BusinessMagazin

Tag: fizica

  • Tânăra de 22 ani care ar putea fi noul Einstein: nu are cont pe reţelele de socializare şi nu a băut niciodată alcool

    La doar 14 ani, Sabrina Pasterski construise deja un prototip de avion. Opt ani mai târziu, tânăra de 22 de ani este o absolventă a Massachusetts Institute of Technology şi un candidat la studii doctorale la Harvard. Explorează câteva dintre cele mai complexe probleme ale fizicii, care i-au preocupat deopotrivă pe Stephen Hawking şi Albert Einstein (a cărui teorie a relativităţii a împlinit 100 de ani) la începuturile carierelor lor, potrivit ozy.com

    Cercetarea ei analizează găurile negre, natura gravităţii şi a timpului cosmic. Se concentrează îndeosebi asupra studiului gravităţii cuantice, prin care încearcă să explice fenomenul gravitaţiei în contextul mecanicii cuantice. Descoperirile din acest domeniu ar putea să schimbe dramatic înţelegerea noastră în ceea ce priveşte modul în care funcţionează universul.

    Ea a atras şi atenţia unor cercetătorii ai NASA; de asemenea, Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com şi dezvoltatorul Blue Origin i-a promis un loc de muncă pentru atunci când va fi pregătită. Tânăra a copilărit în suburbiile oraşului Chicago; nu foloseşte reţelele sociale precum Facebook, LinkedIn sau Instagram; nu are nici măcar un smartphone. Totuşi, câteodată scrie pe blogul Physics Girl, unde are o listă lungă de realizări şi aptitudini; printre acestea se află ”observarea eleganţei din interiorul haosului”.

    Paterski declară că a fost întotdeauna atrasă de provocări: ”Anii în care mi-am împins limitele la maximum m-au condus spre fizică”, spune ea. Tânăra caracterizează fizica drept ”elegantă” şi, în acelaşi timp, ”plină de utilitate”. În interviul publicat de ozy.com, spune că are câţiva prieteni apropiaţi dar nu a avut niciodată un prieten, nu a băut niciodată alcool şi nu a fumat.

    ”Prefer să fiu mereu concentrată şi sper să fiu cunoscută pentru ceea ce fac şi nu pentru ceea ce nu fac.”

  • Arhitectură şi ficţiune

    Rezultatele muncii lor se încadrează în ceea ce se poate numi ”ficţiune arhitecturală“, scrie CNN, iar printre cele mai spectaculoase exemple se numără seria de case zburătoare a fotografului francez Laurent Chéhère, în care case din două cartiere din Paris par a zbura ca nişte zmee pe cer, ori seria de arhitectură imposibilă a artistului belgian Filip Dujardin, ale cărui imagini prezintă structuri noi care sunt de fapt colaje din bucăţi disparate de clădiri.

    Un alt artist belgian, Xavier Delory, este interesat de impactul degradării urbane asupra construcţiilor, iar lucrările sale prezintă clădiri proiectate de arhitecţi celebri de altădată prelucrate digital să pară vandalizate sau acoperite de graffiti.

    Artistul susţine că astfel doreşte să atragă atenţia asupra fragilităţii istoriei şi modului în care societatea alege să acorde importanţă sau nu conservării creaţiilor trecutului. Altora le vine ideea de a se juca cu clădirile atunci când merg în vacanţă într-un oraş care-i inspiră, ca spaniolul Victor Enrich, a cărui primă încercare a fost făcută cu peisajele urbane din capitala Letoniei, Riga, care au deschis o serie de lucrări intitulată ”Portrete de oraşe“.

  • Iohannis atacă la CCR legea care permite parlamentarilor, miniştrilor, primarilor să fie comercianţi

    Sesizare de neconstituţionalitate ridicată de şeful statului vizează Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, adoptată de Parlament în decembrie 2017.

    Legea dedusă controlului Curţii Constituţionale are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, cu calitatea de comerciant persoană fizică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filosofia care i-a ajutat pe Elon Musk sau Warren Buffett să se îmbogăţească. Este la îndemâna oricui

    De la Jeff Bezos la Elon Musk şi Bill Gates, este dificil să găseşti un om de afaceri de succes care să nu fi profitat de învăţămintele filosofiei stoice.

    Stoicismul este o şcoală filosofică grecească ce s-a dezvoltat ca reacţie împotriva epicurismului, în care etica ocupă locul preponderent, în slujba căreia se află logica şi fizica (cu sensul general de şiinţă a naturii). Una dintre celebrele maxime ale acestei filosofii este “Trăieşte în acord cu natura”. Unul dintre liderii acestei filosofii a fost, totuşi, împăratul Imperiului Roman, Marcus Aurelius, care vorbea despre compasiune, modestie şi austeritate.

    Buffett încă locuieşte în Omaha în casa pe care a cumpărat-o în urmă cu 59 de ani pentru 31,500 de dolari, deşi averea lui ajunge la 77 miliarde de dolari. De asemenea, el este mare fan McDonalds datorită preţurilor mici pe care le practică. Niciodată nu cheltuieşte mai mult de 3.17 dolari pe micul dejun pe care obişnuieşte să-l ia de la restaurantul fast-food.

    Buffett trăieşte aşa deoarece a stabilit care sunt priorităţile lui, iar acestea nu includ luxul, case scumpe, maşini de lux sau alimnte scumpe. Trăind astfel îşi măreşte averea în fiecare zi şi menţine liberatatea financiară.

    Aşadar, cu toţi am putea încorpora puţin stoicism în vieţile noastre, adaptându-ne comportamnetul şi cheltuielile.

     

  • Cel mai MARE SECRET despre EXECUŢIA lui Ceauşescu. Anunţul pe care nimeni nu se aştepta să-l mai audă vreodată

    De asemenea, procurorii au refăcut succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

    „Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice.

    Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, a mai spus procurorul Marian Lazăr.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modificările fiscale creează discrepanţe uriaşe între salariaţi şi PFA: un salariat cu venit brut de 5.000 lei/lună va avea aceeaşi povară fiscală ca şi persoana cu un venit pe PFA de 3 ori mai mare

    Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).
     
    Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege. 
     
    În consecinţă, începând cu 1 ianuarie 2018, deşi contribuţiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creştere, cele plătite pentru veniturile din activităţi independente sunt în scădere.
     

  • “Miliardarul fără casă” investeşte 500 de milioane de dolari în construcţia unui spaţiu de studiu pentru oamenii de ştiinţă

    Nicolas Berggruen vrea să investească acum 500 de milioane de dolari într-un “spaţiu dedicat studiului”, ce va fi construit la marginea oraşului LA. El a cumpărat un teren de 180 de hectare şi va ridica o mănăstire seculară unde oamenii de ştiinţă să poată medita la probleme precum economia mondială sau sistemul ideal de guvernare.

    Berggruen a anunţat planurile sale în cadrul unei petreceri organizate în Beverly Hills, unde a avut invitaţi de seamă precum Eric Schmidt de la Google, Mellody Hobson de la Ariel Investments sau Bobby Kotick, CEO al Activision Blizzard.

    Două animale de jucărie par să fie printre puţinele lucruri pe care le are Nicolas Berggruen, proprietar, prin holdingul ce îi poartă numele, al lanţului german de magazine Karstadt, al conglomeratului media spaniol Prisa sau al lanţului hotelier Keys din India, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari potrivit Forbes. A renunţat la tablouri, proprietăţi scumpe, dar şi la cele mai banale lucruri, pe care le deţin mai degrabă oamenii obişnuiţi.

    Casele, maşinile sau ceasurile de mână, toate ocolesc declaraţia de avere a unuia dintre cei mai cunoscuţi investitori şi filantropi. Are 52 de ani, nu s-a căsătorit şi nu are copii. Îşi petrece timpul hoinărind pe întreg globul, din hotel în hotel, singura casă de care îşi aduce aminte fiind cea de la Paris, deşi are rădăcini germanice. Tatăl lui, Heinz, un evreu cunoscător de artă din Berlin, a părăsit Germania în timpul regimului nazist şi s-a împrietenit cu Picasso, devenind unul dintre cei mai mari colecţionari ai operelor sale. Berggruen îşi aminteşte că în adolescenţă scria noi constituţii şi se certa cu autorităţile.

    A fost deci exmatriculat pentru insubordonare de la internatul elveţian unde studia, a terminat liceul în Paris şi s-a mutat apoi la New York pentru a studia finanţe. A început să-şi investească economiile în acţiuni şi obligaţiuni, iar alegerile sale, uneori contradictorii, i-au sporit averea moştenită.

    ÎN 1980, A INVESTIT CAPITALUL CÂŞTIGAT ÎN PROPRIETĂŢI DIN SUA, iar în 1988 a participat la construirea unui grup de fonduri speculative pe care le-a vândut băncii Safra. A cumpărat apoi lanţuri hoteliere în întreaga lume şi compania producătoare de ochelari FGX, pe care a restructurat-o şi a transformat-o într-o companie profitabilă. Iar seria companiilor înviate de Berggruen a continuat: a cumpărat retailerul german Karstadt, aflat în insolvenţă, în schimbul preţului simbolic de un dolar.

    După o investiţie riscantă de 70 de milioane de dolari, a reuşit să ridice compania la linia de plutire şi să salveze astfel slujbele celor 25.000 de angajaţi. Pe măsură ce averea lui creştea, Berggruen a devenit din ce în ce mai sceptic şi a început să renunţe treptat la bunuri: a vândut un apartament din New York şi o proprietate aflată pe o insulă din statul american Florida. În final, a ajuns să îşi depoziteze chiar şi hainele la hoteluri din întreaga lume, iar colecţia lui de artă este împrumutată galeriilor de artă deoarece a simţit că este “posedat de propriile posesii”. Singurul obiect de care nu se poate debarasa Berggruen este avionul personal de care se foloseşte frecvent.

    Tot cu avionul a ajuns şi la Davos, locul unde s-au adunat peste 2.500 de lideri politici şi personalităţi din finanţe şi business pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial. “Miliardarul fără casă” se alătură celorlalţi 74 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. Intervievaţi înaintea startului reuniunii, ei considerau că situaţia economiei europene ar trebui să fie o prioritate în agenda conferinţelor din acest an.

    Recesiunea îl preocupă de mult timp pe Berggruen, care spunea în 2011 pentru The Wall Street Journal că “liderii cad de acord asupra unor lucruri, toată lumea zâmbeşte, îşi strâng mâinile, iar apoi toţi se întorc la casele lor. La o săptămână după, începe o nouă criză”. Despre întâlnirea din acest an, el a spus că participă pentru ocazia de a avea o conversaţie bună: “Davos seamănă puţin cu speed-dating-ul. Dar este greu să găseşti aceste conversaţii, pentru că toată lumea are programul încărcat”, a spus Berggruen într-un interviu pentru Bloomberg.

  • “Miliardarul fără casă” investeşte 500 de milioane de dolari în construcţia unui spaţiu de studiu pentru oamenii de ştiinţă

    Nicolas Berggruen vrea să investească acum 500 de milioane de dolari într-un “spaţiu dedicat studiului”, ce va fi construit la marginea oraşului LA. El a cumpărat un teren de 180 de hectare şi va ridica o mănăstire seculară unde oamenii de ştiinţă să poată medita la probleme precum economia mondială sau sistemul ideal de guvernare.

    Berggruen a anunţat planurile sale în cadrul unei petreceri organizate în Beverly Hills, unde a avut invitaţi de seamă precum Eric Schmidt de la Google, Mellody Hobson de la Ariel Investments sau Bobby Kotick, CEO al Activision Blizzard.

    Două animale de jucărie par să fie printre puţinele lucruri pe care le are Nicolas Berggruen, proprietar, prin holdingul ce îi poartă numele, al lanţului german de magazine Karstadt, al conglomeratului media spaniol Prisa sau al lanţului hotelier Keys din India, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari potrivit Forbes. A renunţat la tablouri, proprietăţi scumpe, dar şi la cele mai banale lucruri, pe care le deţin mai degrabă oamenii obişnuiţi.

    Casele, maşinile sau ceasurile de mână, toate ocolesc declaraţia de avere a unuia dintre cei mai cunoscuţi investitori şi filantropi. Are 52 de ani, nu s-a căsătorit şi nu are copii. Îşi petrece timpul hoinărind pe întreg globul, din hotel în hotel, singura casă de care îşi aduce aminte fiind cea de la Paris, deşi are rădăcini germanice. Tatăl lui, Heinz, un evreu cunoscător de artă din Berlin, a părăsit Germania în timpul regimului nazist şi s-a împrietenit cu Picasso, devenind unul dintre cei mai mari colecţionari ai operelor sale. Berggruen îşi aminteşte că în adolescenţă scria noi constituţii şi se certa cu autorităţile.

    A fost deci exmatriculat pentru insubordonare de la internatul elveţian unde studia, a terminat liceul în Paris şi s-a mutat apoi la New York pentru a studia finanţe. A început să-şi investească economiile în acţiuni şi obligaţiuni, iar alegerile sale, uneori contradictorii, i-au sporit averea moştenită.

    ÎN 1980, A INVESTIT CAPITALUL CÂŞTIGAT ÎN PROPRIETĂŢI DIN SUA, iar în 1988 a participat la construirea unui grup de fonduri speculative pe care le-a vândut băncii Safra. A cumpărat apoi lanţuri hoteliere în întreaga lume şi compania producătoare de ochelari FGX, pe care a restructurat-o şi a transformat-o într-o companie profitabilă. Iar seria companiilor înviate de Berggruen a continuat: a cumpărat retailerul german Karstadt, aflat în insolvenţă, în schimbul preţului simbolic de un dolar.

    După o investiţie riscantă de 70 de milioane de dolari, a reuşit să ridice compania la linia de plutire şi să salveze astfel slujbele celor 25.000 de angajaţi. Pe măsură ce averea lui creştea, Berggruen a devenit din ce în ce mai sceptic şi a început să renunţe treptat la bunuri: a vândut un apartament din New York şi o proprietate aflată pe o insulă din statul american Florida. În final, a ajuns să îşi depoziteze chiar şi hainele la hoteluri din întreaga lume, iar colecţia lui de artă este împrumutată galeriilor de artă deoarece a simţit că este “posedat de propriile posesii”. Singurul obiect de care nu se poate debarasa Berggruen este avionul personal de care se foloseşte frecvent.

    Tot cu avionul a ajuns şi la Davos, locul unde s-au adunat peste 2.500 de lideri politici şi personalităţi din finanţe şi business pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial. “Miliardarul fără casă” se alătură celorlalţi 74 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. Intervievaţi înaintea startului reuniunii, ei considerau că situaţia economiei europene ar trebui să fie o prioritate în agenda conferinţelor din acest an.

    Recesiunea îl preocupă de mult timp pe Berggruen, care spunea în 2011 pentru The Wall Street Journal că “liderii cad de acord asupra unor lucruri, toată lumea zâmbeşte, îşi strâng mâinile, iar apoi toţi se întorc la casele lor. La o săptămână după, începe o nouă criză”. Despre întâlnirea din acest an, el a spus că participă pentru ocazia de a avea o conversaţie bună: “Davos seamănă puţin cu speed-dating-ul. Dar este greu să găseşti aceste conversaţii, pentru că toată lumea are programul încărcat”, a spus Berggruen într-un interviu pentru Bloomberg.

  • STUDIU GfK: „O pauză de la tehnologie” – una dintre activităţile cotidiene pentru pe care le fac oamenii pentru a-şi menţine sanatatea

    Ceea ce este mai surprinzător este că aproape un număr egal de persoane (62%) includ acum “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” ca pe ceva ce “fac regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică”. Procentul a crescut faţă de 2014, când se situa la 56%.

    Nevoia de a beneficia de somn suficient ca parte a rutinei de sănătate a rămas constantă în ultimii trei ani. Cu toate acestea, există unele creşteri notabile în alte activităţi – în special urmarea unei diete, deconectarea de la tehnologie, remediile alternative şi consumul de alimente sănătoase. Studiul GfK arată că “petrecerea unui timp de calitate” a făcut un pas înainte în percepţia oamenilor cu privire la ceea ce îi menţine fizic sănătoşi. “O pauză de la tehnologie” a crescut de la una din patru persoane care făceau acest lucru în mod regulat (24%) în 2014, la una din trei persoane (34%) în acest an – a doua creştere majoră în toate activităţile enumerate. În plus, “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” a crescut de la peste jumătate (56%) în 2014, la puţin sub două treimi (62%) în acest an.

    Consumarea alimentelor potrivite primeşte mai multă atenţie decât în ​​trecut. „O dietă specifică” a urcat de la 18% în 2014 la 30% în prezent, cea mai mare creştere între toate activităţile enumerate. Şi “a mânca sănătos” este menţionat acum de 65% dintre respondenţi, faţă de 58% în 2014.

    Mexic, Spania şi Canada – între primele cinci ţări în care petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie este esenţială pentru sănătate

    Aproape trei sferturi din populaţia online din Mexic petrece regulat timp cu familia, prietenii sau animalele de companie pentru a-şi păstra sănătatea – cel mai mare procent din toate cele 17 ţări analizate. Mexicul este urmat de Spania şi Argentina (cu câte 71%), de Canada şi de Brazilia (68%).

    Mexicul se află, de asemenea, în fruntea listei atunci când vine vorba de a lua o pauză de la tehnologie ca o activitate care contribuie la menţinerea sănătăţii fizice, 43% din populaţia online făcând acest lucru în mod regulat. Următoarele ţări clasate sunt China (40%), Argentina (39%), Spania (38%) şi Brazilia (34%).

    Despre studiu

    GfK a chestionat online 23.000 de consumatori (în vârstă de 15 ani şi peste) din 17 ţări pentru a afla care sunt activităţile dintr-o listă dată pe care le practică în mod regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică.

    Ţările analizate în studiu sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

    Colectarea datelor din teren a fost finalizată în vara anului 2017. Datele sunt ponderate pentru a reflecta compoziţia demografică a populaţiei online în vârstă de 15+ din fiecare ţară. Media globală este ponderată pe baza dimensiunii fiecărei ţări proporţional cu celelalte ţări.

    În studiul asemănător realizat în 2014, GfK a intervievat mai mult de 21.000 de consumatori din 16 ţări (cu excepţia Olandei).

  • Premiul Nobel pentru fizică a fost câştigat de trei oameni de ştiinţă pentru contribuţiile aduse la studiul undelor gravitaţionale

    Cu o zi în urmă, Premiului Nobel pentru Medicină a fost atribuit cercetătorilor americani Jeffrey C. Hall, Michael Roshbash şi Michael W. Young, pentru contribuţia acestora la studiul mecanismului “ceasului biologic”.

    Miercuri va fi anunţat câştigătorul Premiului Nobel pentru Chimie, iar joi va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru Pace.

    Premiul Nobel pentru Economie va fi anunţat luni, 9 octombrie, iar data anunţării celui mai comentat premiu, cel pentru Literatură, a fost stabilită pentru joi, 5 octombrie.

    Primele Premii Nobel au fost decernate în anul 1901, la scurt timp după moartea creatorului lor, Alfred Nobel (1833-1896).

    Recompensa financiară pentru fiecare categorie de premii Nobel din 2017 va fi de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), cu 1 milion de coronae mai mult decât la ediţia de anul trecut.

    Decernarea Premiilor Nobel va avea loc, conform tradiţiei, în cadrul unui banchet ţinut la data de 10 decembrie, data încetării din viaţă a lui Alfred Nobel.