BusinessMagazin

Tag: Fitness

  • Gadget Review: Primul smartwatch al Fitbit: mai mult brăţară decât ceas – VIDEOREVIEW

    Ceasul are un design minimalist, plăcut ochiului, curele din silicon, un ecran destul de mare şi trei butoane pe lateral. Butonul din stânga funcţionează pentru a aprinde şi a închide display-ul şi pentru a merge înapoi în meniu, iar celelalte două au funcţii specifice: pentru a vedea rezultatele zilei (paşi, calorii etc) şi pentru a începe un antrenament.

    Nu este cel mai frumos ceas pe care l-am văzut sau testat, însă, cu siguranţă, nu îţi este ruşine să fii văzut cu el pe stradă. Culoarea gri aleasă pentru ecran şi pentru curele mi se pare inspirată şi este un accesoriu ce se încadrează bine într-o ţinută office. Cei care preferă o ţinută mai sport trebuie să ştie că ceasul vine şi cu o pereche de curele sport, mai colorate (combinaţie de galben şi albastru, dar există şi alte variante de culori) ce sunt mai moi şi fac ceasul şi mai confortabil.

    Cum era de aşteptat de la primul smartwatch de la Fitbit, Ionic are caracteristicile unei brăţări de fitness: numără paşii, caloriile arse, bătăile inimii, câţi kilometri ai mers sau câte minute din zi ai fost activ. în plus, poţi înregistra sesiuni de antrenamente de alergat (afară sau pe banda de alergat), plimbare cu bicicleta, ridicare de greutăţi, înot (da, poate fi folosit şi sub apă). Astfel poţi vedea câţi kilometri ai mers, în ce ritm, câte calorii ai ars, care a fost numărul maxim de bătăi ale inimii pe minut şi care a fost media. încă o funcţie pe care iubitorii de sport o vor aprecia este faptul că poţi avea propriul tău antrenor la încheietura mâinii. Poţi selecta tipul de antrenament (piept, abdomen, generalist) apoi să urmăreşti instrucţiunile (câte seturi să faci, când să schimbi exerciţiul etc).

    Este clar, şi era logic, ca Ionic să aibă o componentă puternică de fitness încorporată. Datele înregistrate par a fi corecte, iar eu nu am întâlnit anomalii. Ceasul nu înregistrază paşi atunci când stai pe loc dar legeni mâna, iar atunci când mergi dar mâna stă nemişcată Ionic notează paşii. La fel ca şi celălalte brăţări, poţi purta ceasul la mână în timpul somnului astfel încât să obţii informaţii despre modul în care dormi. Deoarece cadranul ceasului nu este foarte gros, iar curelele sunt destul de moi, Ionic poate fi purtat la mână şi în somn fără să te deranjeze prea tare. Totuşi, după ce l-am purtat toată ziua mie nu prea-mi mai venea să-l mai ţin la mână şi noaptea.

    Ecranul este touchscreen şi pentru a naviga prin meniu trebuie să dai în stânga şi în dreapta. Experienţa este una destul de plăcută, ceasul răspunde la comenzi şi sistemul este destul de rapid. Pe lângă cele menţionate mai sus, pe ceas mai regăseşti opţiunea de setare alarmă, cronometru, starea vremii, aplicaţia Strava (aplicaţie fitness), opţiunea de a stoca şi asculta muzică de pe ceas, dar şi o opţiune de plată (wallet), care, din păcate, nu este disponibilă în România. La fel ca orice smartwatch, acesta se conectează la telefon şi poate primi notificări (apel şi SMS), însă, din păcate, utilizatorul nu poate interacţiona cu acestea (ar fi fost bine dacă ai fi putut răspunde prin nişte mesaje standard etc). Aşadar, teoretic, Fitbit Ionic ţi-ar putea înlocui nevoia de a lua cu tine telefonul atunci când faci sport sau când vrei să dai o tură prin parc; nici de bani la tine nu ai mai avea nevoie dacă ai putea plăti cu ceasul.

    Cu toate acestea, lui Ionic îi lipsesc funcţii care sunt prezente în cadrul altor ceasuri inteligente, precum trimiterea de mesaje vocale, efectuare apeluri, navigare prin GPS şi altele.

    Una dintre caracteristicile esenţiale ale smartwatch-ului Vector Watch era faptul că avea o autonomie a bateriei extrem de bună (în jur de 30 de zile) şi este evident că fondatorii Fitbit au fost impresionaţi de tehnologia dezvoltată de români, altfel nu ar mai fi dat atâţia bani pe Vector, iar asta a ajuns şi la Ionic. Producătorul susţine o autonomie de cinci zile (mie mi-au ieşit vreo cinci şi jumătate, însă nu l-am folosit la capacitate maximă), iar asta înseamnă că trebuie să-l încarci doar o dată pe săptămână, ceea ce este minunat deoarece scapi de o grijă în plus (cât stăm după telefon cred că este îndeajuns).

    Mai devreme menţionam aplicaţiile integrate în ceas. Ei bine, acestea sunt toate aplicaţiile pe care Fitbit le oferă în acest moment, iar eu sper ca pe viitor să lanseze şi altele (poate una de navigare?). Precum este bine ştiut, smartwatch-urile au mai multe feţe pe care le poţi schimba după bunul plac sau situaţie. Şi Ionic are la dispoziţie mai multe feţe (sport, clasic etc), dar niciuna nu oferă posibilitatea de personalizare şi mi-aş fi dorit să am mai multe opţiuni la dispoziţie. în plus, am întâmpinat probleme atunci când schimbam feţele şi primeam eroare de conectare (am testat pe Nexus 5x – Android 8, Moto Z2 Play –Android 7.1.1). Pe telefonul Allview X4 Soul infinity (Android 7.0) nu am primit eroarea.

    În concluzie, Fitbit Ionic este un smartwatch foarte bun pentru cei care fac sport des şi pentru cei care sunt interesaţi de un dispozitiv de monitorizare a sănătăţii. Totuşi eu l-am simţit, mai degrabă, ca o brăţară de fitness reuşită, decât un smartwatch cu adevărat. Ceilalţi, care vor un ceas inteligent pentru a complementa un smartphone, au şi alte soluţii la dispoziţie. Apple Watch Series 3 sau Samsung Gear S3 sunt doar câteva dintre opţiuni.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • S-a deschis cel mai modern Centru SPA & Wellness în cea mai vizitată salină din România

    Salina Turda a anunţat pe pagina de Facebook deschiderea centrului SPA &  Wellness al Salinei Turda “unde vă oferim servicii Spa, Fitness şi Centru de Sănătate. Toate aceastea au fost create pentru adevărate momente de relaxare şi desprindere din lumea cotidiană”.

    Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Salina este, cu certitudine, cea mai celebră destinaţie a turiştilor care vizitează localitatea Turda. Această mină datează din secolul al XVII-lea.

  • World Class România achiziţionează clubul Pure Health & Fitness şi ajunge la 22 de centre de fitness în Bucureşti

    Cu o suprafaţă totală de peste 1.818 de metri pătraţi, World Class AFI Cotroceni pune la dispoziţia clienţilor un studio de aerobic şi unul de cycling, precum şi zone de functional training. Clubul va intra în perioada următoare într-un proces de rebranding, iar membrii vor avea acces la reţeaua extinsă începând cu data de 14 iunie.

    „Suntem încântaţi să le oferim clienţilor noştri din partea de vest a Bucureştiului acces la mai multe cluburi, alături de servicii de înaltă calitate, echipamente de ultimă generaţie şi antrenori certificaţi internaţional. De asemenea, le urăm bun-venit membrilor clubului Pure Health & Fitness în cea mai mare comunitate de fitness din România. Achiziţia este în linie cu misiunea noastră de a îmbunătăţi stilul de viaţă al oamenilor din România, oferindu-le inspiraţia şi motivaţia de a fi mai activi, mai des“, a declarat Kent Orrgren, CEO World Class România. Membrii World Class România pot alege dintre cele şase tipuri de abonamente anuale: Basic, Bronze, Silver, Gold, Platinum şi W. Această structură de abonamente îşi propune să le ofere atât clienţilor existenţi, cât şi celor noi, oportunitatea de a accesa serviciile şi facilităţile oferite de întreaga reţea World Class România, în funcţie de nevoile acestora.

    World Class AFI Cotroceni va fi inclus în categoria de abonament Bronze. Abonamentele la clubul Pure Health & Fitness, care sunt încă active, devin locale (categoria Basic), oferind access doar la World Class AFI Cotroceni, membrii având opţiunea de upgrade la oricare dintre nivelurile superioare.Clubul este deschis zilnic, în intervalul orar 06:00-23:00, de luni până vineri, şi între orele 08:00 – 22:00, sâmbăta şi duminica.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Gadget Review: Fitbit Alta HR, o brăţară de fitness ce încurajează mişcarea – VIDEOREVIEW

    Wearables, sau dispozitivele purtabile, au ajuns la îndemâna consumatorilor în urmă cu câţiva ani, iar popularitatea lor a crescut odată cu piaţa. Cele mai vândute produse din această categorie sunt brăţările (reprezintă 85% din piaţă), iar liderul este Fitbit, care şi-a întărit poziţia prin lansarea a Charge 2 în cel de-al treilea trimestru din 2016, dar şi prin modelul de faţă, numit Fitbit Alta HR.

