BusinessMagazin

Tag: florea

  • Are 30 de ani şi este responsabil de performanţa comercială a companiei care vinde primul smartwatch românesc

    Cu zece ani de experienţă în industria de servicii financiare, retail, online marketing şi comerţ online, Rareş Florea deţine funcţia de director comercial în cadrul Vector Watch pentru Europa Centrală şi de Est.

    Absolvent al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie Publică, Rareş Florea a intrat în contact cu mediul de afaceri internaţional încă de la primul loc de muncă, gestionând pentru echipele din care a făcut parte relaţia comercială cu parteneri strategici din Europa Centrală şi de Est.

    Şi-a consolidat ascensiunea profesională ocupând poziţii în cadrul mai multor companii, precum Bancpost sau Groupon România, supervizând relaţia de business cu partenerii internaţionali. În 2012 s-a alăturat Upstream, unul dintre principalii furnizori de soluţii de mobile marketing, cu o prezenţă puternică în peste 40 de ţări, în calitate de director de achiziţii. Între anii 2012 şi 2015, Rareş Florea a ocupat poziţia de online sales manager în cadrul PayU România, cel mai important procesator de plăţi online din România.

    În iunie 2015 s-a alăturat Vector Watch, fiind responsabil de performanţa comercială a companiei în România şi Europa Centrală şi de Sud-Est, supervizând totodată şi implementarea activităţilor de marketing şi de vânzări ale companiei. În puţinul timp liber, este un jucător împătimit de baschet, câştigând premii importante în cei peste 15 ani de activitate ca jucător semiprofesionist.

    „Cred cu tărie că acelaşi principii sănătoase se aplică şi în viaţă, şi în afaceri. Acasă, familia şi momentele frumoase petrecute alături de cei dragi înseamnă totul pentru mine. Iar în viaţa profesională mă bazez pe trei factori importanţi: echipa, deschiderea şi păstrarea promisiunilor date. În fiecare zi, îmi propun să respect trei legi importante. Încep cu cel mai important criteriu într-un departament comercial: relaţia cu clienţii vine pe primul loc. Întotdeauna. Promisiunile făcute trebuie onorate, căci un client fericit poate deschide drumul către alţii. În schimb, unul nefericit înseamnă pierderea unor oportunităţi şi pătarea reputaţiei. La fel de important este şi factorul câştig. În tot ceea ce faci, trebuie să te asiguri că toată lumea este mulţumită: noi, partenerii nostri şi clienţii amândurora. Şi nu în ultimul rând, o activitate întreprinsă cu o atitudine pozitivă face diferenţa“, spune Rareş Florea.

  • De la fotbalist la traficant de droguri: un fost jucător român din Liga 1, prins cu cocaină în valoare de 6 milioane de euro în portbagaj

    Românul Voicu Razvan Florea, fost fotbalist în Liga 1 pentru Gloria Bistriţa, a fost arestat în Anglia, după un control de rutină al poliţiştilor rutieri. Fostul mijlocaş, în vârstă acum de 31 de ani, a fost oprit pe autostrada M6, în apropiere de Crew, şi a fost rugat să deschidă portbagajul.

    Răzvan Florea s-a conformat, iar poliţiştii au descoperit 16 pachete de cocaină ascunse în zona portbagajului, în valoare de aproape 6 milioane de euro, notează publicaţia Crewe Chronicle.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la fotbalist la traficant de droguri: un fost jucător român din Liga 1, prins cu cocaină în valoare de 6 milioane de euro în portbagaj

    Românul Voicu Razvan Florea, fost fotbalist în Liga 1 pentru Gloria Bistriţa, a fost arestat în Anglia, după un control de rutină al poliţiştilor rutieri. Fostul mijlocaş, în vârstă acum de 31 de ani, a fost oprit pe autostrada M6, în apropiere de Crew, şi a fost rugat să deschidă portbagajul.

    Răzvan Florea s-a conformat, iar poliţiştii au descoperit 16 pachete de cocaină ascunse în zona portbagajului, în valoare de aproape 6 milioane de euro, notează publicaţia Crewe Chronicle.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agricultori români nu mai cultivă grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice

    Mulţi agricultori români au renunţat la tradiţionalele culturi ca grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice. Unii au început afacerea chiar cu investiţii minime de doar 50 lei.

    De exemplu, unul din producători cultivă fructe Goji, un antioxidant foarte puternic bogat în vitamina A, alt cultivator a optat pentru un fruct exotic ca aronia bogat în vitamina C. De unde poţi face rost de asemenea fructe uimitoare, aflaţi în articolul următor.

    Acum patru ani acest gospodar a investit doar 50 de lei in cultura de goji. Semintele au dat roade si au prins radacini bune in pamant romanesc, relatează stirileprotv.ro
    Reporter: “Unde vindeti fructele?”

    Ioan Florea, producator goji: “Le vand in piata, cunostinte, prieteni.”
    Reporter: “In strainatate exista cerere?”
    Ioan Florea, producator goji: “Exista! M-a sunat un coleg de facultate, Miguel, din Peru si am ras ca nu pot sa trimit in Peru fructe goji.”

