BusinessMagazin

Tag: ferme

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Localitatea din România unde pensionarii muncesc şi tinerii se odihnesc, preferând să primească ajutor social

    Toţi culegătorii sunt trecuţi de 50 de ani. Ferma are nevoie de 50 de muncitori, dar numai 25 au venit să muncească, informează digi24.ro.

    „Traiul e greu, pensia e mică şi îmi place să mai muncesc . Pot încă să mai muncesc”, spune Elena Sturzu, pensionară, culegătoare de mere.
    „Zilele trecute am avut persoane care au avut peste 70 de ani şi au venit la recoltat pentru că nu le ajunge acel ban de pensie pe care-l ia”, spune Nicuş Antonie – tehnician fermă.

    250 de tone de mere au rodit pomii din livadă anul acesta. Pentru că n-a avut cine culege fructele, mare parte din producţie s-a pierdut.
    „Primesc 72 de lei pe zi plus fructe. La un calcul simplu, într-o lună de zile câştigă în jur de 400 de euro”, spune Nicolae Bîcleş – economist fermă.

    Suma este de 4 ori mai mare faţă de cât primeşte ajutor social o familie cu 2 copii. Iar în Dârvari sunt 300 de asistaţi social.

    Fiecare beneficiar de ajutor social primeşte lunar 142 de lei.

  • Patru oraşe din Japonia au fost afectate de erupţia vulcanului Shinmoedake – FOTO, VIDEO

    Postul de televiziune japonez TBS a arătat imagini cu elevi care merg spre şcoală purtând căşti şi măşti. Instituţia se află la poalele vulcanului Shinmoedake. Mai mult, locuitorii au descris presei că au auzit bubuituri provenind de la vulcan şi că cenuşa a căzut în cel puţin patru sate şi oraşe din prefectura Miyazaki.
     
    Aparatele de curăţat străzile au fost puse în funcţiune pentru aruncarea cenuşei de pe străzile oraşelor, iar fermierii au folosit instrumente de suflat frunze pentru a curăţa grămezile de cenuşă din curţi.
     
    Vulcanul care se află la graniţa dintre prefecturile Kagoshima şi Miyazaki a început să izbucnească miercuri pentru prima dată în şase ani.
     

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Familia care a renunţat la alimentele din supermarket şi îşi face acasă chiar şi produsele cosmentice

    O familie din Cluj-Napoca a renunţat de trei ani la cumpărarea alimentelor din supermarket şi a descoperit o alternativă de aprovizionare direct de la producătorii locali, informează corespondentul MEDIAFAX.

    Dan şi Adela Fofiu Sânpetreanu îşi pun singuri conserve de legume pe iarnă, ajungând să îşi facă acasă şi produsele cosmetice şi de curăţenie, după reţete speciale.

    Dan Fofiu Sânpetreanu a declarat corespondentului MEDIAFAX că a căutat soluţii alternative despre cum se poate obţine hrană naturală, nu procesată industrial. ”În urmă cu 5-6 ani am văzut un film documentar despre modul de producere a alimentelor, în special a cărnii, în ferme cu mii de animale, despre industralizare şi m-am speriat, iar ulterior am ajuns să mă întreb ce mâncăm noi de fapt? Am conştienzat că problemele vin de la lanţul de producţie şi distribuţie al alimentelor şi atunci am căutat soluţii alternative despre cum poţi obţine hrană naturală, nu procesată industrial. Împreună cu soţia mea, am renunţat în urmă cu trei ani să mai cumpărăm alimente din supermarket-uri şi am descoperit o alternativă de aprovizionare, direct de la producătorii locali. Există la Cluj-Napoca lanţuri scurte alimentare care leagă direct producătorul de consumator. Suntem membri ai unei Asociaţii de Susţinere a Agriculturii Ţărăneşti (ASAT) în care mai multe familii suntem partenerii unei fermiere din Gârbău care produce legume ecologice”, a spus Sânpetreanu.

    El a explicat că fiecare familie întocmeşte un contract cu fermiera respectivă în care se angajează că pe parcursul anului o vor susţine financiar, cu 100 de lei de familie pe sezon, pentru cultivarea unei suprafeţe de teren cu legume ecologice, plata seminţelor şi a lucrărilor agricole, iar aceasta le livrează produsele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carmistin anunţă preluarea Avicola Târgu Jiu; Grupul va investi 20 de milioane de euro pentru modernizarea companiei achiziţionate

    “La momentul actual, instalaţiile nu sunt funcţionale, toate autorizaţiile au fost retrase, iar pentru reluarea activităţii va fi necesară reautorizarea, atât a abatorului, cât şi a fermelor. Până la sfârşitul anului 2015 au funcţionat 4 ferme (34 hale) şi abatorul”, a declarat Iustin Paraschiv, proprietarul grupului Carmistin.
     
    Unitatea din Gorj deţine un abator cu o capacitate 4000 capete/oră, 9 ferme pentru creşterea păsărilor, parc auto (nefuncţional), un bloc pentru birouri, platformă de gunoi şi 66 de hectare de teren. Dintre cele 9 ferme, doar 4 au fost menţinute în funcţiune după privatizare, restul fiind abandonate şi lăsate să se degradeze. Planul de afaceri pentru relansarea capacităţilor din Gorj prevede redeschiderea primelor ferme în primăvara anului viitor, iar toate platformele vor fi modernizate în 2018.
     
    “Având în vedere strategia de dezvoltare a grupului prin investiţii în ferme zootehnice, am decis această achiziţie, care astăzi nu înseamnă decât un complex avicol falimentar. La finalizarea retehnologizării platformei avicole de la Târgu Jiu, compania Avirom, parte a grupului Carmistin, va angaja 600 de persoane”, a adăugat Paraschiv.
     
    Carmistin a preluat în urmă cu 11 ani platforma agricolă deţinută de Oltchim, iar în urma retehnologizării fermelor a ajuns să producă şi să abatorizeze anual peste 10 milioane de pui. În ultima periodă, Avicarvil, compania specializată a grupului Carmistin, prin care s-a realizat şi tranzacţia de la Târgu Jiu, a reuşit să listeze mărcile sale (La Provincia şi NaturAvi) şi să nu mai livreze exclusiv marca proprie a magazinului. Magazinele în care Avicarvil vinde cu branduri proprii sunt Profi, Billa, Carrefour, Metro, Selgros, Cora, Supeco şi Artima. Avicarvil livrează încă marca proprie a retailerului în Kaufland şi Cora.
    Piaţă cărnii de pasăre a avut în 2016 o creşte mică, de 5,53%, la nivel de comerţ modern plus comerţ clasic (fără export şi consumul în HORECA). Este o piaţă estimată la 260 milioane de euro anual, conform institului de cercetare Strategic Market Vector, pe baza unei metodologii care scanează piaţa pornind de la datele înregistrate de la marile lanţuri sau a monitorizării unui eşantion de magazine reprezentativ la nivel naţional.
     
    Despre Carmistin
    Grupul Carmistin s-a format în anul 2003, odată cu implicarea în afaceri a antreprenorului Iustin Paraschiv, care a dezvoltat noi linii de business îndreptate către producţia agricolă şi ferme zootehnice (linia de agricultură cu aprox 5.000 ha teren în două ferme, linia de vită cu fermă de 10.000 capete tăuraşi la îngrăşat, linia de porc cu 250.000 capete porc producţie anuală şi linia de pasăre care urmează să producă peste 20 milioane păsări anual)

     

  • De la rege al box-office-ului la chelner la un restaurant de sushi: ce s-a ales de aceste foste celebrităţi

    AMANDA BYNES

    Amanda Bynes a fost, cândva, în copilărie, o senzaţie a marilor ecrane. Din păcate, odată ce a crescut a ieşit din lumina reflectoarelor. După ce s-a luptat cu legea şi abuzul de substanţe interzise, Bynes pretinde să lucreze în domeniul modei.

    TOM SELLEK

    Deşi mai activează rareori în meseria care l-a consacrat, Selleck s-a retras într-o fermă de 60 hectare, unde vrea să-şi construiască o ferme de avocado de 20 de acri. Actorul a declarat că munca  la fermă i-a permis să găsească în sfârşit un echilibru după o carieră destul de stresantă.

    LIAM GALLAGHER

    După ce fratele său, Noel, a părăsit Oasis pentru a-şi desfăşura o carieră solo, Liam a pus bazele trupei Beady Eye, care şi-a aflat sfârşitul după doar două albume. Astăzi, Liam conduce un brand de haine destul de profitabilă în Londra, Pretty Green.

    TONY DANZA

    Vedeta din Taxi şi Who’s the Boss este acum  profesor de limba engleză la Philadelphia North-East High School. Cui nu i-ar plăcea să fie elevul său?

    CHRIS OWEN

    În ciuda succesului filmului American Pie, Chris Owen nu şi-a consolidat o carieră în domeniu. Astăzi, el este chelner la un restaurant de sushi şi are mai puţin de 100 de urmăritori pe Twitter.

    JESSICA SIERRA

    Jessica Sierra, consacrată prin intermediul American Idol, a trebuit să-şi ia un job în plus, la un cunoscut lanţ de fast-food american,  pentru a-şi putea acoperi plata facturilor.

    VANILLA ICE

    Când cariera sa a început să o ia pe o pantă descendentă, Vanilla Ice a decis să pună bazele unui site imobiliar. Acum activează ca investitor imobiliar şi îi învaţă pe alţii cum să facă profit din vânzarea de locuinţe.

    M.C. HAMMER

    După ce a acumulat datorii de 13 milioane de dolari şi s-a declarat falit, Hammer şi-a luat viaţa de la capăt. În prezent oficiază nunţi, dezvoltă aplicaţii iPad şi învaţă despre noile media la universităţile din Ivy League.

    TARAN NOAH SMITH

    Cuunoscut drept „copilul urât” din sitcomului Home Improvement, la 17 ani Smith s-a certat cu părinţii pentru că şi-au cumpărat o casă destul de scumpă din economiile lui strânse cu greu. I-a dat în judecată, s-a căsătorit cu o femeie ce i-ar putea fi mamă şi a investiti banii obţinuţi în proces într-o fermă şi un serviciu de catering.

    FREDDIE PRINZE

    Freddie şi-a schimbat traseul carierei de câteva ori, el fiind cunoscut mai întâi datorită filmelor She’s All That şi I Know What You Did Last Summer, unde a întâlnit-o şi pe soţia sa,  Sarah Michelle Gellar. După ce a lucrat ca regizor şi producător pentru WWE, Freddie şi-a lansat prima carte de bucate, în 2016, numită Back To The Kitchen.

    DANNY LLOYD

    Avea doar 5 ani când a jucat în The Shining. După ce a fost lansat filmul, Danny a renunţat la actorie şi astăzi este profesor de biologie în Kentucky.

  • Până la 450.000 de lei nerambursabili, pentru fermele din România. Care sunt condiţiile pentru obţinerea banilor

    „Contribuţia beneficiarului este de minimum 10%, iar alocaţia nerambursabilă – de maximum 90%, în limita a 450.000 de lei. Avem, pentru acest an, un buget de 75 de milioane de lei, astfel că ne aşteptăm să fie 165 de beneficiari, care vor crea 330 de locuri de muncă noi şi vor menţine alte 600 de locuri de muncă existente la 31 decembrie 2017”, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer. El a precizat că acest program „nu va funcţiona pe principiul primul venit – primul servit, ci se vor acorda punctaje”.

    Prin Programul de microindustrializare se finanţează implementarea planurilor de afaceri, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute.

    Obiectul finanţării trebuie să se încadreze în una sau mai multe din urmatoarele categorii eligibile:

    Vezi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/

     

  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/