    Compania americană a adus îmbunătăţiri versiunii anterioare, numite simplu Alta, adăugându-i un senzor de monitorizare a bătăilor inimii, fără a mări dimensiunile produsului.

    Fitbit Alta HR, oferit pentru testare de Flanco, este minimalist, simplist şi, deşi poate se potriveşte mai degrabă în sala de forţă, nu face discordanţă nici în sala de şedinţe, cel puţin în varianta cu cureaua neagră. Spun asta deoarece Fitbit permite consumatorilor să schimbe curelele, mulţumindu-i pe cei care caută să accesorizeze. Produsul are doar 15 mm grosime, ceea ce îl face destul de uşor de camuflat şi nu atrage atenţia asupra lui, precum alte produse din categoria brăţărilor şi ceasurilor sport, care sunt mai mari. Acest aspect, combinat cu faptul că are o curea din silicon elastică, permite utilizatorului să poarte brăţara fără probleme şi când doarme.

    Totuşi nu este fără de păcat: displayul nu e suficient de puternic iluminat; astfel, în miezul zilei, cu soarele pe cer, poate fi dificil de citit. Nu este un capăt de lume, dar sigur poate fi enervant. Într-un număr trecut, când am testat MiVia 350 Essential, m-am plâns de faptul că displayul brăţării nu se aprindea atunci când voiam să văd ce oră este. La Alta HR nu e cazul, displayul este programat să se aprindă de fiecare dată când ridic mâna să verific cât este ceasul, dar nu o face tot timpul foarte exact. Câteodată merge perfect, alte dăţi mă găseam că îmi tot mişcam mâna pentru a trezi brăţara.

    Să trecem şi la date exacte. Brăţara monitorizează paşii făcuţi, bătăile inimii, caloriile consumate, distanţa parcursă şi înregistrarea sesiunilor de sport, fie alergat fie aerobic. Toate aceste date sunt disponibile la încheietura mâini, iar pentru a putea naviga prin meniu utilizatorul trebuie să lovească uşor de două ori brăţara pentru a trezi dispozitivul, apoi o singură dată pentru a naviga. Sistemul este OK, dar nu este perfect şi poate fi îmbunătăţit.

    Brăţara ar fi fost zero fără software-ul din spate. Alta HR se conectează la smartphone prin intermediul unei aplicaţii printr-o conexiune Bluetooth. Nu este necesar să fii conectat permanent pentru ca brăţara să funcţioneze, ci doar atunci când vrei ca datele din brăţară să fie înregistrate în sistem. Pe telefon poţi observa câţi kilometri ai mers, evoluţia consumului de calorii pe ore, bătăile inimii în anumite intervale şi evoluţia somnului. Din ce am putut observa, monitorizarea datelor este destul de precisă, deşi poţi păcăli brăţara că te deplasezi dacă gesticulezi ca şi cum ai merge sau fugi, deşi stai pe loc. Totuşi asta nu este o problemă foarte mare, pentru că gesturile normale nu sunt înregistrate ca paşi.

    De asemenea, poţi monitoriza câtă apă bei şi ce mănânci, dar aceste lucruri trebuie, încă, făcute manual. Poţi ţine un jurnal al tuturor alimentelor consumate astfel încât să ştii exact câte calorii ai consumat şi câte ai ”ars“. Din aplicaţie poţi face asta prin scanarea codului de bare al produsului, însă cred că este valabil doar pentru produse din Statele Unite, deoarece funcţia nu a mers pe niciun produs testat de mine.

    Pe lângă asta, aplicaţia are şi caracteristicile unei reţele de socializare, astfel încât poţi să-ţi compari datele cu prietenii sau vă puteţi provoca la diferite antrenamente ori trasee.
    Aplicaţia creată de Fitbit este foarte bine pusă la punct, arată bine şi informaţiile sunt afişate extrem de intuitiv. Este foarte interesant că poţi vedea exact cât timp ai stat, cât timp ai fost activ, cum ai dormit, câte minute pe noapte ai stat treaz, cum ai ars caloriile sau să vezi cum îţi bate inima.

    De asemenea, conectarea la telefon permite ca brăţara să te anunţe când te sună cineva sau când primeşti SMS-uri (afişează o parte din mesaj) şi poţi pune alarme pentru a-ţi aduce aminte să bei apă, de exemplu. În plus, Alta HR te ”deranjează“ în fiecare oră cu mesaje gen ”Hrăneşte-mă 100 de paşi“ sau ”Vrei să mă scoţi la plimbare“, pentru a-ţi aminti să faci puţină mişcare. Un alt plus al produsului este autonomia bateriei; astfel, brăţara poate fi folosită timp de o săptămână fără să fii nevoit să o pui la încărcat.

    Astea fiind spuse, Alta HR este o brăţară fitness ce se adresează tuturor, este un device poate puţin cam scump, dar care te încurajează să faci mişcare, poate chiar să practici mai mult sport şi stochează şi afişează datele într-un mod inteligent.

  • Gadget Review: o brăţară fitness cu tehnologie NASA – VIDEOREVIEW

    Producătorul susţine că prin acest senzor EKG acurateţea măsurătorii ritmului cardiac este mult mai mare decât a altor brăţări de fitness cu monitor standard optic (OHR). Diferenţa este că acurateţea EKG este determinată de preluarea pulsului direct de la inimă şi nu prin intermediul PPG-ului (pletismografului) de la încheietura mâinii, pe care se bazează metoda OHR. Nu pot să vă spun dacă chiar aşa este, deoarece nu am avut o altă brăţară pentru a le putea compara; ce pot să spun este că în cazul MiVia măsurarea ritmului cardiac se realizează foarte uşor şi rapid. Dacă vrei să afli starea inimii, trebuie doar să ţii apăsat degetul pe brăţară câteva secunde.

    Există o variantă şi mai complexă a acestei măsurători. Dacă utilizaţi senzorul EKG timp de două minute, brăţara, prin intermediul unei aplicaţii pe telefon, în plus faţă de ritmul cardiac, va afişa vârsta ANS („vârsta reală şi psihologică”), nivelul de energie şi nivelul de stres din organism. Ideea din spatele mecanismului este că sunt necesare mai multe măsurători de-a lungul zilei pentru a-ţi putea monitoriza mai bine sănătatea. Datele, pot să zic, au fost consecvente de-a lungul perioadei de testare. O singură dată nivelul meu de energie a fluctuat foarte mult (abia 20% imediat după masa de prânz şi un pahar de vin, apoi în urma unei altei măsurători, o oră mai târziu, nivelul de energie a urcat din nou la 60%).

    Vârsta ANS (autonomic nervous system) este un sistem mai complex, despre care produsul nu spune mai nimic. A trebuit să caut mai multe informaţii pe internet. Această caracteristică monitorizează sistemul nervos autonom (vegetativ), care controlează funcţii precum ritmul cardiac, presiunea arterială, respiraţia ritmică etc. Conform aplicaţiei, aceast indicator ar trebui să fie mai mic decât vârsta reală a utilizatorului (în cazul meu o singură dată s-a întâmplat asta), iar dacă nu, se recomandă exerciţii de respiraţie. Aceleaşi exerciţii sunt recomandate pentru a creşte nivelul de energie, reduce stresul şi a te ajuta să dormi mai bine.

    Există trei niveluri de antrenament de respiraţie, care în esenţă se traduc în exerciţii de respiraţie adâncă repetată. Au fost mai dificile decât mă aşteptam. În timpul exerciţiilor respiri atât de adânc şi de des, încât creierul se oxigenează mai mult decât este obişnuit şi am avut de mai multe ori impresia de ameţeală. Nu mi-a redus vârsta ANS dintr-o dată, nici nu mi-a redus stresul sau crescut nivelul de energie; nici ei nu zic asta. Exerciţii constante ar trebui să îmbunătăţească sănătatea purtătorului.

    Brăţara are un aspect simplu, minimalist, sport: are un ecran dreptunghiular OLED, buton de măsurare, buton de schimbare de funcţii şi o brăţară din plastic. Aspectul sport nu îmi displace, dar nici nu mă atrage; cred că este potrivit pentru persoanele active. Este destul de uşoară şi suficient de moale, încât să nu o simţi la încheietură. Ecranul mi l-aş fi dorit puţin mai luminos, deoarece în bătaia directă a soarelui poate fi dificil de văzut ora şi mi-aş fi dorit şi ca  ecranul să se aprindă atunci când mă uit la brăţară, astfel să nu fiu nevoit să mai apăs un buton pentru a vedea ce oră este.

    De asemenea, MiVia Essential monitorizează durata şi calitatea somnului şi oferă un jurnal al perioadei de odihnă (am fost uimit de faptul că sunt capabil să mă întorc pe o parte pe alta de peste 150 de ori în 7-8 ore). Această caracteristică mi s-a părut cea mai interesantă, deoarece un somn bun poate fi ingredientul pentru o zi excelentă şi cei mai mulţi dintre noi ar fi interesaţi să vedem cum putem îmbunătăţi acest aspect.

    Astfel, poţi afla detalii despre durata somnului, perioadele de agitaţie şi cele de somn adânc, iar de-a lungul zilelor, săptămânilor, lunilor poţi vedea cum ai dormit. Din păcate, datele legate de jurnal sunt salvate doar local, nu în cloud, astfel că dacă schimbi telefoanele la care brăţara este „legată”, datele despre somn, paşi, sau analize dispar. Ceea ce este frustrant, deoarece unii dintre noi schimbă telefoanele mai des sau poate un prieten ar dori să testeze produsul cu propriul telefon.

    Bineînţeles, brăţara monitorizează activităţile zilnice, numărul de paşi, caloriile arse, distanţa parcursă, dar şi perioada de activitate. De îndată ce brăţara percepe o deplasare mai rapidă de 1,8 paşi pe secundă, începe să o ia calcul ca şedinţă de alergare sau ca minute de activitate.

    După cum spuneam la început, MiVia Essential 350 este primul dispozitiv purtabil pentru segmentul consumer din lume care utilizează tehnologia NASA EMD. NASA foloseşte această tehnologie pentru a anticipa micile schimbări ale rotaţiei şi revoluţiei Pământului afectate de fenomenele naturale, cum ar fi mareele şi cutremurele. Aplicaţiile curente ale tehnologiei NASA EMD variază în diferite domenii de expertiză, de exemplu fizica astroparticulelor, fizica solară, turbulenţa atmosferică etc.

    Dacă la hardware este greu să găseşti puncte slabe, la software este mult mai uşor. Aplicaţia nu este foarte arătoasă şi nici nu se pliază bine pe telefoane diferite: pe Nexus 5x (5,2 inchi) se vede urât, are iconiţe alungite, dar pe Huawei Mate 9 (5,9 inchi) aplicaţia arăta bine, dar în schimb trimitea constant notificări de „legare” între brăţară şi telefon.

    Este clar că MiVia Essential 350 este un produs dedicat sportivilor, persoanelor active care vor să monitorizeze mai atent starea sănătăţii lor. Dacă şi voi doriţi asta, atunci acest produs poate fi pentru voi; dacă doar vreţi un produs care să vă monitorizeze paşii sau să vă spună câte calorii aţi ars, atunci poate un ceas inteligent ar fi mai potrivit, deoarece are mai multe funcţii decât acest produs şi sunt şi mai arătoase.
     

  • Cele mai nocive alimente pentru organism

    Antrenoarea de fitness şi nutriţionistul Cori Grămescu spune care sunt alimentele ce trebuie excluse din meniul nostru zilnic.
     
    ”Trec peste alimentele evident nesanătoase, gen produsele prăjite din fast food-uri, şi o să mă refer şi alte categorii de alimente pe care nu ar trebui să le consumăm”, precizează pentru Gândul antrenoarea de fitness Cori Grămescu.

    Vezi aici cele mai nocive alimente pentru organism

  • Penitenciar cu sală de fitness şi teren de fotbal. Condamnat: “E ca o pensiune de 3 margarete”

    Agenţia MEDIAFAX v-a prezentat în ultimele luni, în cadrul campaniei #DIZGRAŢIAŢII, o radiografie a situaţiei din penitenciare. Problemele văzute de CEDO în rapoarte sunt şi mai grave la faţa locului.

    În aceste condiţii, este imposibil ca spaţiul pe care fiecare deţinut trebuie să îl aibă, de patru metri pătraţi, să fie respectat.

    “Cam distruge tot puşcăria… Da, reeducaţi suntem, ne învaţă, că avem şi psihologi şi sociologi şi asistenţi familiali, dar ne omoară când ajungem la instanţe. Comisia la penitenciar ne pune «liberi» şi când ajungi la instanţă se uită la tine, mai vede cicatrici, ba că eşti blond, ba că eşti brunet sau şaten şi îţi dă amânare trei luni, şase luni, 10 luni, mult… Amânările ne omoară, ne omoară psihic, te îmbolnăveşti!”, spune resemnat Jean Stanciu, condamnat la peste 5 ani de închisoare pentru furt, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro