BusinessMagazin

Tag: FED

  • Un program de guvernare pentru SUA

    Industria auto şi piaţa imobiliară îşi revin, însă şomajul s-a majorat (de la 7,2% în septembrie la 7,3% în octombrie), iar numărul americanilor care muncesc sau caută de lucru a scăzut la minimul ultimilor 35 de ani. Economia a crescut în al treilea trimestru cu 2,8% faţă de acelaşi interval din 2012, după 2,5% în al doilea trimestru.

    Jent Yellen a promis că Fed va impune standarde de capital şi lichiditate mai înalte pentru băncile mari, spre a combate percepţia publică, foarte răspândită, că autorităţile se feresc să impună reglementări mai dure în sectorul financiar pentru că în SUA există într-adevăr bănci “too big to fail” care au interesul să nu fie deranjate.

    Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013.

  • Tiparniţa Fed a ajutat companiile americane să economisească peste 700 de miliarde de dolari

    Randamentele obligaţiunilor corporatiste au scăzut în ultimii patru ani la un nivel mediu de 4,6%, de la 6,14% într-o perioadă de cinci ani premergătoare falimentului Lehman Brothers, economiile fiind echivalente cu 15,4 milioane de dolari anual pentru fiecare miliard împrumutat.

    Companiile au profitat de politica Fed a dobânzilor mici şi de maturităţile mari şi au atras fonduri de 5.160 de miliarde de dolari prin vânzări de obligaţiuni, potrivit datelor Bloomberg.

    “Măsurile de stimulare au fost o mană cerească pentru economie. Au prevenit probabil falimentul unor companii, pentru că au putut să îşi refinanţeze datoriile la un cost scăzut”, a declarat J. Michael Schlotman, director financiar la operatorul de magazine alimentare Kroger, care estimează că plăteşte dobânzi cu 80 de milioane de dolari mai mici decât înainte de criză.

    Combinaţia dobânzii de politică monetară aproape de nivelul zero şi a achiziţiilor de obligaţiuni de peste 3.000 de miliarde de dolari efectuate de Fed din decembrie 2008 arată că economiile din dobânzi realizate de Apple, Verizon şi alte peste 2.000 de corporaţii depăşesc PIB-ul Elveţiei, de 632 miliarde de dolari.

    Fondurile economisite au fost folosite la extinderea afacerilor şi pentru angajări. Astfel, companiile şi-au majorat cheltuielile de capital la 699 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel în aproape 10 ani şi în creştere cu 8,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit JP Morgan Chase.

    Companiile au vândut în luna următoare a falimentului Lehman Brothers, din 15 septembrie 2008, obligaţiuni de 21,9 miliarde de dolari, în categoria investment grade, mai puţin de jumătate din valoarea unei emisiuni efectuate de Verizon săptămâna trecută.

    IBM, cel mai mare furnizor de servicii IT la nivel mondial, a vândut în luna mai obligaţiuni pe termen de şapte ani în valoare de 1,25 miliarde de dolari, cu un cupon aflat la un minim record de 1,625%. În 2007, compania a emis obligaţiuni cu maturitate de 10 ani cu un cupon de 5,7%.

    Grupul de telecomunicaţii Verizon a vândut săptămâna trecută obligaţiuni de 49 miliarde de dolari, în opt părţi, cea mai mare emisiune corporatistă înregistrată vreodată, pentru finanţarea achiziţiei de 130 de miliarde de dolari a participaţiei deţinute de Vodafone Group la Verizon Wireless.

    Economia SUA este în curs de redresare, iar Fed ar putea, cel mai devreme miercuri, să înceapă reducerea treptată a măsurilor de stimulare.

  • Japonezii îl văd pe Larry Summers în funcţia de preşedinte al Fed, săptămâna viitoare

    Fost secretar general al Trezoreriei SUA în perioada 1999-2001, în timpul administraţiei Clinton, Summers este în prezent directorul Consiliului Economic Naţional, echipa de consilieri pe probleme economice de la Casa Albă.

    Nikkei notează că anunţul va fi făcut după încheierea şedinţei de politică monetară din 17-18 septembrie a Rezervei Federale.

    Mandatul actualului preşedinte al Fed, Ben Bernanke, se va încheia în luna ianuarie. Principalii candidaţi la funcţia lui Bernanke sunt Lawrence Summers şi vicepreşedintele Fed Janet Yellen.

    Subscretarul Trezoreriei SUA Lael Brainard, fost consilier pe probleme economice al preşedintelui Bill Clinton, ar urma să fie numit vicepreşedinte al băncii centrale, potrivit Nikkei.

    Titlurile de Trezorerie SUA au scăzut pe piaţa secundară după apariţia informaţiilor, piaţa considerând că Summers va adopta o politică monetară mai restrictivă decât Yellen, transmite Bloomberg.

    Rezerva Federală ia în calcul în această perioadă restrângerea programului de relaxare cantitativă, prin care preia din piaţă obligaţiuni în valoare de 85 miliarde de dolari pe lună pentru a stimula economia.

    Candidatura lui Summers la conducerea Fed este un subiect controversat, având în vedere legãturile strânse ale acestuia cu Wall Street. Summers a fost consultant al băncii Citigroup, al fondului de hedging DE Shaw şi al altor companii influente din SUA.

    Influentul senator republican John Cornyn (Texas) a anunţat joi că ar vota împotriva numirii lui Summers la şefia Fed, potrivit Reuters, preluată de The Guardian.

    Totodată, mai mulţi senatori ai Partidului Democrat i-au cerut lui Obama să nu îl nominalizeze pe Summers, deoarece ar putea avea probleme în ceea ce priveşte obţinerea majorităţii necesare pentru confirmare.

    Casa Albă a anunţat anterior că Obama va desemna candidatul pentru funcţia de preşedinte al Rezervei Federale în această toamnă.

  • Ce ar însemna un război în Siria pentru pieţele financiare

    Faptul că pe parcursul săptămânii au luat amploare ieşirile investitorilor de pe acţiuni, obligaţiuni sau monede din zona pieţelor emergente a dovedit mai mult că pieţele au nevoie de un pretext nou ca să facă ceea ce oricum ar fi făcut din cauza apropierii momentului când Rezerva Federală va începe să renunţe la programul de stimulare a pieţelor prin tipărire de bani. “Situaţia din Siria ar putea influenţa economia globală prin 1) un impact direct asupra livrărilor de petrol; 2) contagiunea care ar crea instabilitate în alte economii din regiune; 3) o creştere a riscului terorist global. Dintre acestea, numai a doua ar fi o ameninţare reală, dar ea pare destul de limitată”, a comentat Paul Donovan, economist al UBS.

    Donovan afirmă că nici dacă preţurile petrolului ar ajunge la niveluri mai ridicate, nu ar pune probleme semnificative redresării economice globale. “Indiferent de raţiunile umanitare sau morale de îngrijorare, o implicare internaţională în Siria ar avea efecte directe limitate din punct de vedere economic. Dacă petrolul ar afecta încrederea consumatorilor americani, ar fi posibil ca Rezerva Federală să amâne reducerea treptată a programului de cumpărări de obligaţiuni, deşi nu să şi abandoneze această idee”, adaugă Donovan.

    Pe teren, expectativa pare cuvântul de ordine, probabil măcar până la reuniunea G20 din această săptămână: parlamentul britanic a respins acţiunea militară în Siria, iar SUA şi Franţa, celelalte două puteri belicoase, au anunţat că vor aştepta rezultatul misiunii ONU în Siria care să verifice măcar dacă au fost folosite arme chimice contra civililor în atacul din 21 august, dacă nu şi cui ar putea fi atribuit atacul.

  • SUA vor avea nevoie de 3 ani pentru ca şomajul să ajungă la 6%, nivelul la care Fed va începe să ridice dobânzile

    Rata şomajului din SUA, cea mai mare economie a lumii, nu va ajunge probabil la 6% înainte de 2016, a declarat în faţa congressmenilor preşedintele Rezervei Federale (Fed), Ben Bernanke. Fed, care a achiziţionat bonuri de Trezorerie şi obligaţiuni ipotecare de 3.000 de miliarde de dolari pentru a impulsiona revenirea economiei prin încurajarea creditării, extinde acest program cu 85 de miliarde de dolari în fiecare lună până când apar semne clare de îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii, scrie The New York Times. Bernanke a promis că Fed va menţine dobânzile la nivelul minim record de aproape zero până când rata şomajului scade sub 6,5%. În prezent, indicatorul se situează la 7,9%. “Se pare că sunt ceva resurse care nu sunt utilizate, oameni care ar putea lucra, capital care ar putea fi folosit, dar nu este utilizat. Credem că politicile noastre monetare au făcut revenirea mai puternică şi au creat mai multe locuri de muncă decât dacă acestea nu ar fi fost implementate. Am ajutat la crearea multor locuri de muncă în sectorul privat şi în cel guvernamental pentru a sprijini semnificativ econo­mia”, a afirmat Bernanke.

    Mai multe pe zf.ro

  • Fed introduce în continuare lichiditate pe piaţă până când îşi va atinge ţinta de şomaj

    Prin aceste măsuri, Fed va introduce lichiditate în sistemul financiar, iar bilanţul Rezervei Federale se va extinde cu încă 1.000 miliarde dolari, urmând ca acesta să ajungă în 2013 la 4.000 miliarde dolari. “Implementate simultan, aceste măsuri ar trebui să nu mai pună presiune pe ratele de dobândă pe termen lung, ci ar trebui să susţină piaţa ipotecară şi să ajute la relaxarea condiţiilor financiare”, se arată în declaraţia Fed. Având în vedere că în ultimii patru ani rata şomajului s-a situat la niveluri ridicate, iar în prezent nu dă semne că se va reduce, Fed va aplica măsuri de relaxare cantitativă practic pe termen nelimitat.

    Mai multe pe zf.ro

  • Fed a luat decizia istorică de a stabili o ţintă de inflaţie, de 2%

    Banca centrală americană a arătat, în prima sa declaraţie privind obiectivele şi strategia sa pe termen lung, că nu este indicat să stabilească o ţintă fixă pentru rata şomajului, întrucât piaţa muncii nu este influenţată în mare măsură de factori monetari, relatează Reuters. Ţinta de inflaţie de 2% corespunde, pe termen lung, cu mandatul băncii centrale, se arată într-un comunicat al Fed, care adaugă că obiectivul va contribui la menţinerea “ferm ancorate” a aşteptărilor legate de inflaţie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Corul pieţelor financiare: Avem nevoie de şi mai mulţi bani. Cum comentaţi?

    Cei care susţin întoarcerea la aur ca etalon monetar sunt “o ceată de duşi cu pluta”, fiindcă Marea Depresiune din SUA a fost accelerată tocmai de faptul că etalonul aur a împiedicat băncile centrale să-şi exercite rolul de creditori de ultimă instanţă şi să susţină astfel băncile, afirma săptămâna trecută economistul american Nouriel Roubini. Pledoaria lui indirectă îi viza de fapt nu atât pe “duşii cu pluta”, cât refuzul ferm al Angelei Merkel – mai nou, şi al lui Nicolas Sarkozy şi Jose Barroso – de a accepta pentru Banca Centrală Europeană rolul atât de mult dorit de pieţele financiare, de creditor de ultimă instanţă, în aceeaşi formă în care acest rol a fost jucat de Rezerva Federală a SUA, adică de tiparniţă de bani.

    Tema creditorului de ultimă instanţă a îmbrăcat forme din cele mai diverse în ultima vreme, de la observaţiile mai curând teoretice ale unor comentatori că Uniunea Monetară Europeană e o construcţie incompletă fără o astfel de instituţie şi până la presiunile deschise făcute de o agenţie de rating ca Standard&Poor’s, care a aruncat în luptă cea mai importantă carte – ameninţarea cu retrogradarea a 15 ţări ale zonei euro, inclusiv a celor cinci ţări cu rating maxim AAA, adică Germania, Franţa, Austria, Belgia, Olanda, Finlanda şi Luxemburg, cu argumentul că “lipsa progreselor în controlarea extinderii crizei financiare ar putea reflecta slăbiciuni structurale în procesul de luare a deciziilor în zona euro şi în UE”. Decizia S&P a venit la doar câteva ore după ce Merkel, Sarkozy şi Barroso au afirmat că refuză atât emiterea de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, cât şi schimbarea statutului Băncii Centrale Europene astfel încât să-i dea undă verde spre a tipări bani cu care să acopere riscul celor expuşi pe obligaţiunile emise de statele zonei euro.

    Nu în zadar avertiza însă Mark Mobius de la Franklin Templeton că nu există rezolvare a crizei atâta vreme cât pieţele financiare sunt în continuare nereglementate, iar circuitul toxic al produselor derivate (bazate pe dobânzi, pe mărfuri, pe valute, acţiuni sau CDS-uri) continuă nestingherit, fără măcar să se ştie care e volumul lor total aflat în circulaţie şi în bilanţul cui se găsesc. O estimare a oferit-o recent Banca Reglementelor Internaţionale, cu incredibila cifră de 707.569 miliarde de dolari, reprezentând valoarea totală nominală raportată de instituţiile financiare, a produselor financiare derivate nereglementate (overt-the-counter), aflate în circulaţie la 30 iunie – cu 107.000 de miliarde mai mult decât la sfârşitul anului trecut, cifră care în sine depăşeşte volumul total aflat în circulaţie în 2001. Viteza de multiplicare în doar şase luni, rezultată din efortul băncilor de a compensa scăderea valorii lor de piaţă şi deci degradarea propriilor portofolii, nu doar dovedeşte natura desprinsă de orice realitate economică a acestei sfere speculative, ci şi indică direcţia viitoare de presiune a pieţelor asupra statelor. Respectiv spre noi runde de finanţare a sistemului financiar, care să contracareze riscul creditorilor expuşi pe diverse categorii de active devenite brusc nesigure, sau mai nesigure decât înainte, aşa cum sunt acum datoriile suverane ale statelor din zona euro.

    Rolul de creditor de ultimă instanţă al Rezervei Federale a ajutat America să treacă de momentul Lehman Brothers din 2008 şi să depăşească recesiunea, prin împrumuturi pentru bănci, garanţii şi cumpărări de active în valoare totală de 7.700 miliarde de dolari până în martie 2009 (estimare Bloomberg), din care 2.300 miliarde au reprezentat cele două programe de relaxare cantitativă (cumpărări de obligaţiuni federale pentru a stimula băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia). Banca Centrală Europeană s-a prevalat iniţial de statutul său limitat la asigurarea stabilităţii preţurilor, dar criza grecească din primăvara lui 2010 a silit-o să-şi încalce pe rând regulile, de la reticenţa de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro şi până la calitatea colateralelor acceptate. Preşedintele de atunci al BCE, Jean-Claude Trichet, declara însă că dacă Rezerva Federală şi Banca Angliei s-au angajat în operaţiuni de relaxare cantitativă, cu scopul de a creşte volumul total de lichiditate din piaţă, BCE a cumpărat obligaţiuni în mod excepţional, într-o situaţie temporară de criză. A sterilizat apoi toată lichiditatea oferită, prin licitaţii de depozite, pentru că obiectivul ei nr. 1 rămâne limitarea inflaţiei.

  • Fed este pe cale sa joace cea mai mare mana de poker din istoria mondiala a politicilor monetare.

    Acesta este poker pe mize mari, comenteaza Navarro, intr-un
    articol postat pe site-ul Reuters.Chiar daca Bernanke nu va lua loc
    la masa reuniunii G20 din Coreea de Sud, la care participa si
    China, ca sa-si joace cartea de 600 de miliarde de dolari,
    destinati sustinerii economiei SUA, fiecare economie participanta
    la reuniune sufera de pe urma unui curs al yuanului puternic
    subevaluat, fixat fata de un dolar care se depreciaza rapid din
    cauza masurilor Fed. Ruperea cursului fix intre moneda Chinei si
    cea a SUA este cel mai important pas pe care G20 il poate face
    pentru o recuperare economica robusta si stabilitatea pietelor
    financiare, afirma profesorul de economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pretul petrolului a atins un maxim al ultimilor doi ani

    Un alt factor care sustine tranzactiile este reprezentat de
    datele peste asteptari de pe piata americana a muncii.Cotatia
    petrolului destinat pietei americane a atins 87,22 dolari pe baril,
    cel mai ridicat nivel din timpul tranzactiilor dupa octombrie 2008.
    La ora 12:48 GMT, petrolul era cotat in urcare cu 40 de centi, la
    86,89 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro