de recunoaştere a performanţelor pentru 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA din domeniile: servicii financiare, energie, IT & C, industrie, FMGC, comert şi transporturi, construcţii şi servicii.

  • Cum a reuşit un antreprenor să devină cel mai admirat CEO din România. Produsele lui au ajuns în milioane de case – VIDEO

    Florin Talpeş, fondator şi proprietar Bitdefender, a fost ales drept ”Cel mai admirat CEO din România” anul acesta, prin câteva sute de voturi primite din partea reprezentanţilor mediului de afaceri autohton. El a vorbit despre admiratie si despre modul in care a evoluat afacerea de solutii de securitate informatica Bitdefender pe parcursul a 15 ani în cadrul galei CEO Awards. 

    Gala CEO AWARDS are ca scop recunoaşterea performanţelor celor 100 CEO care şi-au câştigat respectul şi admiraţia în rândul colaboratorilor sau a partenerilor de afaceri şi s-au făcut recunoscuţi pentru implicarea în cadrul companiei dar şi prin reuşitele aduse pentru aceasta.

    În cadrul evenimentului, Business Magazin oferă distincţii de recunoaştere a performanţelor pentru 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA din domeniile: servicii financiare, energie, IT & C, industrie, FMGC, comert şi transporturi, construcţii şi servicii.

  • Revoluţia românească în securitate cibernetică

    „Te aştepţi ca cel care apără, cum era în cazul cetăţilor, să se afle pe un deal, să aibă nişte privilegii, ori ceea ce se întâmplă în ziua de zi, contrar a ceea ce credeam noi, este că nu mai există cetăţi, toată lumea este pe câmpie, atât apărătorii, cât şi atacatorii. Prin noua tehnologie, noi ne ducem în poziţia privilegiată de a ne afla într‑un punct la înălţime, de a avea nişte privilegii pe care atacatorul nu le are“, descrie CEO-ul companiei, Florin Talpeş, pe înţelesul tuturor, tehnologia de apărare lansată recent – denumită Hypervisor Introspection (HVI) – ce va avea rolul să revoluţioneze piaţa globală a soluţiilor de securitate.

    Totodată, HVI va avea un rol important de orientare a vânzărilor companiei româneşti de securitate informatică Bitdefender spre clienţii reprezentaţi de marile corporaţii, o mişcare conformă  cu strategia companiei din ultimii ani. Astfel, dacă anul trecut, vânzările Bitdefender pe segmentul enterprise s-au dublat, orientarea pe dezvoltarea tehnologiilor de securitate pentru mari companii va permite companiei creşteri constante de două cifre pentru următorii ani. „Credem că anul viitor vânzările de enterprise le vor depăşi pe cele de consumer“, explică antreprenorul.

    Anul trecut, Bitdefender SRL (controlată integral de compania Bitdefender Holding BV din Olanda), a înregistrat o cifră de afaceri de 387 de milioane de lei, iar profitul net înregistrat a fost de 57,6 milioane de lei, în creştere cu 242% faţă de anul anterior. În continuare, vânzările sunt generate în procent de 97% de exporturi, potrivit fondatorului companiei. Compania nu publică însă şi date privind veniturile totale ale grupului, astfel că valoarea totală a businessului Bitdefender nu este cunoscută. Mare parte din profit se reinvesteşte în achiziţie, dezvoltare de piaţă sau cercetare şi dezvoltare – segment pentru care bugetul va creşte cu aproximativ 25% anul acesta, potrivit lui Florin Talpeş, care nu oferă însă informaţii exacte legate de valoarea acestor bugete.

    Noutatea adusă de tehnologia HVI constă în poziţionarea soluţiei de securitate în afara sistemului de operare, oferind acesteia privilegii sporite faţă de cele ale atacatorilor şi asigurând o protecţie superioară în combaterea campaniilor de spionaj cibernetic şi a ameninţărilor complexe persistente. Aceasta spre deosebire de ceea ce oferă în prezent tehnologiile din piaţă, care plasează soluţia de securitate la nivelul sistemului de operare, la acelaşi nivel cu un eventual atacator, oferindu-le acestora drepturi egale. Aşa că până acum „atacatorii jucau şah cu soluţiile ce apără sistemele de operare“, spune Rareş Ştefan, Chief Strategy Officer al Bitdefender.

    Tehnologia HVI a fost lansată recent în parteneriat cu Citrix, o companie multinaţională americană de softare ce furnizează servicii de virtualizare a serverelor, aplicaţiilor şi desktopului, networking, software as a service şi tehnologii de cloud computing. Aflată în top trei al furnizorilor globali de astfel de soluţii, compania a înregistrat anul trecut venituri de peste 3,2 miliarde de dolari.

    Tehnologia se adresează oricărei companii care are un centru de date, fie privat, fie public, fie mixt, bazat pe tehnologie Citrix. Spre exemplu, în cazul Amazon Web Services, hipervizorul Citrix (numit Xen) reprezintă practic tehnologia care găzduieşte toate datele clienţilor care stochează informaţii folosind acest serviciu. Noua tehnologie ţinteşte mai ales organizaţii cu centre de date mari, mare parte din aceste deservite de Citrix.  În acest context, valoarea vânzărilor pentru acest produs ar putea ajunge la 1 miliard de dolari, în doi-trei ani de zile, când vine vorba de clienţi precum Amazon de pildă, care investeşte masiv în infrastructura de virtualizare. „Costul depinde de mărimea data centerelor sau a infrastructurii pe care o întrebuinţează compania respectivă, poate să varieze între zeci de mii de dolari, până la milioane de dolari – speranţele noastre ţintesc destul de sus“, explică Talpeş.

    Bitdefender a anunţat productivizarea tehnologiei Bitdefender, prin integrarea într-un produs Citrix recent, după cinci ani şi jumătate de cercetare şi dezvoltare, potrivit fondatorilor companiei. În următoarea lună, mai mulţi clienţi majori din Fortune 100 vor adopta tehnologia, iar într-un an de zile aceasta va deveni un factor important de creştere, ajungând să reprezinte 20% din afacerile Bitdefender, potrivit lui Florin Talpeş.

    Antreprenorul spune că tehnologia are în spate o serie de patente depuse de Bitdefender şi, deşi mai mulţi jucători din industrie au încercat să aducă această  schimbare de paradigmă, nu au reuşit. „Noi credem că bariera tehnică este extrem de înaltă ca să reuşeşti proiecte de genul acesta, suntem mândri că avem numai echipe de români, de ingineri români au reuşit să o rezolve.“ 

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Florin Talpeş, Bitdefender: O mare lecţie pe care viaţa mi-a dat-o este că învăţatul în echipă e mult mai important decât învăţatul individual

    Nu mă gândesc la „dacă aş fi făcut altfel“ decât pentru a învăţa. Parcursul din urmă nu poate fi schimbat, putem influenţa doar ce urmează. Eu am început ca întreprinzător la 34 ani, iar soţia mea la 27. În esenţă am un singur sfat pentru tinerii întreprinzători (cei care abia îşi termina studiile), iar sfatul meu e legat de „cunoştinţele profesionale“. Să mă explic.

    Când noi am început, în 1990, vreme de cinci ani, deci o bună parte din „cei şapte ani de acasă“ de formare ca întreprinzător, nu am avut echipă de vânzări proprie. Iar marketing nici atât. Aveam o singură idee de bază: să facem totul pentru ca serviciile noastre să mulţumească utilizatorii, clienţii noştri. Creşterea noastră în acei ani s-a bazat în primul rând pe referinţele clienţilor: numărul de proiecte cu un acelaşi client creştea, clienţii noştri vorbeau altor clienţi, sau la un moment cei cu care lucram la client se angajau într-o altă companie şi ne contractau din noua lor companie. Focusul nostru aproape 100% era pe ce se întâmplă după ce câştigi un client/utilizator nou, acela era ADN-ul nostru. E adevărat că, în acei ani, marketingul şi vânzările nu prea făceau parte din ADN-ul întreprinderilor româneşti, nu prea exista nici sistemul de educaţie orientat spre înţelegerea pieţei şi cum să o cucereşti. Iar accesul la surse de formare din Vest, acolo unde marketingul şi vânzările se dezvoltau ca discipline cheie pentru business, era limitat şi încă nu era clar. Am început să creăm o adevărată echipă de vânzări/marketing după 5 ani de antrepenoriat.

    Astăzi, pentru a reuşi,  trebuie să ai de la bun început atât un produs/serviciu bun (care să aducă cu adevărat valoare utilizatorului/cumpărătorului), dar mai ales un bun proces de marketing şi vânzare. Cred că, în competiţia acerbă de azi, şansele de reuşită scad simţitor daca nu le ai pe ambele în acelaşi timp.

    În România, în antreprenoriatul axat pe dezvoltarea de produse proprii (de obicei e vorba de absolvenţii de facultăţi tehnice), de obicei domină cultura „tehnică“, orientată pe produs/serviciu. Cultura de business (să înţelegi piaţa, să ştii cum să o cucereşti) e mai puţin prezentă. Când noi am început, nu am luat cărţi de referinţă în business/marketing (care existau în Vest dar nu prea erau cunoscute în România), nici nu am fost la cursuri în afara României, în consecinţă traseul nostru a fost mai lung, învăţarea s-a produs mai încet şi cred că şi dezvoltarea întreprinderilor nu a fost acolo unde ar fi putut să fie. Am avut însă şansa unei competiţii mai mici, a multor pieţe la început de drum, mediu care ne-a permis să învăţăm într-un timp mai lung. Astăzi nu mai ai acest lux. Astăzi trebuie să ai un bagaj minim de cunoştinţe pe un portofoliu întreg de teme de business, altfel la tot pasul ai şanse mari de a greşi fatal. Nu uitaţi că pe piaţă sunt aţintite multe priviri care au în spate forţă financiară, competenţe foarte competitive de marketing, sales etc. Cu ei concuraţi. Văd mulţi tineri care citesc mult literatură motivaţională (cum să fii de succes, cărţi despre mari întreprinzători etc.). E foarte bună, dar cel puţin la fel de importantă e învăţarea legată de profesie, pe materii care fac parte din business. Literatura motivaţională ajută prea puţin dacă nu ai cunoştinţe adânci profesionale.

    Cum poţi să îţi formezi azi, ca tânăr întreprinzător, un minim bagaj, dar competitiv, de cunoştinţe de business? Astăzi literatura accesibilă se găseşte din plin; uneori sunt şi cursuri bune în România; dar există o sumedenie de platforme cu cursuri pe internet gratuite şi foarte bune, gen Coursera, Edx, Udacity sau Udemy (ultimul nu e gratis, dar accesibil). Marketingul începe să devină o ştiinţă, fiind într-o evoluţie foarte rapidă, care reprezintă un atu foarte puternic în faţa competitorilor. Întrucât sunt multe teme care pot să pară că sunt 
într-un haos, greu de înţeles, şi încă nu am văzut o colecţie de cărţi scoasă de un editor care să umple aceste sertare, recomand tinerilor să folosească un framework pentru marketing, de exemplu pragmatic marketing (dar sunt şi altele), în care principalele probleme sunt puse ca într-o bibliotecă cu sertare, fiecare sertar adresând o temă-cheie, suma temelor-cheie acoperind în mare toate marile probleme legate de înţelegerea pieţei şi cum câştigi piaţa. Având imaginea de ansamblu, poţi identifica rapid o problemă din viaţa reală şi să treci repede la „cum o pot rezolva cât mai bine“.

    Recomand unui tânăr întreprinzător să citească rapid cărţi de bază de business, să aibă o mică bibliotecă (10-20 de cărţi) pe teme profesionale de business, câte o carte în fiecare mare sertar/temă de business. Cu o investiţie de 200 de dolari, poţi avea bibliotecă cu cărţile de bază de referinţă pentru business. Ca recomandări punctuale: cărţi de management ale clasicului Peter Drucker (de exemplu cartea Classic Drucker), de marketing ale clasicului Philip Kotler (de exemplu Marketing 3.0), cărţile lui David Meerman Scott (The New Rules of Marketing and PR sau The New Rules of Sales and Services); mai nou, literatura pe inbound marketing (de exemplu Inbound Marketing de Brian Hulligan), literatura de content marketing (cum să generezi leaduri de vânzări) şi mai ales pentru cei care se adresează pieţei de consumatori casnici, neuromarketing. Cartea despre cum să înţelegi piaţa de Anne Beall, Strategic Market Research. Biblia despre outbound sales a lui Ross & Tyler, Predictable Revenue. De asemenea, despre metrics şi analytics (de exemplu Paul Farriss et al, Marketing Metrics). Există deja foarte multă informaţie despre marketing şi vânzări, iar întreprinzătorii care nu au o vedere de ansamblu şi cunoştinţe de bază îşi cresc dramatic şansele de eşec.

    Tot legat de cunoştinţele de bază, o mare lecţie pe care viaţa mi-a dat-o este că, pentru un întreprinzător, învăţatul în echipă e mult mai important decât învăţatul individual. Iar în echipă înveţi mult mai repede.

    Când începi, deşi ar fi bine ca echipa de început să aibă pe cineva cu cunoştinţe avansate de marketing şi sales, de cele mai multe ori nu se întâmplă aşa. Dacă sunt mai mulţi întreprinzători în echipă, e nevoie ca cineva (poate fi întreprinzătorul, dacă e singur) să îşi asume rolul de „business“ (marketing şi sales) şi să fie cineva care are aptitudini pentru aşa ceva, chiar dacă încă nu are cunoştinte temeinice. De multe ori, când piaţa oferă cu zgârcenie oameni cu cunoştinţele şi competenţele de business de care ai nevoie şi recrutarea eşuează/patinează continuu, e mai rapid să creezi o echipă care să înveţe împreună cu tine acel domeniu (de exemplu cum generezi leaduri de vânzare prin inbound marketing).

    Cum accelerezi un asemenea proces de învăţare? Dezbateri regulate cu echipa pe problemele întâlnite, făcând apel la cărţi, articole, bloguri şi chiar la cei mai învăţaţi, în mod gratuit sau nu; un lucru de admirat la medici este mecanismul prin care ei învaţă continuu: în lumea lor, în echipa dintr-o tură, se discută cazurile pe care le au zi de zi şi soluţiile pe care le-au gândit; e de fapt un proces de învăţare în care e implicată întreaga echipă, zi de zi; oare de ce în celelalte meserii nu facem acelaşi lucru? E atât de simplu şi eficient, vă sfătuiesc să faceţi la fel.

  • Povestea românului care a creat cel mai exportat produs românesc. Are peste 500 de milioane de clienţi

    Florin Talpeş este cunoscut mediului de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit un business renumit nu doar în România, ci şi în afara graniţelor.

    Florin Talpeş a debutat în software în 1990 ca cercetător la Institutul pentru Tehnică de Calcul. Ulterior, a pus bazele firmei de software Softwin, unde a început să dezvolte aplicaţii pentru companii din Franţa şi apoi să acopere şi cererea din partea educaţională. Florin Talpeş este omul care a pus bazele Bitdefender, furnizor de soluţii de securitate IT. Compania sa este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional, fiind totodată cel mai exportat produs românesc după volum. Producătorul de soluţii de securitate IT a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    A fost ales cel mai admirat CEO în IT&C şi a ocupat a doua poziţie în clasamentul general al catalogului “Cel mai admirat CEO din România”.

    „N-am să încep chiar cu începutul. Am terminat matematici chioare şi după doi ani de profesorat la un liceu de industrie uşoară din Sighişoara am ajuns în Institutul de Tehnică de Calcul din Pipera. Noi astăzi numim Pipera Silicon Valley, dar atunci habar nu aveam ce înseamnă Silicon Valley.”, declara el într-un interviu acordat Business Magazin.

    Drumul către vârf nu este unul uşor şi nu este unul fără greşeală. Iar sfatul său pentru tineri ar fi legat de “cunoştiinţele profesionale”.
    “Când noi am început, în 1990, vreme de cinci ani, deci o bună parte din „cei şapte ani de acasă“ de formare ca întreprinzător, nu am avut echipă de vânzări proprie. Iar marketing nici atât. Aveam o singură idee de bază: să facem totul pentru ca serviciile noastre să mulţumească utilizatorii, clienţii noştri. Creşterea noastră în acei ani s-a bazat în primul rând pe referinţele clienţilor: numărul de proiecte cu un acelaşi client creştea, clienţii noştri vorbeau altor clienţi, sau la un moment cei cu care lucram la client se angajau într-o altă companie şi ne contractau din noua lor companie. Focusul nostru aproape 100% era pe ce se întâmplă după ce câştigi un client/utilizator nou, acela era ADN-ul nostru.

    E adevărat că, în acei ani, marketingul şi vânzările nu prea făceau parte din ADN-ul întreprinderilor româneşti, nu prea exista nici sistemul de educaţie orientat spre înţelegerea pieţei şi cum să o cucereşti. Iar accesul la surse de formare din Vest, acolo unde marketingul şi vânzările se dezvoltau ca discipline cheie pentru business, era limitat şi încă nu era clar. Am început să creăm o adevărată echipă de vânzări/marketing după 5 ani de antrepenoriat.

    Astăzi, pentru a reuşi,  trebuie să ai de la bun început atât un produs/serviciu bun (care să aducă cu adevărat valoare utilizatorului/cumpărătorului), dar mai ales un bun proces de marketing şi vânzare. Cred că, în competiţia acerbă de azi, şansele de reuşită scad simţitor daca nu le ai pe ambele în acelaşi timp.”, spune Florin Talpeş.

    De asemenea, Talpeş recomandă tinerilor întreprinzători să citească cărţi de business, să aibă o mică bibliotecă (10-20 de cărţi) pe teme profesionale de afaceri. “Cu o investiţie de 200 de dolari, poţi avea bibliotecă cu cărţile de bază de referinţă pentru business. Ca recomandări punctuale: cărţi de management ale clasicului Peter Drucker (de exemplu cartea Classic Drucker), de marketing ale clasicului Philip Kotler (de exemplu Marketing 3.0), cărţile lui David Meerman Scott (The New Rules of Marketing and PR sau The New Rules of Sales and Services); mai nou, literatura pe inbound marketing (de exemplu Inbound Marketing de Brian Hulligan), literatura de content marketing (cum să generezi leaduri de vânzări) şi mai ales pentru cei care se adresează pieţei de consumatori casnici, neuromarketing. Cartea despre cum să înţelegi piaţa de Anne Beall, Strategic Market Research. Biblia despre outbound sales a lui Ross & Tyler, Predictable Revenue. De asemenea, despre metrics şi analytics (de exemplu Paul Farriss et al, Marketing Metrics).”, este de părere Florin Talpeş, Bitdefender.
     

  • Florin Talpeş, despre noul produs lansat de companie: Bitdefender Box va înlocui în trei ani soluţiile de securitate din prezent

    Compania Bitdefender, producător român de soluţii de securitate informatică, a lansat recent în Statele Unite ale Americii soluţia hardware de securitate pentru familii Bitdefender Box. Produsul înglobează tehnologii bazate pe 21 de brevete de invenţie înregistrate de cercetători din echipa românească a Bitdefender. Bitdefender Box este un produs considerat de analişti drept revoluţionar, ce defineşte o nouă categorie, Security for the Internet of Things, şi care cel mai probabil va înlocui în următorii ani soluţiile de securitate actuale.

    “Acest produs (Bitdefender Box – n.red) va înlocui în trei ani actualele soluţii de securitate individuale. Promovăm acest produs exclusiv online pe piaţa din SUA şi pe Amazon, urmând să îl ducem către alte pieţe mature. Estimăm că vom avea vânzări de câteva sute de mii de unităţi pe piaţa americană în primele 12 luni după momentul lansării”, a declarat Florin Talpeş, cofondatorul companiei.

    Bitdefender Box a fost dezvoltat integral de echipa de cercetare şi dezvoltare din România şi poate fi controlat de la un pupitru de comandă disponibil pe smartphone, care permite monitorizarea atacurilor informatice de pe diverse terminale.

    “Ţintim doar consumatorii casnici, dar urmează să ne gândim şi la dezvoltarea produsului pentru IMM-uri. Box-ul este o cutie propriu-zisă, este un hardware care se instalează pe reţeaua de acasă şi apoi există diverşi agenţi pe care îi instalăm pe diverse terminale”, a mai spus Florin Talpeş.

    Bitdefender SRL, cel mai mare producător de software controlat de români, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 276,89 milioane de lei, dintre care peste 95% reprezintă exporturi pe toate continentele.

    Compania a anunţat că va furniza în premieră în 2015 cifra de afaceri consolidată a holdingului Bitdefender, înregistrat în Olanda în 2007.

    Tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori de pe toate continentele, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives. Cele mai importante cinci pieţe pentru Bitdefender sunt SUA (care generează venituri anuale de 20 de milioane de dolari doar din vânzări online, exceptând contractele corporate), urmate de Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Afacerea Bitdefender a fost fondată de soţii Măriuca şi Florin Talpeş. România generează sub 2% din veniturile companiei.