    Producatorul roman vinde goji in pietele noastre cu 30 de lei kg, fara sa le mai usuce. Cererea este insa foarte mare pentru ca tot mai multi romani au aflat de virtutile acestui fruct exotic: are un continut bogat in vitamina A si antioxidanti si este o buna sursa de fibre. Goji se folosesc in industria farmaceutica.

    Ioan Florea, producator goji: “Fructele sunt rosii, zemoase si au o tenta amaruie la inghitire.”
    Ne mutam in sudul tarii, la Bustuchin, in Gorj. Sotii Croitoru cultiva aronia, un fruct ce seamana izbitor cu afinele, dar este mult mai bogat in vitamina C si antioxidanti.

    Cultivatoare: “Ia uitati, astea sunt aproape de coacere.”
    Dumitru Croitoru, cultivator de aronia: “Se anjunge la o productie pe planta intre 10 si 17 kg.”
    Reporter: “Si pretul unui kilogram?”

    Dumitru Croitoru: “Pleaca de la doi euro si ajunge si la 10 euro.”

  • Aleşii să nu fie pedepsiţi pentru angajarea rudelor la cabinet înainte de august 2013 – proiect

    Deputaţii argumentează că dispoziţiile alin 11 ale art 38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor – potrivit căruia membrii familiei parlamentarilor ori rudele/afinii până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi ţn cadrul biroului parlametar -, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aleşii să nu fie pedepsiţi pentru angajarea rudelor la cabinet înainte de august 2013 – proiect

    Deputaţii argumentează că dispoziţiile alin 11 ale art 38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor – potrivit căruia membrii familiei parlamentarilor ori rudele/afinii până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi ţn cadrul biroului parlametar -, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabricile cu cea mai îndelungată tradiţie. Cum au rezistat?

    Primele cărămizi făcute în fabrica de la Zalău, acum în proprietatea Cemacon, au ieşit pe poartă în urmă cu 45 de ani. 100 de ani au trecut de când se produce ciment la Fieni, fabrica fiind acum în portofoliul HeidelbergCement România. Sunt doar câteva exemple.

    „Fabricile vechi care au rezistat până acum prezintă avantajul de a avea un brand şi există speranţă de revigorare, având în mod tradiţional un segment de piaţă fidelizat, chiar dacă nu este neapărat un segment de piaţă reprezentativ“, afirmă analistul Mircea Coşea. În plus, aceste unităţi de producţie au o serie de avantaje, între care se numără aportul facil de forţă de muncă calificată, o notorietate crescută a mărcii, costurile reduse cu forţa de muncă, amplasarea strategică la nivel naţional şi în regiune. „De pildă marca Dacia s-a păstrat şi joacă un rol important ca brand“, spune Mircea Coşea. România ca destinaţie de investiţie – pentru antreprenori, multinaţionale sau investitori strategici – nu este importantă atât prin prisma pieţei interne, cu 20 de milioane de consumatori, cât mai ales la nivel de regiune, ce reuneşte 500 de milioane de oameni.

    Marele avantaj al unei fabrici vechi este un brand consolidat, spune Adrian Crivii, preşedinte al companiei de evaluare Darian. Tot el spune că este foarte important ca fabrica să aibă un brand foarte cunoscut, experienţă şi tradiţie, dar şi forţă de muncă calificată. Un dezavantaj poate fi amplasamentul, dar şi activele depreciate şi în neconcordanţă cu tehnologiile actuale. Singurul mare avantaj universal al brandurilor „cu  tradiţie“, spune Ştefan Liuţe, strategy director în cadrul Storience, este notorietatea lor ridicată. „Dincolo de asta, calitatea produselor şi a promovării lor nu ţine deloc de tradiţie, ci de performanţa recentă şi prezentă a echipelor care le gestionează“, declară Liuţe. Unele branduri tradiţionale, completează reprezentantul Storience, au şi o reputaţie pozitivă, care în combinaţie cu notorietatea înseamnă performanţe de vânzări mai bune. Dar acest lucru nu este neapărat un dat – există şi destule branduri „vechi“ care au avut sau au un nume slab, pe bună dreptate. „Nu e suficient să fii un producător cu tradiţie, trebuie să ştii continuu să adaptezi tradiţia şi tehnologia la noile realităţi ale pieţei, la noile nevoi ale consumatorilor“, afirmă Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie la Cemacon. Un dezavantaj, atenţionează el, „când eşti de mult timp pe piaţă este faptul că, la un moment dat, îţi poţi pierde supleţea, nebunia şi curajul de a inova. E momentul în care rişti să devii învechit. Dacă nu reuşeşti să găseşti soluţiile salvatoare, începe declinul“.

    Vechimea în piaţă sau în viaţa consumatorilor nu este o valoare în sine, însă poate crea premise foarte favorabile pentru construcţia unor valori ce decurg de aici, spune Andreea Florea, managing partner la Brandtailors. Faptul că, exemplifică ea, un producător face telemea de 100 de ani nu e o garanţie că produsul lui este mai bun decât al altuia care are o experienţă de numai doi ani. Celebra menţiune „since…“ făcută în designul multor produse este pur şi simplu o afirmaţie goală de conţinut atât timp cât rămâne la acest nivel declarativ şi superficial, afirmă reprezentanta Brandtailors.

    CUM AU REUŞIT? Piaţa românească este un exemplu de succes aproape fără excepţie când vine vorba despre preluarea brandurilor vechi de către multinaţionale sau de reactivarea lor de către antreprenori români, spune Andreea Florea. „Cu tot farmecul lor intrinsec şi afectivitatea reminiscentă de care se bucură, brandurile româneşti de tradiţie aveau nevoie de o infuzie de know-how şi profesionalism pe toate palierele, pornind de la strategia de produs şi până la promovare.“ Efectul şi influenţa brand managementului asupra unor mărci precum Dacia, Dero sau Rom sunt absolut admirabile, afirmă Andreea Florea. Poveştile de tip „noi nu ne vindem ţara“ nu-şi au locul în branding, explică reprezentanta Brandtailors. Pentru multe dintre mărcile româneşti de tradiţie, preluarea de către companii experimentate în pieţe complexe a însemnat, dincolo de salvarea de la extincţie, revirimentul, extensia în alte categorii relevante, oferte performante pentru consumator şi chiar lansarea cu succes pe plan internaţional.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 29 septembrie.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Laura Florea către Bogdan Ciucă: Legea lobby-ului ne scoate din piaţă, nu ne mai ajutaţi!

     Laura Florea a declarat, la finalul la conferinţei “Mediafax Talks about Lobby”, că legea lobby-ului aflată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la o categorie foarte restrânsă, cea a lobby-iştilor de meserie, iar motivaţia parlamentarilor este că doresc să aducă un sprijin, pentru ca oamenii să îşi facă mai bine datoria pe acest domeniu, însă de fapt nu este decât o reglementare a profesiei, fără a pune problema intereselor tuturor celor care se ocupă cu influenţarea deciziiilor.

    “Domnule preşedinte, cu tot respectul, vă rugăm, nu ne ajutaţi, ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de acest ajutor. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că această lege, în această formă, în care definiţia lobby-iştilor este una restrânsă, cărora le faceţi un cod profesional, un Barou al lobby-iştilor, pe noi ne scoate din piaţă. Aş vrea să reţineţi această concluzie foarte dură: noi, în câteva luni, noi dispărem din piaţă ori intrăm în subteran”, a spus aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un artist roman, apreciat in SUA pentru opere sale de arta realizate prin tehnologia imprimarii 3D, a atras atentia Ford

     Cei care vor “sa vada viitorul” trebuie sa mearga in studioul lui Ioan Florea din Shelbyville Lake, Illinois, scriu jurnalistii de la The Huffington Post, potrivit Mediafax.

    Potrivit acestora, Ioan Florea a prelucrat modelul unui Ford Torino din 1971 cu ajutorul unei imprimante 3D si a nanomaterialelor, in care a “incapsulat” automobilul.

    Ioan Florea a declarat ca foloseste o imprimanta 3D care nu costa mult, insa metoda lui de printare este unica datorita “procesului de transfer”.

    Procesul de creare a unei opere de arta incepe cu printarea in 3D a materialelor plastice, pe care le foloseste ca prototipuri. Acestea sunt ulterior transformate in mulaje din rasina care, cu ajutorul nanometalelor – de la carbonat de calciu la dioxid de titan -, sunt transformate in sculpturi masive. Printre lucrarile lui Ioan Florea se numara si o caruta cu coviltir din secolul al XIX-lea.

    Folosind aceeasi metoda de printare 3D, Ioan Florea a recreat Cilindrul lui Cir, un artefact babilonian descoperit in Ninive si datand din anul 538 i.e.n., descris drept “prima carta a drepturilor omului”. Pe cilindrul in versiune marita, artistul a inscriptionat textul Declaratiei universale a drepturilor omului.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Şase judeţe din Transilvania ar putea dezvolta un proiect regional denumit “Dracula”

     Potrivit informaţiilor postate, miercuri, pe site-ul Primăriei Târgu Mureş, primarul oraşului, Dorin Florea, le-a propus edililor din localităţile şi judeţele învecinate să colaboreze pentru accesarea de fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020 pentru mai multe proiecte, printre care se numără şi unul în domeniul turismului, care să exploateze mitul lui Dracula.

    Proiectul regional “Dracula” ar urma să fie dezvoltat împreună cu judeţele Braşov, Sibiu, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Alba, care ar putea fi “antrenate în valorificarea şi prezentarea miturilor şi legendelor locale”, fiecare judeţ putând să îşi aleagă şi dezvolte o temă.

    “Exploatarea mitului Dracula oferă posibilitatea dezvoltării unor proiecte importante având ca scop valorificarea zestrei culturale a Transilvaniei, context în care municipiile Târgu Mureş şi Sighişoara pot ocupa un loc esenţial”, afirmă reprezentanţii Primăriei, care susţin că dezvoltarea acestui proiect este “de interes regional, naţional şi internaţional”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro