BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică şi militară pe care o are România pentru următoarele decenii

    În istoria noastră, multe evenimente pozitive sunt legate de războaie şi prăbuşirea unor imperii: rezultatul Primului Război Mondial şi căderea imperiului austor-ungar ne-au adus Marea Unire din 1918, prăbuşirea URSS a dus la căderea comunismului şi eliberarea noastră din punct de vedere politic, războiul din Iugoslavia a reprezentat un moment de cotitură pentru intrarea noastră în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2006, după ce pierdusem primul val.

    Acum, războiul din Ucraina ne-a deschis din nou, după 15 ani de la intrarea noastră în UE, cea mai mare oportunitate militară, politică şi în primul rând economică pe care o avem şi din care putem trăi cel puţin următoarele două-patru decenii.

    Atacarea militară a Ucrainei de către Rusia lui Putin, care caută să recupereze gloria politică şi mediatică a unei superputeri – URSS – pentru că economic a pierdut orice luptă (Rusia, cu toate resursele naturale şi suprafaţa imensă, are un PIB de numai 1.500 de miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au 23.000 de miliarde, China – 17.000 de miliarde, iar Uniunea Europeană are 17.000 de miliarde), ne-a deschis nişte uşi unice:

    Militar – Americanii şi NATO trebuie să întărească din punct de vedere militar România, frontiera de Est a acestei Alianţe, ceea ce implică baze militare în ţară, cu toate investiţiile de rigoare. În joc sunt miliarde de dolari, care vin şi vor veni pentru construcţia şi consolidarea acestor baze militare. România devine punct cheie în strategia NATO referitoare la războiul din Ucraina şi împiedicarea Rusiei de a avansa dincolo de Ucraina.

    Politic – La finalul lui 2021, în plină criză politică internă, nimeni nu a înţeles decizia preşedintelui Iohannis, care a venit cu soluţia “utopică” a unui guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput. Această soluţie, coroborată cu apariţia războiului, a făcut linişte pe scena politică. Dacă nu sunt sinucigaşe, cele două partide vor conduce ţara şi după alegerile de anul viitor. Mai mult decât atât, cele două partide vor fi ajutate de americani şi europeni să nu se împuşte reciproc, pentru că nimeni nu are interes ca scena noastră politică să sară în aer. Mai mult decât atât, economia, companiile şi liderii de business susţin această soluţie politică care aduce şi linişte în economie.

    Economic – Prin apariţia acestui război, România devine dintr-o dată un punct important pentru investiţii. Nu poţi să ai linişte militară fără linişte politică şi fără linişte economică. Washingtonul şi Bruxellesul au tot interesul ca economia României să fie stabilă şi să crească. Nimeni nu are chef ca România să deraieze din punct de vedere macroeconomic, valutar sau al finanţărilor externe şi interne.

    Pe masă sunt finanţări de 100 de miliarde de euro – fonduri europene şi PNRR, plus fondurile care vor veni din investiţii străine directe, de cel puţin 10 miliarde de euro pe an, investiţiile companiilor româneşti (la fiecare euro investiţie străină apare şi un euro investiţie românească) şi nu în ultimul rând investiţiile publice.

    Cred că aţi remarcat că în ultimul an au luat avânt ca niciodată lucrările de infrastructură. Practic se lucrează la foc automat, iar nordul ţării, cea mai văduvită zonă din punct de vedere al investiţiilor statului şi private, a devenit o prioritate. Cred că dacă Umbrărescu ar avea un număr triplu de oameni ar face în câţiva ani ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Pentru prima dată, principala problemă nu este legată de bani, pentru că bani sunt, ci de oameni care să lucreze.

    Prin reconfigurarea fluxurilor comerciale şi financiare globale din cauza pandemiei şi războiului din Ucraina, România va atrage mai multe investiţii străine. Deja se vede acest lucru, pentru că anul trecut ISD-urile au depăşit, pentru prima dată după 2008 (când am avut ISD-uri de 9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie) 11 miliarde de euro. Iar aceste investiţii străine vor continua să vină.

    Planul de reconstrucţie al Ucrainei va ajunge în prima fază la 1.000 de miliarde de euro/dolari. Chiar dacă războiul este în plină desfăşurare şi o pace nu se vede la orizont, americanii deja fac planurile pentru anii sau deceniile de reconstrucţie.

    În primii ani Ucraina nu va putea acoperi intern necesarul de reconstrucţie pentru că nu are suficiente capacităţi de producţie, multe fiind distruse de război. Aşa că o parte din produse, servicii vor veni din alte ţări. România este cea mai aproape de zona distrusă de război, iar în aceste condiţii s-ar putea să vedem multe investiţii făcute în România care vor avea ca destinaţie de livrare Ucraina. Iaşiul, Suceava, Botoşani, Vaslui devin dintr-o dată puncte importante din punct de vedere logistic şi al locului de amplasare al investiţiilor.

    Din cauza distrugerii capacităţii de export a Ucrainei, pe mare şi pe uscat, porturile de la Galaţi, Brăila, Constanţa, lăsate în urmă din punct de vedere al investiţiilor, vor ajunge să fie o prioritate.

    Orice miliard care va cădea de la masa celor care decid modalitatea de reconstrucţie a Ucrainei va susţine România din punct de vedere economic.

    Având în vedere noul context, legat de accesul la resursele Rusiei, România este presată să caute prin sertare, ca să vadă dacă are resurse care au sens din punct de vedere comercial şi care pot acoperi lipsa unor resurse la nivelul ţărilor occidentale. Măcar aşa vom şti şi noi dacă “munţii noştri aur poartă”.

    Deşi este criză pe pieţele occidentale, multinaţionalele şi companiile româneşti nu au tăiat investiţiile, nu au dat oameni afară, nu au redus salariile. Inflaţia ajută companiile, chiar dacă taie din puterea de cumpărare a consumatorilor. Multă lume este conştientă că trebuie să rămână în piaţă cu orice preţ, pentru că sunt şanse mari ca economia să-şi revină mai rapid.

    Spre deosebire de criza anterioară, acum nu există o presiune pe guvern de a reduce drastic deficitul bugetar, adică de a strânge cureaua. Nu se pune problema de disponibilizări şi nici de tăieri salariale, ca în 2009-2010. Marii finanţatori externi au căzut de acord că deficitul bugetar al României va fi redus prin creşterea PIB-ului.

    Schimbarea condiţiilor economice din lumea occidentală – scăderea inflaţiei, mai rapidă decât aşteptările, evitarea recesiunii – a ajutat Ministerul Finanţelor să se împrumute în ianuarie pentru o bună parte din an, asigurându-şi necesarul pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi a datoriilor care ajung la scadenţă, un necesar de finanţare de 160 de miliarde de lei. Fără presiunea Ministerului de Finanţe de a face rost de bani, piaţa bancară începe să aibă lichiditate, ajutând astfel dobânzile să scadă. Programul de garanţii pentru acordarea de credite de către bănci va continua, ceea ce va susţine acordarea de credite, şi în final economia. Bruxellesul va aproba aproape tot ce vine de la Bucureşti în materie de garanţii şi ajutoare de stat. Numai să avem ce să trimitem spre aprobare.

    Toată lumea este conştientă că România trebuie susţinută din punct de vedere economic pentru a fi o barieră împotriva expansiunii ruşilor şi o trambulină pentru reconstrucţia Ucrainei. Pandemia şi primul an de război ne-au adus 100 de miliarde de euro în plus la PIB, de la 220 de miliarde de euro la 320 de miliarde de euro, în acest an. Sigur americanii şi europenii ne vor ajuta să nu deraiem din punct de vedere politic şi militar, dar acum să vedem ce pun cei de la putere pe masă, astfel încât să profităm de războiul din Ucraina. Dacă nu ar fi venit războiul din Ucraina, nu am fi avut aceste oportunităţi.

  • Retailerul de echipamente foto F64 introduce o metodă alternativă de plată, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate, în baza unui parteneriat cu fintechul Mokka

    Compania F64 Studio, care operează cel mai mare retailer de echipamente foto-video din România, a încheiat un parteneriat cu fintechul Mokka, jucător în piaţa Buy Now Pay Later (Cumperi acum, plăteşti mai târziu) din Europa Centrală şi de Est, prin intermediul căruia clienţii pot achiziţiona produsele în rate începând cu sfârşitul anului trecut.

    „Am implementat modalitatea de plată Mokka exact când s-a dat startul cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă, în luna decembrie a anului trecut. (…) Prin intermediul Mokka le oferim clienţilor noştri o metodă de plată alternativă, flexibilă, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate egale, alese în funcţie de preferinţe, de la 6 la 24 de luni.”, spune Claudia Tudor, Deputy General Manager F64, companie cu o istorie de 22 de ani pe piaţa de profil.

    Mokka a introdus în România serviciul Buy Now Pay Later, în urmă cu doi ani. Operând deja în Polonia şi din acest an şi în Bulgaria, Mokka este deja partenerul unor retaileri importanţi de pe piaţă, între care se numără CCC, Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay, Lensa, MegaDepot, lanţul de service-uri Rădăcini, BMall, Humanic şi altele.

    „Tot mai mulţi retaileri devin interesaţi de soluţiile de creştere bazate pe tehnologii financiare performante datorită avantajelor lor evidente atât pentru business-uri online, cât şi offline. Menţionez doar câteva dintre acestea: creşterea traficului, reducea numărului celor care renunţă la coşul de cumpărături şi sporirea valorii medii a tranzacţiilor. Iar pentru clienţi posibilitatea de a cumpăra acum şi de a plăti mai târziu produsele sau serviciile achiziţionate transformă radical experienţa de shopping şi o aduce în secolul 21”, spune Marius Costin, CEO regional Mokka.

    Industria BNPL a înregistrat o ascensiune puternică în ultimele patru trimestre la nivel global datorită creşterii gradului de penetrare a comerţului electronic şi a diminuării impactului măsurilor cauzate de epidemia de Covid-19, potrivit unui studiu realizat de Research and Marketers.

    Prognozele vizând rata de adoptare a BNPL pe termen mediu şi lung sunt, potrivit aceleiaşi surse, la fel de optimiste. Se preconizează că adoptarea plăţilor utilizând soluţia Buy Now Pay Later se va aprecia constant, înregistrând o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 25% în perioada 2022-2028.

     Valoarea brută a mărfurilor BNPL la nivel global va creşte de la 426,2 miliarde dolari în 2021 până la 2.341,1 miliarde dolari în 2028.

     

  • BNR recunoaşte: băncile din România au un rol foarte redus la finanţarea investiţiilor. Doar 6% din investiţii în echipamente şi maşini se fac cu bani de la bancă

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guvernamentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, susţine BNR.

    Creditele contractate de companii pentru maşini şi echipamente au înregistrat majorări importante de flux, dar acestea au o contribuţie modestă în finanţarea investiţiilor (6% în 2020, conform INS), majoritatea investiţiilor fiind finanţate din surse proprii (75%), susţine BNR.

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guverna­mentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii fi­nanciare.

    Pe de altă parte, volumul creditelor acordate pentru nevoile curente (finanţarea stocurilor şi credite de trezorerie) s-au majorat substanţial în 2022, ponderea acestor credite ajungând la 70% în totalul creditelor noi în primele nouă luni ale anului 2022, comparativ cu 67% în anul 2021, mai susţine BNR.

    Conform datelor băncii centrale, creditele noi corporate în euro au urcat în septembrie la 795 mil. euro (3,9 mld. lei), maximul istoric lunar din 13 ani, depăşind în premieră în ultimul deceniu creditele noi corporate în lei, de 2,8 mld. lei.

    Cumulat, creditele noi corporate în euro au ajuns în primele 9 luni din 2022 la un volum cumulat de echivalentul a 21,9 mld. lei (4,4 mil.euro), cu 74% peste nivelul din 9 luni/2021, în timp ce nivelul cumulat al creditelor noi corporate în lei a fost în primele 9 luni din 2022 de 31,5 mld. lei, cu circa 9% peste nivelul din ianuarie-septembrie 2021.

    Pe total, în primele 9 luni din 2022 companiile au luat credite noi în lei şi euro de 53,4 mld. lei, cu 29% peste volumul din 9 luni din 2021, de 41,3 mld. lei.

    Evoluţia economiei din prima parte a anului 2022 s-a realizat în condiţiile apelării într-o mai mare măsură de către companii la creditarea bancară, rata anuală de creştere a creditului acordat companiilor nefinanciare ajungând în septembrie 2022 la Ă25%, susţine BNR.

    Pe ansamblul primelor 9 luni/2022 creşterea economică din România a fost de 5%.

    România a înregistrat o creştere importantă a PIB în prima parte a anului 2022, pe fondul eliminării restricţiilor sanitare impuse de pandemia COVID-19 şi al evoluţiilor pozitive la nivel global, dinamica trimestrială fiind printre cele mai mari din UE19.

    Însă, izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică, tensiunile geopolitice şi deteriorarea balanţei externe au determinat o temperare în trimestrul al doilea, rata de creştere diminuându-se la 1,8% comparativ cu 5,1% în primul trimestru (modificări trimestriale, serii ajustate sezonier).

  • Fritz: La Bucureşti s-a decis că noua maternitate şi spitalul de copii nu merită finanţare prin PNRR

    Dominic Fritz arată că cele două proiecte ale oraşului Timişoara puteau începe imediat, dar că nu au fost incluse pe lista Ministerului Sănătăţii.

    „Azi, la Bucureşti s-a decis că noua maternitate a Timişoarei şi dotările absolut vitale pentru a putea deschide noul spital de copii nu merită să fie pe lista proiectelor finanţate de Ministerul Sănătăţii.
    Două proiecte care puteau începe imediat. Clădirea de şase etaje a noului Spital de Copii e gata, ne trebuie 100 de milioane de lei să cumpărăm dotările. Autorizaţia de construire a noii maternităţi e semnată, ne trebuie 800 de milioane de lei pentru a începe construcţia”, a scris pe Facebook Dominic Fritz.

    Acesta susţine că va găsi aceşti bani în altă parte: „Ne vom descurca, dar nu abandonăm spitalele, pentru că timişorenii au nevoie de servicii medicale moderne. De asta, construim patru clădiri noi de spitale şi am investit anul trecut aproape 50 de milioane de lei în infrastructura de sănătate a Timişoarei”.

    „Toţi ştim condiţiile în care Uniunea Europeană dă României banii din PNRR: investiţiile să fie finalizate până în 2026, altfel se pierd banii. M-aş bucura ca Ministerul Sănătăţii să reuşească ce n-a reuşit până acum niciun ministru: să finalizeze în trei ani ruina de pe Torontalului şi să o transforme în Institut Oncologic. Sunt primul care ar aplauda o asemenea realizare. Până atunci însă, văd că modul de selectare al proiectelor din sănătate ce primesc bani seamănă mai degrabă cu o partidă de alba-neagra”, a mai transmis primarul Timişoarei.

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a anunţat miercuri cele 27 de spitale, pavilioane sau secţii noi care vor fi construite prin PNRR.

  • Rafila explică de ce nu este finanţat cel mai avansat proiect de spital,cel de la Sibiu

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila spune că Spitalul Judeţean de Urgenţă de la Sibiu nu a fost finanţat pentru că are o valoare mult prea mare şi nu se încadrează în bugetul PNRR, deşi autorităţile judeţene spun că proiectul este cel mai avansat din ţară.

    Alexandru Rafila a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, de ce nu a fost finanţat din PNRR, proiectul noului spital judeţean de la Sibiu, despre care autorităţile judeţene spun că este cel mai avansat din ţară.

    „Au fost trei spitale… proiectele lor valorau 500 de milioane de euro fără TVA, deci 600 de milioane de euro cu TVA. Finanţabil din PNRR, aplicând cofinanţarea de 40% ar fi fost 300 de milioane, or limita aprobată de Guvernul României a fost de 199,99 milioane euro. De ce există lege. Ca să trecem peste ea? Există o lege, o hotărâre de guvern are caracter de lege, trebuie să o respectăm. Dacă intrăm cu spitale care au valoare mare, pentru că exact aceeaşi situaţie era la Braşov, exact aceeaşi situaţie era la Focşani, nu mai puteam să ajungem la 25 finanţabile, pentru că dacă puneam trei spitale cu valoare foarte mare atunci probabil aveam o listă de 18 şi nu ne încadram în criteriul impus de UE, să avem minim 25. Nu poţi să pui spitale cu o valoare mult mai mare decât … Noi oricum am pus o valoare mult mai mare decât media. Media dacă împărţim 1,7 miliarde erau pentru 25, obţineam 68 de milioane şi am pus de trei ori aproximativ această sumă. Dacă venea cineva cu spital de un miliard de euro ce făceam?”, spune Rafila.

    Ministrul Sănătăţii precizează că autorităţile de la Sibiu au ştiut de acest impediment încă de la început. Mai mult, Rafila spune că proiectul noului Spital Judeţean de Urgenţă Sibiu valorează cam cât un spital regional.

    „Cei de la Sibiu au ştiut de la început acest lucru, am avut discuţii cu ei, i-am rugat să găsească soluţii. Totuşi, gândiţi-vă că un spital regional este în jur de 600 de milioane de euro. Nu ştiu dacă un spital judeţean trebuie să coste la fel de mult ca un spital regional, inclusiv din punct de vedere al resursei umane disponibile”, a mai spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

    Preşedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, a explicat recent că aceasta nu a fost singura variantă de finanţare pentru construirea noului spital de urgenţă de la Sibiu.

    „De fiecare dată am arătat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este singura sursă de finanţare pentru realizarea Noului Spital Judeţean, că avem în calcul şi Programul Sănătate 2021 – 2027, cât şi un împrumut al Băncii Europene de Investiţii. Cu toate acestea, am făcut toate demersurile posibile pentru a prinde finanţare şi din această sursă, inclusiv de a contesta limitările pe care Ministerul Sănătăţii le-a impus vizavi de valorile maxime ale proiectelor. Credem că a fost o limitare abuzivă. Noul Spital Judeţean este un proiect de importanţă maximă pentru sibieni şi nu numai”, a declarat Daniela Cîmpean, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

    Sibiul nu are un spital municipal, singura unitate medicală cu caracter general din Sibiu fiind actualul Spital Judeţean de Urgenţă, care are clădiri vechi de peste 100 de ani şi funcţionează pavilionar.

    Spitalul Public a fost inaugurat în 1857 în clădirea în care în prezent funcţionează secţiile clinice Medicală, Hematologie, Gastroenterologie.

  • Elon Musk rămâne capul răutăţilor: Şeful fondului de investiţii al Arabiei Saudite ar putea depune mărturie în instanţă din cauza unui Tweet scris de şeful Tesla. Acţiunile producătorului de maşini electrice au scăzut cu 12,2% la începutul lui 2023

    Şeful fondului public de investiţii din Arabia Saudită a fost citat în cadrul unui litigiu privind un tweet din 2018 al lui Elon Musk, în care acesta susţinea că are „finanţarea asigurată” pentru a privatiza Tesla, raportează Financial Times.

    Echipa de avocaţi Tesla a notificat documentele unui administrator al biroului guvernatorului PIF, Yasir al-Rumayyan, la 19 decembrie, potrivit documentelor judiciare depuse marţi la tribunalul federal din California. Acuzaţii în acest caz, printre care se numără şi directorul executiv al Tesla, Musk, doresc ca al-Rumayyan, care este şi preşedintele Saudi Aramco, să depună mărturie în cadrul procesului, care este programat să înceapă la San Francisco la sfârşitul acestei luni.

    O eventuală mărturie a lui al-Rumayyan s-ar putea concentra pe discuţiile pe care PIF le-a avut cu Musk înainte de declaraţia sa privind „finanţarea asigurată”. Investitorii care au intentat procesul susţin că Musk a manipulat preţul acţiunilor Tesla atunci când a lansat declaraţia pe Twitter, în august 2018, pentru a privatiza producătorul auto la un preţ de 420 de dolari pe acţiune.

    Musk a declarat anterior, în apariţii publice şi în documente judiciare, că s-a ajuns la o înţelegere cu al-Rumayyan şi cu PIF pentru a strânge banii necesari ieşirii Tesla de pe pieţele publice.

    Însă documentele depuse în acest caz au dezvăluit modul în care relaţia dintre Musk şi al-Rumayyan s-a rupt în urma unui articol publicat de Bloomberg în care se afirma că PIF purta doar discuţii cu privire la ideea de privatizare.

    Echipa de avocaţi a lui Musk nu a răspuns la întrebările reporterilor FT cu privire la problema în cauză. Alţi trei directori PIF au fost de asemenea citaţi, potrivit documentelor depuse la tribunal. PIF a declarat că nu are niciun comentariu de oferit pentru moment.

    Procesul va începe la 17 ianuarie şi va dura aproximativ 10 zile. Printre martorii potenţiali se numără Musk, membri ai consiliului de administraţie al Tesla, directorul financiar şi şeful departamentului de relaţii cu investitorii, precum şi personalităţi din Silicon Valley, cum ar fi Egon Durbin, partenerul director al Silver Lake, şi Larry Ellison, cofondator al Oracle şi confident al lui Musk.

    Tweetul legat de asigurarea finanţării s-a dovedit costisitor pentru Musk. El şi Tesla au plătit fiecare 20 de milioane de dolari pentru a soluţiona o acţiune în justiţie din partea Comisiei americane pentru valori mobiliare şi burse. Musk a trebuit, de asemenea, să demisioneze din funcţia de preşedinte al Tesla, deşi şi-a păstrat poziţia de director executiv.

    Tesla a anunţat luni că a livrat 405.278 de vehicule între octombrie şi finalul lui decembrie, o creştere de 11% faţă de recordul atins în trimestrul precedent. Majoritatea analiştilor se aşteptau ca livrările să ajungă între 420.000 şi 430.000 de unităţi.

    Deoarece ţinta preconizată de analişti nu a fost atinsă, acţiunile Tesla au scăzut marţi cu 12,2%. Preţul acţiunilor a scăzut cu aproape 72% în ultimele 12 luni.

  • După zeci de ani aşteptare, Valea Slănicului va fi conectată la reţeaua de gaze în mai puţin de trei ani, cu bani europeni

    8041 de gospodării şi 118 instituţii publice din 9 localităţi din judeţul Prahova, situate pe Valea Slănicului, vor fi racordate la reţeaua de gaze naturale, printr-un proiect finanţat din fonduri europene. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 150.989.246,42 lei, iar perioada de implementare este de 29 de luni. Fondurile sunt asigurate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

    Introducerea gazelor pe Valea Slănicului va demara după zeci de ani de aşteptare pentru locuitorii din comunele Cocorăştii Mislii, Vâlcăneşti, Cosminele, Dumbrăveşti, Vărbilău, Aluniş, Ştefeşti, Bertea şi oraşul Slănic, aici urmând a se înfiinţa o reţea inteligentă de distribuţie a gazelor naturale.

    “Avem proiecte şi studii de înfiinţare şi extindere reţele de gaze şi pentru alte localităţi prahovene. Nu vom rata nicio oportunitate de finanţare pentru lucrările majore de infrastructură care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii prahovenilor şi care aduc dezvoltare economică”, a precizat Iulian Dumitrescu, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova.

     

  • (P) Mercedes-Benz Vans facilitează achiziţia de autovehicule electrice, modalităţile de comercializare şi soluţiile de finanţare multiple

    Mercedes-Benz Vans vine în sprijinul companiilor care doresc să achiziţioneze autovehicule electrice şi pune la dispoziţia clienţilor multiple soluţii de finanţare de tip Credit auto sau Leasing Financiar clasic şi Agility, precum şi soluţii de mobilitate de tip short term rental sau leasing operaţional cu servicii adiţionale incluse. Varietatea soluţiilor de finanţare facilitează accesul mediului de afaceri la modelele electrice din portofoliul companiei, respectiv EQV, eVito Furgon, eVito Tourer şi eSprinter Furgon, ce răspund nevoilor privind mobilitatea sustenabilă.

    Mercedes-Benz Vans oferă business-urilor produse atractive şi servicii adiţionale, de la finanţare rapidă până la soluţii de mobilitate personalizate nevoilor clientului

    În ceea ce priveşte comercializarea modelelor electrice, Mercedes-Benz Vans, prin reţeaua de centre autorizate Mercedes-Benz, se adresează reprezentanţilor mediului de afaceri care utilizează sau doresc să utilizeze modelele din portofoliul companiei. În această direcţie, un aspect esenţial la nivelul procesului de comercializare a autovehiculelor electrice rezidă în necesitatea de simplificare şi facilitare a achiziţiei acestor produse.  

    Produsele şi serviciile pe care Mercedes-Benz Vans le pune la dispoziţia clienţilor sunt suplimentate de Mercedes-Benz Financial Services, care sprijină clienţii finali printr-o gamă largă de produse atractive şi servicii adiţionale, de la finanţare rapidă până la soluţii de mobilitate personalizate nevoilor clientului.

    În acest sens, în România, Mercedes-Benz Financial Services are în componenţă trei companii reprezentante, respectiv: Mercedes-Benz Leasing, care se ocupă de segmentul de finanţări prin credit şi leasing financiar; Mercedes-Benz Service Leasing, care oferă servicii de închiriere şi leasing operaţional şi Mercedes-Benz Insurance Broker, companie responsabilă de servicii de asigurări.

    Soluţii de finanţare adaptate tuturor cerinţelor clienţilor finali

    Pentru a contribui la accelerarea procesului de sustenabilitate a sectorului transporturilor, Mercedes-Benz Vans oferă clienţilor o serie de  soluţii de finanţare precum Credit auto sau Leasing Financiar clasic şi Agility, precum şi soluţii de mobilitate de tip short term rental (6-12 luni) sau leasing operaţional (12-57 luni) cu servicii adiţionale incluse, prin intermediul Mercedes-Benz Financial Services. 

    Astfel, prin adaptarea constantă la nevoile de business şi la bugetul de care fiecare client dispune, acesta poate alege dintre produsele de finanţare sau mobilitate şi de asigurare necesare şi poate varia avansul, ratele lunare şi valoarea reziduală, iar în cazul soluţiilor de mobilitate îşi poate alege şi serviciile adiţionale necesare, precum asigurări, pachete de întreţinere, management pneuri, etc. Dacă respectivul client caută o finanţare cu o rată lunară mai mică, atunci soluţia Agility (leasing financiar cu valoare reziduală reală) care conţine o valoare reziduală mai ridicată la finalul contractului şi, corelată cu rulajul în kilometri aferent perioadei totale de leasing, este alegerea corectă. Această finanţare oferă, graţie ratei mai ridicate la sfârşitul contractului şi libertăţii de a decide dacă doreşte să achiziţioneze maşina la finalul perioadei de leasing, o opţiune care poate fi sprijinită şi de refinanţarea Valorii Reziduale.

    Subvenţia oferită de stat este esenţială în achiziţionarea unui model de autovehicul electric

    Orice reprezentant al mediului de afaceri din România trebuie să ia în considerare importanţa ecotichetului pe care statul îl pune la dispoziţie. În acest sens, în cadrul procesului de achiziţie, ecotichetele oferite de statul român trebuie accesate, în mod direct, de către clienţi, fiind, de asemenea, la dispoziţia clienţilor Mercedes-Benz Vans şi în cazul soluţiilor de finanţare de tip Credit Auto, Leasing Financiar clasic şi Agility oferite prin intermediul Mercedes-Benz Financial Services. De asemenea, un beneficiu care vine în completarea acestui ajutor vizează mentenanţa autovehiculelor electrice, pentru care Mercedes-Benz Vans oferă patru verificări tehnice periodice si care pot fi adăugate în rata de leasing operaţional propusă de către Mercedes-Benz Financial Services.

    În ceea ce priveşte preţurile de listă ale modelelor electrice din portofoliul Mercedes-Benz Vans, EQV poate fi achiziţionat începând de la preţul de 63.494,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/75.557,86 € (preţ cu TVA inclus),  eSprinter Furgon este disponibil începând de la preţul de 58.325,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/69.406,75 Euro (preţ cu TVA inclus), eVito Tourer porneşte de la preţul  de  56.969,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/67.793,11 Euro (preţ cu TVA inclus), iar eVito Furgon are un preţ de listă începând de la 46.687,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/55.557,53 Euro (preţ cu TVA inclus).

     

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare şi care tocmai a anunţat ca a atras o finanţare europeană de peste 16 milioane pentru a îmbunătăţi transportul în comun

    Primăria Oradea a atras o finanţare europeană de peste 16 mil. euro pentru achiziţionarea a şapte tramvaie

    Primăria Oradea a accesat un proiect european de aproximativ 79,8 mil. lei (16,2 mil. euro), finanţat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru achiziţionarea a şapte tramvaie şi amenajarea a 45 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Proiectul ’’Modernizarea flotei de tramvaie la nivelul municipiului Oradea – etapa 1’’, a fost depus spre finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta C10 – Fondul local, Operaţiunea 1.1 – Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.  

    Valoarea unitară a unui tramvai este de 8.785.612,99 lei (fără TVA), respectiv 1.784.714,28 euro (fără TVA), în conformitate cu studiul de oportunitate, în timp ce valoarea unitară a unei staţii de încărcare pentru vehicule electrice este de 123.067,50 lei (fără TVA), respectiv 25.000 de euro (fără TVA). Rata de finanţare din PNRR este de 100%. În ultimii doi ani, municipiul Oradea a achiziţionat 20 de tramvaie şi 22 de autobuze noi şi a inaugurat linia nouă de tramvai dintre Calea Aradului – Ceyrat – Cantemir. 

     

     

     

  • În 10 puncte, o altă perspectivă a boicotului împotriva băncilor şi companiilor cu capital sau controlate de austrieci: sper ca la anul să nu ajungem în situaţia în care statul şi firmele româneşti să se roage de băncile austriece să le dea finanţare. Refinanţarea boicotului ar costa peste 50 mld. euro

    Tema publică a acestor zile este votul dat de Austria, de guvernul de la Viena (preşedintele Austriei nu susţine acest vot), împotriva aderării României la Schengen, ceea ce a declanşat un val de proteste publice la adresa austriecilor nu numai în România, ci şi în Europa.  

    La Bucureşti toţi şi-au reamintit că Petrom, rezervele de petrol şi gaze au fost date austriecilor de la OMV, că am privatizat BCR cu Erste sau că am dat celebra Bancă Agricolă către Raiffeisen. Toţi şi-au amintit că pădurile sunt tăiate de grupul austriac Schweighofer, că piaţa de asigurări este controlată de grupurile austriece, că unii dintre cei mai mari constructori, Strabag şi PORR, ne fac autostrăzile şi drumurile etc.

    Toată lumea vorbeşte despre profiturile pe care le fac austriecii în România, pe care le transferă cu diplomatul la Viena, ca acum 100 sau 150 de ani, plus de profiturile transferate neoficial prin preţurile de transfer. Ca să nu mai vorbim de petrolul care este transportat cu vagoanele la Viena.

    Ca represalii politice, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, a fost rechemat în ţară, iar autorităţile române susţin că relaţiile diplomatice cu Viena se vor reduce de acum încolo la nivelul însărcinatului de afaceri român în capitala Austriei. Cu această ocazie aflăm cine este.

    Preşedintele Iohannis, care este principalul responsabil de politica externă a României, regretă decizia luată de Austria. Dar Iohannis a forţat votul în JAI (Comisia de Afaceri Interne de la Bruxelles), deşi ştia că guvernul de la Viena va vota împotriva aderării. Conform informaţiilor vehiculate public, austriecii au oferit României câteva alternative, ca să nu forţeze acest vot. Dar Iohannis a mers înainte cu votul, prin ministrul de interne Lucian Bode, aflat în comisia JAI, şi a pierdut.

    Dacă dăm la o parte partea politică şi trecem la partea economică şi de business, ne-am trezit cu un val negativ de indignare şi de represalii economice.

    Rareş Bogdan, prim-vicepreşedintele PNL – partid care asigură guvernarea – şi europarlamentar, a cerut public boicotarea băncilor şi companiilor austriece din România, a cerut chiar ca instituţiile de stat, companiile de stat să-şi mute conturile de la băncile cu capital austriac.

    După ce a rezolvat criza de la Craiova, Mihai Rotaru, enigmaticul patron al echipei de fotbal CSU Craiova, a ieşit public să-şi arate indignarea faţă de decizia austriecilor, susţinând că-şi va muta conturile de la Raiffeisen, că nu va mai alimenta de la OMV Petrom şi că echipa nu va mai face cantonamente în Austria. Cred că a vorbit mai mult despre politică într-o zi decât a vorbit despre fotbal în ultimii cinci ani. El a îndemnat şi celelalte cluburi să facă ceea ce va face el, adică să boicoteze băcile şi companiile austriece care sunt în România.

    În ultimele trei zile au apărut mai mulţi antreprenori, patroni sau manageri români care au anunţat public să sunt indignaţi de decizia Austriei şi că vor boicota tot ce are în spate origine austriacă. Un asemenea demers public (sper că va fi urmat şi de boicotul practic, nu numai de declaraţii) nu am văzut demult, sau chiar niciodată în România.

    Este bine că opinia publică protestează, este bine că antreprenorii şi patronii români iau atitudine sau că guvernul de la Bucureşti îşi arată indignarea, ceea ce arată că nu ne mai lăsăm călcaţi în picioare după ce le-am dat resursele ţării şi ei au făcut profituri imense în România în timp ce au ţinut ţara în subdezvoltare!!!

    Cu riscurile de rigoare, eu vin cu altă perspectivă a acestui boicot declarativ şi cu o concluzie.

    1. Dacă ai banii în depozite la BCR, Raiffeisen, care controlează un sfert din piaţa bancară, poţi să le muţi imediat la o altă bancă. Dacă eşti o persoană fizică, transferul se poate face instantaneu. Dacă eşti o companie, s-ar putea să înceapă problemele, pentru că trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii.

    2. Dacă depozitele bancare sunt folosite ca garanţii, nu poţi să le muţi aşa uşor.

    3. Dacă eşti o companie şi ai credite luate de la cele două bănci, ca să-ţi muţi conturile şi operaţiunile trebuie să rambursezi împrumuturile sau să le refinanţezi la o altă bancă. Este puţin probabil ca o companie să aibă bani lichizi acum, în aceste vremuri de criză, astfel încât să-şi ramburseze creditele.

    4. Dacă eşti o companie şi ai credite, trebuie să găseşti o altă bancă ca să-ţi refinanţeze împrumuturile. Iar aici încep să apară problemele. S-ar putea să nu îndeplineşti condiţiile de la noua bancă pentru a avea acces la un credit. Fiecare bancă are propriile condiţii de creditare şi de acceptare de clienţi, iar piaţa românească este destul de restrictivă. Numai o treime din firmele din România sunt bancabile, iar 99,9% din aceste firme sunt româneşti. Companiile austriece care rulează afaceri în România prin intermediul celor două bănci sigur nu-şi vor muta conturile.

    5. Dacă vrei să-ţi muţi conturile la o bancă cu acţionariat românesc – Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank şi Banca Românească – trebuie ca şi acea bancă să te accepte.

    Dacă aduci depozite, adică lichiditate, te acceptă fără niciun fel de probleme. Dar dacă ai nevoie de credit ca să-ţi refinanţezi împrumuturile la BCR sau Raiffeisen, s-ar putea să intervină nişte probleme mai mari. Poate aceste bănci româneşti nu au lichiditate suficientă pentru a refinanţa sau a acorda noi credite. În acest moment piaţa este extrem de strânsă, iar creditele se dau foarte greu din motive de lichiditate şi de costuri.

    Al doilea motiv ţine de capital, respectiv aceste bănci trebuie să aibă capital suplimentar pentru a da credite sau a refinanţa altele. Până una alta, toate băncile din România, inclusiv cele româneşti dar şi cele austriece, au mari porbleme cu scăderea valorii titlurilor de stat româneşti, ceea ce înseamnă că trebuie să acopere diferenţa din capital.

    În acest moment capitalul este foarte scump şi greu de găsit. Din cauza costurilor mari, Banca Transilvania a amânat pentru anul viitor emisiunea unor obligaţiuni speciale, care ar fi incluse în capital. CEC Bank a crescut foarte mult în ultimii trei ani şi, ca să crească în continuare, adică să dea credite, are nevoie de capital suplimentar, pe care Ministerul Finanţelor, ca acţionar unic, s-ar putea să nu-l aibă. Iar dacă CEC iese pe piaţă prin obligaţiuni speciale, care să fie incluse în capital, în acest moment costurile sunt foarte mari.

    6. Romgaz, o companie controlată în proporţie de 70% de stat prin Ministerul Energiei, tocmai a prelungit nişte linii de finanţare cu BCR chiar în ziua în care Austria a votat împotriva intrării României în Schengen. Acum câteva luni, Romgaz a luat un împrumut de 350 de milioane de euro de la Raiffeisen şi BCR pentru a finanţa achiziţia de 1 miliard de euro a proiectului de gaze din Marea Neagră, care trebuie realizat împreună cu OMV Petrom. Raiffeisen a oferit o dobândă de vis, respectiv EURIBOR la trei luni plus o marjă de 0,05%. Nu cred că, în condiţiile actuale de piaţă, cu dobânzi şi marje în creştere, acest împrumut poate fi refinanţat la băncile cu capital românesc sau de pe piaţa liberă. Este patriotic când Rareş Bogdan cere ca firmele de stat să plece de la băncile austriece, dar altcineva ar trebui să le ofere condiţii mai bune.

    7. Celebrele convenţii de salarii, căutate foarte mult de bănci, au în spate anumite condiţii şi finanţări. Nu poţi să pleci de la o bancă la alta doar cu convenţiile de salarii şi să laşi creditele în spate. Când o bancă acordă o finanţare, vrea ca rulajul companiei să se desfăşoare prin intermediul conturilor deschise la ei, nu la alte bănci. Bineînţeles că este opţiunea fiecărui angajat în ce cont şi la ce bancă îşi primeşte salariul, dar peste 90% dintre salariaţi merg acolo unde firma are conturile.

    8. Cazul OMV Petrom: Toată lumea cere naţionalizarea companiei de petrol şi gaze. OMV deţine numai 51% din acţiuni, statul 20%, iar ceilalţi acţionari sunt 7,6 milioane de români, prin intermediul Pilonului II de Pensii. Orice profit pe care îl obţine OMV la Petrom se împarte proporţional cu statul şi cu românii care contribuie lună de lunăm la Pilonul II de pensii (3,75% din salariul brut). OMV Petrom este o maşină de făcut bani pentru stat prin toate taxele şi impozitele plătite. Statul are doi membri în consiliul de administraţie care au posibilitatea de a vedea şi raporta câţi bani scot austriecii din Petrom şi îi duc la Viena. Până acum nu-mi amintesc ca vreunul din aceşti membri să fi făcut scandal. Dacă statul ar vrea să naţionalizeze OMV Petrom, şi se poate având în vedere exemplul dat de guvernul Franţei cu EDF, ar trebui să plătească câteva miliarde de euro, bani pe care nu îi poate obţine atât de uşor.

    9. O treime din datoria publică a României de 646 de miliarde de lei, echivalentul a 130 de miliarde de euro, este controlată direct sau indirect de către grupurile financiare de la Viena. Dacă statul vrea să boicoteze băncile austriece, ar trebui să găsească alte bănci sau alţi investitori care să preia această datorie publică, respectiv 30% din ea, ceea ce înseamnă 40 de miliarde de euro. BCR şi Raiffeisen sunt printre principalii finanţatori ai datoriei statului, iar reţeaua lor vinde în afară obligaţiunile în euro ale României. Ca să găseşti alţi cumpărători pentru datoria publică a României înseamnă costuri mai mari şi o lipsă de investitori.

    10. Companiile româneşti se bazează în finanţarea curentă pe BCR şi Raiffeisen, iar ca să plece de la aceste bănci  este aproape imposibil în realitate. Să luăm cazul Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială din România. O bună parte din clădirile de birouri deţinute au fost finanţate de BCR, care este şi chiriaş în aceste clădiri de birouri (cazul The Bridge). Aşa că, dacă vrei să-ţi muţi banca din motive patriotice, s-ar putea să ai o problemă. Nu ştii ce câştigi la o altă bancă, dar sigur pierzi ceva ce ai (chiria). Iar astfel de exemple se pot extinde la cele mai multe companii româneşti.

    Este bine când auzim că se trezeşte patriotismul din noi sau din politicienii români, dar eu sper să nu ajungem la anul ca statul şi companiile româneşti să caute finanţare pe la Viena, la băncile austriece.

    România nu este o ţară cu resurse financiare nelimitate, aşa cum este Austria, nu are acces atât de facil la pieţele financiare internaţionale, iar când se împrumută costurile sunt mult mai mari. Austriecii au acoperit o parte din finanţare după anul 2000 şi continuă să o facă. Indiferent ce credem noi despre noi, nu este atât de uşor săă găsim finanţare atât internă, cât şi externă. Îţi poţi permite ca stat să boicotezi grupurile financiare austriece dacă ai alternativă în aceleaşi condiţii. Iar la nivel de companii situaţia este şi mai complicată.

    Persoanele fizice îşi pot muta conturile imediat, dar mă îndoiesc că dacă au credite le pot muta la fel de repede, mai ales în noile condiţii de piaţă, care înseamnă costuri mult mai mari.

    Aşa că atenţie ce ne dorim şi ce vă doriţi!