Primăria Municipiului Bucureşti prin ArCuB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) participă la evenimentul “Noaptea Muzeelor” cu o serie de expoziţii şi reprezentaţii de excepţie, se arată într-un comunicat emis de Primăria Capitalei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Expoziţia intitulată „Worst 100 Romanian Vinyl Covers” va fi prezentată de „Muzeul Consumatorului Comunist” unde vizitatorii vor putea admira cele mai urâte coperţi ale discurilor de vinil româneşti va avea loc pe 28 februarie în Timişoara la Scârţ Loc Lejer şi Auăleu.
„Expoziţia cuprinde atât coperţi de albume editate înainte de ’89, cât şi discuri post – decembriste. Sunt incluse toate genurile muzicale existente pe piaţa muzicală românească din anii ’60 -’95. De la manele la heavy-metal nu scapă nimeni!”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.
„Mi-e greu să decid care este chiar cea mai urâtă. Să nu se supere ceilalţi că n-au ieşit ei primii. Într-un top zece al celor mai urâte coperţi româneşti se numără Commando – «Templul plăcerilor», orice disc de la Savoy, Formaţia Condor, Romica Puceanu, Azur, Radu Nistor, Tomis Junior, oricare Mirabela Dauer, Odeon. Expoziţia este gratuită şi muzeul acceptă donaţii de obiecte. Dacă cineva crede că deţine discuri cu coperţi urâte este rugat să le aducă“, a declarat Ovidiu Mihăiţă, organizatorul acestei expoziţii, pentru pressalert.ro.
Pictorul ardelean Ovidiu Avram, numit şi Salvador Dali al României, se numără printre primii 1.000 de artişti ai lumii, iar recent a câştigat Bienala de la Tivoli, Italia, scrie Vocea Transilvaniei.
Ovidiu Avram este supranumit Salvador Dali al României şi este inclus printre primii 1.000 pictori fantastici ai lumii. A fost prieten cu Nicolae Steinhardt, care spunea despre operele sale că “văd precumpănitor într-însele reflecţia viselor şi închipuirilor mele”. Lucrările sale au fost prezentate în expoziţii din întreaga lume.
Ovidiu Avram s-a născut pe 9 august 1953, în Teius, judeţul Alba, a absolvit Academia Vizuală de Arte „Ion Andreescu”. Între anii 1988 si 1992 a plecat în exil în Koln, Germania. Din 1975 a expus în numeroase galerii din România şi din lume şi a mai obţinut alte două premii: “Tribuna”, în 1983 şi “Artaddiction”, Stockholm, în 2001.
“În România există o “arie” culturală sau care ar trebui să ţină de modalităţile culturale, dar , din păcate, se îndreaptă spre cele comerciale. Cele culturale sunt total neglijate. Sunt nişte vârfuri care fac valuri de dincolo şi, se pare, cam atât. În rest, populaţia e “protejată” de a se atinge de domeniu fiindcă ni se dau tot felul de alte sarcini”, a explicat pictorul ardelean pentru Vocea Transilvaniei.
Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro
Pe lângă cei care cumpără opere de artă atraşi de frumuseţea sau valoarea lor ca investiţie, mai există şi unii care caută doar ceva care să se potrivească cu stilul în care şi-au decorat locuinţa. Acestora, dar nu numai lor, li se adresează un serviciu recent lansat, ColorSearch, care permite căutarea de lucrări după culoare, de pe computer sau de pe un dispozitiv mobil, scrie New York Times.
La baza acestui serviciu a stat observaţia fondatoarei firmei care l-a creat, Alexandra Chemla, că oamenii care merg la multe expoziţii îşi amintesc mai degrabă anumite culori care i-au impresionat la o lucrare, precum şi faptul că mai mulţi oameni nu descriu o culoare în acelaşi fel. Ca urmare ColorSearch oferă utilizatorilor posibilitatea să caute opere de artă după una sau o combinaţie dintre cele 200 de culori standardizate pe baza unor fotografii digitale.
Cum devin lucrurile din jurul nostru tot mai inteligente
Tehnologia care poate transforma orice aparat, fie frigider, cameră video, contor de gaze, maşină sau ecran publicitar într-un device inteligent este disponibilă acum. A patra ediţie a revoluţiei industriale a început déjà şi va transforma modele şi metode de lucru, va schimba radical decizii pentru a eficientiza afacerile iar comunicarea către consumatori va deveni din ce în ce mai personalizată.
Solutia Connected Cabinets permite companiilor sa isi gestioneze constant stocurile si sa aiba vizibilitate asupra bunurilor care implica un nivel ridicat de capital circulant, printr-o platforma online, optimizata si pentru telefonul mobil, cu indicatori in timp real, de tipul localizarii exacte, functionalitatii, temperaturii si greutatii produselor din frigidere, cabine si vitrine frigorifice.
Cu noua solutie Digital Media Signage, companiile pot comunica si isi pot gestiona media digitala pe display-urile pe care le detin, intr-un mod eficient, de la distanta, online si in timp real. Serviciul permite, de asemenea, o monitorizare imbunatatita a interesului clientilor si a implicarii acestora, pentru continutul de tip advertising afisat.
Supravegherea Video reprezinta un sistem ce functioneaza prin intermediul Vodafone cloud, pe o platforma securizata, ce integreaza optiuni video mobile si dezvoltate de terti. Serviciul permite control video virtualizat si integrat in orice moment, prin orice terminal, prin administrare online in timp real, precum si prin acces de la distanta.
Noul serviciu Managed Asset Tracking permite companiilor sa isi vizualizeze in timp real pozitionarea flotei, sa isi optimizeze vanzarile si traseele de distributie, precum si sa isi imbunatateasca nivelul consumului de combustibil. Pe langa componenta de de timp real, serviciul afiseaza si timpul estimat de sosire a vehiculelor.
Editia tematica Business Magazin – Cum devin lucrurile din jurul nostru tot mai inteligente va aparea pe piata in 19 octombrie si este
sustinuta de 
Pe 30 septembrie, in urma cu zece ani, statul mai vindea o bucata din monopolul sau din domeniul distributiei si furnizarii de energie din Romania, de data aceasta acordul fiind semnat cu cehii de la CEZ. “Zestrea” cedata era Electrica Oltenia, compania cu cel mai mare numar de clienti cuplati la firele sale.
Dintre toti gigantii energetici care au intrat pe piata locala a energiei, pasul facut de CEZ este un model care arata ca dintr-o economie sud-est europeana se pot naste campioni regionali, cu un apetiti consistent de achizitii.
La zece ani dupa aceasta privatizare, dupa ani de reorganizare si dupa 240 de turbine eoliene mai tarziu, Business Magazin, alaturi de Martin Zmelik, directorul general executiv (CEO) al CEZ Romania fac recapitularea unuia dintre cele mai importante momente din energiei romaneasca si incearca sa traseze liniile de dezvoltare pentru urmatorii zece ani.
Acestea sunt doar cateva dintrele temele de discutie pe care Business Magazin le va aborda alaturi de Martin Zmelik, omul care din vara anului trecut a preluat conducerea CEZ Romania, dar care din 2010 ocupa functia de director operational al companiei.
Marile procese de privatizare au definit structura sectorului energetic de azi si odata cu ele a avut loc o cedare a controlului asupra acestui sector strategic din partea statului roman catre companii straini, controlate de cele mai multe ori de alte state.
Editia tematica Business Magazin – Pariul CEZ in Romania va aparea pe piata in 21 septembrie.
Clădirile fostelor uzine Steaua Roşie, aflate în apropierea parcului Carol, poartă în continuare inscripţia „fondat la 1877“, ce „înnobilează blazonul comercial al noii societăţi“, potrivit descrierii de pe site-ul companiei Hesper, ce deţine în prezent fostele spaţii ale fabricii. Uzinele cu o istorie de peste 130 de ani au trecut de la producţia de focoase necesare armatei române, la grinzi şi şerpante pentru extinderea castelului Peleş în jurul anului 1900 şi furnizarea de construcţii metalice pentru rafinării, cazane cu abur, rezervoare şi aparate speciale pentru industria petrolieră la începutul secolului XX.
În 1912, fabrica avea 500 de angajaţi. În anii ‘50, încep să se producă aici şi instalaţii pentru industria construcţiilor, în 1974 se trece la producţia de aparatură şi instalaţii hidraulice, iar, ulterior, la pompe de vid şi echipamente pentru centrale nucleare. În 1991, unitatea se transformă în societate pe acţiuni, iar vechea denumire se schimbă în Hesper, aceasta fiind o companie cu capital 100% românesc. Potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, Hesper SA, cu clasificarea CAEN „fabricarea de motoare hidraulice“, a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 20 de milioane de lei (circa 5 milioane de euro), profit net de 1,4 milioane de lei şi un număr mediu de 233 de salariaţi.
Sala Galvanizare (cu o suprafaţă de 650 de metri pătraţi), Sala Compresoare (180 de metri pătraţi) şi Centrala Termică (360 de metri pătraţi), precum şi terasele adiacente – sunt câteva din spaţiile fostei uzine Steaua Roşie în care, de anul trecut şi până acum, au avut loc evenimente din cele mai diverse, predominant din zona culturală: de la proiecţii de film, conferinţe, lansări şi petreceri private până la concerte şi festivaluri de muzică, în special electronică, dar şi rock, precum şi alte evenimente.
Lângă acestea, există aproximativ 1.300 de metri pătraţi de spaţii care ar putea deveni ateliere pentru design şi alte industrii creative, iar o hală de aproximativ 2.500 de metri pătraţi va fi amenajată pentru a adăposti evenimente mai mari, potrivit iniţiatorilor proiectului Halele Carol. La mică distanţă de evenimentele culturale îşi desfăşoară în continuare activitatea de producţie de motoare hidraulice Hesper SA, unde, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, lucrează circa 230 de angajaţi.
Proiectul Halele Carol aparţine Zeppelin, o asociaţie fondată în 2008 de arhitecţii Cosmina Goagea, Constantin Goagea şi Ştefan Ghenciulescu, care lucrau împreună de dinainte de anul 2000. Asociaţia publică revista de arhitectură şi cultură urbană Zeppelin, a publicat 12 cărţi şi organizează constant expoziţii şi conferinţe. Potrivit celor trei fondatori ai asociaţiei, proiectul Halele Carol a fost iniţiat împreună cu organizaţia dedicată cercetării şi acţiunii în domeniul urbanismului şi al activării oraşelor Eurodite, dar şi cu al treilea partener, compania Hesper SA, proprietara fabricii ce funcţionează în vecinătatea Halelor Carol şi a vechilor spaţii industriale.
„Ştiam despre acest spaţiu din 2007 şi ni se părea că valoarea sa ca patrimoniu industrial, dar şi potenţialul său pentru a deveni un loc public viu şi un focar de dezvoltare în zona parcului Carol erau imense“, povestesc cei trei fondatori ai Asociaţiei Zeppelin.
În 2011, asociaţia a organizat un tur ghidat de arhitectură industrială în situri puţin cunoscute din capitală, tur care a inclus şi fabrica Hesper. Ulterior, partenerii lor de la Eurodite i-au invitat să participle la un workshop cu experţi olandezi pentru a găsi utilizări viabile ale locului. Parteneriatul s-a construit apoi în timp, cei trei arhitecţi asumându-şi elaborarea metodologiei de transformare pas cu pas în spaţii pentru industrii creative şi evenimente, care să prezerve identitatea arhitecturii industriale şi toată patina istorică a locului. Cei trei arhitecţi spun că au avut de la început în vedere un proces de transformare a spaţiului în paşi mici, cu scopul de a demonstra că nu e nevoie neapărat de operaţiuni grandioase pentru a mişca lucrurile.
„Nu este vorba despre un proces standard – investiţie în reconversie, realizarea operaţiei, punerea în funcţiune şi recuperarea investiţiei, eventual dezvoltare. Ar fi fost nevoie de o investiţie uriaşă, în condiţiile în care, în România, spre deosebire de Occident, administraţiile nu se implică deloc în astfel de operaţii“, spun arhitecţii, care descriu cum peste tot în lume astfel de proiecte încep să funcţioneze şi pentru astfel de locuri în forma unor „operaţii de tip proces“: proiecte care încep cu ţeluri ambiţioase însă cu intervenţii propriu-zise cu costuri foarte mici şi care evoluează treptat, bazându-se pe colaborare şi pe atragerea de noi parteneri.
Concret, proiectul a demarat anul trecut, în mai 2014, cu un eveniment prin care au deschis în mod oficial spaţiul pentru public şi la care au participat peste 2.000 de vizitatori, dar şi sponsori şi parteneri, şi s-a ţinut şi o conferinţă româno-olandeză pe tema reconversiilor vechilor spaţii industriale în fabrici culturale, o expoziţie de biciclete şi o terasă pop-up. Au continuat apoi cu atragerea de parteneri care au organizat până în prezent peste 20 de evenimente – concerte, petreceri, ateliere. „Am arătat astfel că există piaţă pentru locul respectiv“, spun arhitecţii.
Cel mai important proiect de anul acesta, care a relansat şi programul de transformare şi a reconfigurat faţa şi curtea fabricii, este Design Post-Industrie @ Halele Carol – o expoziţie cu instalaţii de artă şi design realizate de artişti norvegieni şi români, care suprapune depărtările culturale într-o grădină postindustrială, este un proiect al Zeppelin realizat în parteneriat cu USF Bergen (la rândul său o fostă fabrică de sardine, transformată în centru de artă). Iar ambiţiile lor continuă: „Ne pregătim pentru intervenţii mai importante asupra clădirilor şi spaţiilor halelor“.
“Participarea activă la forumuri, târguri şi evenimente de afaceri este azi drumul cel mai scurt şi sigur spre integrarea în sfera afacerilor «care contează». Înţelegi, cunoşti, relaţionezi şi te faci vizibil“, spune Adrian Barbu, CEO & partner la firma de consultanţă the Consultants Group. Şi calitatea de membru în asociaţii profesionale la nivel continental sau global, adaugă Barbu, este o excelentă sursă pentru dezvoltarea de parteneriate. „Pentru una dintre afacerile noastre, integrarea într-un circuit de acest fel a însemnat dublarea afacerii în trei ani.“
Indiferent că e vorba despre târguri, expoziţii, forumuri, concursuri internaţionale, participarea are ca obiectiv promovarea pe plan internaţional, iar pentru companiile interesate de export participarea este obligatorie şi cu beneficii pe termen lung, spune Livia Gârboiu, executive manager la Crama Gârboiu.
În ultimii ani au crescut deopotrivă numărul firmelor româneşti care participă la forumuri şi târguri, dar şi numărul evenimentelor la care acestea sunt prezenţi. Un exemplu este chiar faptul că Bucureştiul va fi gazda celei de-a 20-a ediţii a forumului internaţional Futurallia, în perioada 10-12 iunie 2015. „Futurallia este un forum internaţional de întâlniri ale oamenilor de afaceri, care se adresează IMM-urilor din toate sectoarele“, explică organizatorul evenimentului, Stephane Fănel Oprea, president, CCIB RO – FR. Este pentru prima oară, povesteşte Oprea, când România e gazda unui astfel de eveniment, organizat anterior în Franţa (2014, 2012, 2010), Turcia (2013), SUA (2011) sau Qatar (2009). La ediţiile anterioare, pe parcursul a trei zile, reprezentanţi a peste 700 de societăţi din 30-40 de ţări participante au avut întâlniri programate în avans, prin intermediul platformei forumului.
Concret, înscrierile au loc anul acesta până pe 20 mai, iar apoi participanţii, care au o prezentare a activităţii pe platforma forumului, stabilesc întâlniri cu firmele care îi interesează. „Futurallia este un forum la care sute de investitori străini din 30 de ţări vin la Bucureşti în iunie pentru a se întâlni cu antreprenorii români. Vor avea loc discuţii, negocieri şi, de ce nu, încheieri de parteneriate. Este o oportunitate pentru IMM-uri, în primul rând datorită caracterului practic: Futurallia, ca platformă business-to-business ajută companiile cu aceleaşi interese să se întâlnească punctual, deosebindu-se astfel de târgurile clasice unde cauţi diverşi participanţi pur intuitive“, spune cu accent, datorită celor trei decenii petrecute în Franţa, Stephane Fănel Oprea. El adaugă că la ediţia din acest an s-au înscris participanţi din 30 de ţări, dintr-o gamă foarte variată de industrii. „Un astfel de eveniment poate suplini de exemplu o călătorie în Argentina, unde poţi întâlni cu un producător anume, să zicem motoare cu inducţie, căruia să-i vinzi tehnologia ta. O întâlnire la forum nu este exploratorie, pentru că e deja confirmată. Şansele de a ajunge la parafarea unei înţelegeri cu cel care discuţi este mult mai mare decât în cazul târgurilor, de pildă, pentru că întâlnirile sunt stabilite direct şi în funcţie de interese comune“, explică Oprea. În plus, evenimentul are un grad ridicat de dinamism, comparativ cu alte manifestări, pentru că un participant poate avea pe parcursul a două zile 16 întâlniri cu oameni din diverse ţări. Întâlniri programate. „Al doilea aspect important este sprijinul acordat evenimentului de guvern. Concret, autorităţile române acoperă aproape trei sferuri (500 de euro) din taxa de participare, de 700 de euro“, afirmă Oprea. Chiar şi aşa, 20 de firme româneşti s-au înscris la Futurallia până la jumătatea lunii mai, când sprijinul financiar din partea autorităţilor nu fusese încă anunţat; spre comparaţie, de peste hotare îşi anunţaseră prezenţa câteva sute de firme din peste 30 de ţări. De fapt, implicarea autorităţilor a fost, de această dată, mai promptă decât în cazul altor ediţii, afirmă organizatorul. „Porţile au fost deschise de Ministerul de Externe, dar s-au implicat şi Ministerul Economiei, Camera de Comerţ şi Ministerul Finanţelor, care sunt susţinători ai proiectului“, spune Oprea. El adaugă că nivelul de 200 de euro este permisiv chiar şi pentru o mică firmă de publicitate, care nici în ruptul capului nu ar scoate bani din buzunar pentru a călători, să întâlnească parteneri“, mai spune Oprea. Ca urmare a subvenţiei în cele două săptămâni care au urmat, alte 50 de firme s-au înscris la eveniment.
Ideea de a organiza evenimentul în România i-a venit după ce a participat el însuşi la ediţia de anul trecut a forumului, la Lyon, la recomandarea consulului român. „Cam 60% dintre întâlnirile pe care le-am avut anul trecut la Futurallia au avut şi rezultate, în sensul că am continuat colaborarea“, afirmă Oprea. Firma lui Oprea, care spune că „în capul meu sunt francez, în suflet sunt român“, oferă consultanţă investitorilor (90% din clienţi sunt societăţi franceze). Anul trecut însă a organizat o delegaţie cu zece firme româneşti care au participat la Futurallia, dintre care opt s-au înscris deja şi la ediţia din acest an, conform managerului de proiect, Claudia Petre. Anul trecut, spune ea, a avut întâlniri de afaceri programate cu societăţi pe care le-a ales personal din catalogul online al platformei Futurallia. Pe parcursul desfăşurării evenimentului, „inclusiv în timpul pauzelor de cafea şi al serilor de networking şi socializare, am reuşit să interacţionez cu zeci de participanţi de toate naţionalităţile“, adaugă Claudia Petre, care se referă la eveniment ca fiind Jocurile Olimpice ale întâlnirilor de afaceri.
Între participanţii la ediţia de anul trecut a Futurallia se numără şi antreprenorul Adrian Luncaşu, care a construit afacerea Adyimpex Prelmet, cu activităţi industriale, de prelucrare mecanică prin aşchiere. Firma are 31 de angajaţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 900.000 de euro, în creştere faţă de 2013 (830.000 de euro), iar antreprenorul spune că a avut anul trecut la forum 16 întâlniri de circa 30 de minute fiecare, cu persoane din Franţa, SUA, Slovenia şi Irlanda. „Orice întâlnire poate fi considerată eficientă, deoarece putem cunoaşte mediul de afaceri occidental şi se pot încheia contracte de colaborare cu firmele participante. Beneficiul concret a fost semnarea unui contract pe termen scurt, urmând să mai colaborăm ulterior“, spune Adrian Luncaşu, care precizează că a mai participat la evenimente de profil, dar la scară mai mică, organizate de Camera de Comerţ şi Industrie. Participarea la Futurallia l-a costat anul trecut 800 de euro, la care s-au adăugat cheltuielile cu transportul şi cazarea.
Aurelian Gogulescu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, spune că instituţia pe care o reprezintă va fi prezentă la ediţia din acest an a forumului, „pentru că am fost mulţumiţi de contactele realizate cu prilejul participării de anul trecut, la Lyon, şi pentru că suntem interesaţi de identificarea de noi parteneri. Pornind de la datele ediţiei de anul acesta – peste 700 firme participante din peste 30 de ţări -, potenţialul de relaţionare este mai mult decât promiţător“, declară Aurelian Gogulescu. Camera de Comerţ şi Industrie Prahova a mai participat de-a lungul anilor la manifestări de profil, în ţări străine (Portugalia, Suedia, Cipru, Franţa, Marea Britanie sau Belgia), dar şi în România. Trei firme prahovene, cu activităţi în domenii ca IT, producţia de ambalaje de hârtie şi carton, utilaje industriale, s-au înscris deja la Futurallia 2015, iar Gogulescu spune că tot prin intermediul CCI Prahova s-au mai înscris încă trei firme din afara judeţului – din Bucureşti, Cluj şi Bistriţa-Năsăud.
Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” cuprinde informaţii despre participanţii care s-au înscris la Futurallia, care povestesc de ce au făcut acest lucru, dar şi informatii referitoare la participarea IMM-urilor româneşti la alte manifestări, deopotrivă forumuri, târguri, expoziţii.
Prezentăm avantajele şi dezavantajele acestor participări. Oferim şi informaţii despre organizarea de evenimente de afaceri în spaţii cum sunt Romexpo (unde are loc Futurallia), dar şi alte spaţii, ca Sala Polivalentă şi, într-un spectru mai larg, spaţiul expoziţional de la Koln.
Ediţia cuprinde opinii din partea asociaţiilor de producători (de carne şi mobilă), din partea ministerului economiei, care are un buget pentru sprijinirea companiilor în participarea la târguri. În plus, vom face referire şi la alte manifestări de tip forum, aşa cum este Cluj Innovation Day.
Proiect susţinut de 
Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 4 mai 2015, în reţelele Inmedio şi Relay.
Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” cuprinde informaţii despre participanţii care s-au înscris la Futurallia, care povestesc de ce au făcut acest lucru, dar şi informatii referitoare la participarea IMM-urilor româneşti la alte manifestări, deopotrivă forumuri, târguri, expoziţii.
Prezentăm avantajele şi dezavantajele acestor participări. Oferim şi informaţii despre organizarea de evenimente de afaceri în spaţii cum sunt Romexpo (unde are loc Futurallia), dar şi alte spaţii, ca Sala Polivalentă şi, într-un spectru mai larg, spaţiul expoziţional de la Koln.
Ediţia cuprinde opinii din partea asociaţiilor de producători (de carne şi mobilă), din partea ministerului economiei, care are un buget pentru sprijinirea companiilor în participarea la târguri. În plus, vom face referire şi la alte manifestări de tip forum, aşa cum este Cluj Innovation Day.
Proiect susţinut de
Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 4 mai 2015, în reţelele Inmedio şi Relay.