Tag: executiv

  • Care sunt planurile celui mai puternic executiv din industria telecom

    „Industria de telecomunicaţii din România s-a schimbat în mod continuu de-a lungul anilor – dispozitive mobile performante, explozia tehnologiilor digitale, de ultimă oră, concurenţĂ sporită şi o schimbare în aşteptările clienţilor faţă de interacţiunile personale şi relevante”, observă Liudmila Climoc, cea care a preluat în 2016 poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de abonaţi. „Ne-am început activitatea într-un mediu de concurenţă minimă, dar în ultimii ani piaţa a devenit din ce în ce mai competitivă, cu o trecere accelerată spre convergenţă.”

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii îşi majoraseră participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002. În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

    La începutul lunii februarie, acţionarii Orange România i-au prelungit pentru încă doi ani mandatul de CEO.

    Un an cu provocări, dar şi oportunităţi

    „Au fost 12 luni efervescente, cu multe provocări pe piaţa de telecom şi nu numai”, descrie Liudmila Climoc evoluţia recentă a companiei. „Eforturile noastre au fost răsplătite, dacă ne uităm la cele mai recente cifre, de la final de martie, când Orange oferea servicii mobile, fixe şi TV pentru 10.693.300 de clienţi”.

    În ultimul an, eforturile au fost concentrate pe dezvoltarea reţelei şi a serviciilor prin investiţii constante în infrastructură şi adoptarea de noi inovaţii, îmbunătăţirea experienţei digitale, creşterea segmentului de servicii financiare mobile şi consolidarea echipei. „Investim permanent în reţea pentru a oferi clienţilor servicii de calitate prin cea mai extinsă reţea 4G din România, iar acest lucru se vede”, explică CEO-ul Orange România. În urma unui studiu realizat de reprezentanţii companiei, 40% dintre clienţii satisfăcuţi de serviciile oferite menţionează reţeaua ca fiind principalul motiv de mulţumire în relaţia cu operatorul. La finalul lunii martie, reţeaua 4G Orange acoperea 96,9% din populaţia ţării şi 100% din cea urbană.

    „În primele trei luni ale anului am extins accesul la cele mai mari viteze ale momentului, oferite de 4G+ pentru încă aproape jumătate de milion de locuitori din 432 de noi localităţi şi oraşe, astfel încât la finalul lunii martie 44,69% din populaţia ţării avea acces la viteze de până la 500 Mbps. Asta înseamnă acces la o infrastructură digitală ultramodernă ce aduce mai multe şanse de dezvoltare prin acces la tehnologie, la învăţare în mediul digital, prin oportunităţi de servicii devoltate peste o astfel de infrastructură. România are cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte conectivitatea, datorită disponibilităţii mari a reţelelor de bandă largă rapidă, în special în zonele urbane. Totuşi, digitalizarea economiei este în urmă, ultimele studii arătând că unu din cinci români nu a folosit internetul niciodată şi mai puţin de o treime dintre români au abilităţi digitale de bază”, adaugă Liudmila Climoc.


    Grupul francez Orange a înregistrat în 2018 în România afaceri de 5,98 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, arată o analiză a ZF bazată pe datele raportate la Ministerul Finanţelor Publice de cele mai importante patru companii operate de francezi (Orange România, Orange Services, Orange Business România şi Universal 2002). Singura companie deţinută de grup pentru care nu există încă datele pe 2018 este Orange Money, prin care sunt operate serviciile financiare pe mobil ale operatorului. La nivel de grup de companii, calculele ZF arată un profit net de 205,3 milioane de lei, în scădere cu 38%, şi o marjă a câştigului net de 3%. Numărul mediu total de angajaţi a fost de 3.594, mai mare cu 260 de persoane. Datoriile totale ale celor 4 companii s-au ridicat la 3,315 miliarde de lei, mai mari cu 9% faţă de anul anterior.

    Orange România, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, are cea mai mare pondere în afacerile grupului: acesta a raportat venituri de 5,744 miliarde de lei, în creştere cu 7%, conform Ministerului Finanţelor Publice. Profitul net al operatorului de telefonie mobilă a fost de 192,2 milioane de lei în 2018, în scădere cu 40% faţă de anul precedent, marja fiind astfel de 3% din venituri. Datoriile totale ale companiei la 31 decembrie 2018 se ridicau la 3,272 miliarde de lei, în creştere cu 9%. Numărul mediu de angajaţi ai companiei de telefonie mobilă a rămas aproape neschimbat, în jurul a 2.400 de persoane. Numărul de clienţi pentru serviciul de telefonie mobilă al Orange a fost de 9,662 milioane în 2018, în scădere cu 1% faţă de anul anterior, conform datelor grupului. Pe de altă parte, compania a înregistrat creşteri pe alte segmente de business, astfel că per ansamblu numărul de clienţi a avut o evoluţie pozitivă. La finele anului 2018 compania a depăşit şi pragul simbolic de o jumătate de milion de clienţi pentru serviciul de televiziune, la cinci ani şi jumătate de la momentul intrării pe piaţă, în iunie 2013. Orange Services, companie ai cărei angajaţi furnizează servicii de IT pentru întreg grupul francez, a recrutat în 2018 peste 250 de oameni şi a raportat afaceri de 201 mil. lei, în  creştere cu 29% faţă de anul anterior.

    CEO-ul Orange România observă că interesul pentru conectivitate este evident, iar piaţa mobilă creşte în continuare ca urmare a consumului mare de date care înlocuieşte serviciile clasice de voce. „În primii ani de telecomunicaţii, serviciile erau limitate la voce şi SMS. Astăzi, vedem că obiceiurile de consum au fost revoluţionate de tehnologie, iar conectivitatea neîntreruptă şi accesul facil la informaţii sunt nevoi reale ale utilizatorilor.”

    Ea oferă ca exemplu faptul că apetitul clienţilor pentru date mobile a generat o creştere de aproximativ 50% a consumului în primele trei luni ale anului comparativ cu primele trei luni ale anlui 2018, iar „aproape jumătate din toate interacţiunile cu clienţii noştri se întâmplă astăzi prin mijloace digitale”, rata de interacţiune digitală atingând 46%.

    Un ecosistem de servicii

    Pe o piaţă competitivă cum e cea din România, vocea clienţilor devine o parte activă a procesului de dezvoltare sau de îmbunătăţire a serviciilor, explică Liudmila Climoc. „Un exemplu concludent este dezvoltarea locală a chatbotului Djingo, dezvoltare care s-a construit pe baza feedbackului primit de la clienţi”. Mai precis, premergător lansării au fost realizate două sesiuni de testare care au însumat 600 conversaţii între clienţi şi chatbot. În urma acestora, peste 80% din feedback a fost pozitiv. Pe de altă parte, arată ea, de la lansarea din 25 iunie 2018, chatbotul Djingo a învăţat să trateze până acum un număr de 6 subiecte, de la oferirea de informaţii despre codul PUK şi perioada contractuală, la trimiterea de solicitări către departamentul specializat în oferte, suspendarea sau reconectarea numărului de telefon în caz de pierdere sau furt şi tratarea tuturor cazurilor legate de portare: poartea în reţeaua Orange, portarea în altă reţea sau statusul cererii de portarea în reţeaua Orange. Serviciul a fost dezvoltat într-o manieră Agile, de către o echipă mixtă IT – business. În prezent, acesta întreţine aproape 30.000 de conversaţii pe lună.

    „Tot ca parte a procesului de integrare a clienţilor în îmbunătăţirea serviciilor, începutul anului 2019 a marcat momentul în care recent lansata platformă «Orange pentru tine» le-a oferit clienţilor posibilitatea să îşi facă şi mai puternic vocea auzită”, spune CEO-ul companiei. „Astfel, aceştia îşi vor putea vota beneficiile pe care le doresc, vor putea trimite feedback mai uşor şi se vor putea implica în dezvoltarea şi testarea viitoarelor servicii şi produse.”

    În luna martie, Orange Money a introdus cardurile de debit Visa contactless, fizice şi virtuale, plata cu telefonul prin tehnologia NFC şi plata cu ceasul inteligent Fitbit sau Garmin compatibil cu NFC prin înrolarea cardului în aplicaţiile Orange Pay, Fitbit Pay sau Garmin Pay, potrivit ZF. Ca urmare a dezvoltărilor aduse serviciului Orange Money, numărul de utilizatori a înregistrat o creştere de 44% în primul trimestru din 2019 comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la peste 135.000 de clienţi la 31 martie 2019.

    La începutul acestui an, Orange a lansat şi Live Objects, o platformă dedicată proiectelor IoT care gestionează dispozitivele conectate, analizează datele colectate şi este compatibilă cu diferite tehnologii de comunicaţii, de la 2G/3G/4G, la LTE-M. Companiile, indiferent de domeniul în care activează sau de dimensiunea afacerii, pot integra rapid în platformă dispozitive conectate şi să vizualizeze datele colectate atât în dashboardul Live Objects, cât şi în aplicaţiile partenerilor, prin intermediul API-urilor. O altă noutate a companiei pe piaţa din România a fost lansarea eSIM: în martie 2019, Orange a devenit primul operator telecom din România ce a oferit clienţilor săi acces la tehnologia eSIM pentru utilizatorii de dispozitive mobile Apple. Până în acest moment există câteva mii de utilizatori de eSIM în reţeaua Orange şi numărul acestora creşte în fiecare zi, spune CEO-ul companiei.

    „Pentru noi, serviciile integrate reprezintă pilonul strategic Orange în Europa. Acesta aduce simplitate în vieţile clienţilor”, adaugă Liudmila Climoc. Unul dintre acestea este serviciul Orange Home TV, care a înregistrat o evoluţie pozitivă, având în prezent peste 519.000 clienţi; în acelaşi timp, serviciile fixe în bandă largă au 303.600 de clienţi.

    Pe piaţa de telefonie mobilă, cota de piaţă a Orange în 2018 a fost de 34,1%, faţă de 34,8%, după numărul de clienţi, potrivit ZF, care citează raportul financiar al grupului francez. Documentul mai arată că în România şi Polonia se înregistrează o dinamică negativă a veniturilor din vânzarea exclusivă de servicii de telefonie mobilă pe fondul migraţiei clienţilor către pachete de servicii fix-mobil. De asemenea, grupul menţionează că scăderea profitului operaţional (EBITDA) din regiunea care include România a fost determinată şi de creşterea costurilor cu forţa de muncă din România şi Polonia.

    În prezent, piaţa telecomunicaţiilor locale este deservită de patru operatori de reţea, iar calitatea serviciilor, în ceea ce priveşte, de exemplu, costurile, este una dintre cele mai bune la nivel european, subliniază ea. „Cred că, în acest moment, important pentru toţi operatorii este să-şi dezvolte tehnologiile pentru a servi nevoilor unei lumi mereu conectate şi în continuă dezvoltare de soluţii interconectate, smart şi inovatoare.”


    Rolul Orange în implementarea tehnologiei 5G

    Abordarea Orange în ceea ce priveşte anticiparea introducerii tehnologiei 5G integrează atât demonstraţii concrete realizate împreună cu partenerii tehnologici, cât şi activităţi de cercetare, spune executivul. Astfel, Orange investeşte anual în reţea şi IT peste 100 milioane de euro. În 20 de ani de activitate, remarcă ea, o parte semnificativă din cei peste 3,5 miliarde de euro investiţi de Orange România au fost alocaţi dezvoltării şi extinderii reţelei şi serviciilor. „Ne dorim ca şi investiţiile în 5G să continue în acelaşi ritm susţinut. Din punctul de vedere al evoluţiei reţelelor, paşii următori sunt clar direcţionaţi către virtualizarea infrastructurii şi a funcţiilor de reţea. O mare parte din aplicaţiile şi capabilităţile noi ce vor fi oferite de către tehnologia 5G se bazează pe aceste virtualizări.”

    Liudmila Climoc crede că toate aceste evoluţii vor deschide drumul către introducerea la scară largă a automatizării configurărilor de reţea, automatizări care dublate de folosirea inteligenţei artificiale vor conduce la îmbunătăţirea serviciilor oferite şi, foarte important, posibilitatea furnizării acestora într-un timp foarte scurt. În prezent, compania continuă testarea tehnologiilor disponibile, cât şi diferite scenarii de utilizare. „Este clar că reţelele mobile au schimbat modul în care comunicăm şi accesăm informaţia, iar 5G promite să creeze premisele unei societăţi complet mobile şi conectate. Vorbim de capabilităţi tehnice nemaîntâlnite până acum, care se traduc într-un potenţial imens pentru soluţii tehnologice performante precum maşini autonome conectate, eHealth, cloud VR sau asistenţă AI”, explică Liudmila Climoc.
    În acest context, Orange România a pregătit, în 2017, în cadrul evenimentului ICEE Fest, o demonstraţie de funcţionalitate a tehnologiei 5G şi a beneficiilor pe care inovaţiile susţinute de o astfel de tehnologie le poate aduce. Exemplul ales a fost din zona de biomedicină, demonstraţia fiind realizată alături de Symme 3D Biotech One, un start-up din programul de accelerare Orange Fab. Mai exact, Symme 3D Biotech One a dezvoltat o imprimantă 3D cu aplicabilitate în domeniul medical şi a putut arăta astfel cum poate opera medicina viitorului, funcţionând pe o reţea de comunicaţii în care latenţele mici sunt esenţiale.

    Operatorul telecom a făcut paşi importanţi în această direcţie şi în 2018, prin upgrade-ul în reţeaua 4G în urma căruia a crescut vitezele de acces şi prin realizarea primului test din Europa de utilizare în condiţii reale a unei reţele 5G (multi-vendor de tip acces radio la punct fix), împreună cu Cisco şi Samsung, la Floreşti, Cluj-Napoca, în care 15 clienţi selectaţi au experimentat în premieră noua tehnologie.
    Tot în 2018, în martie, alături de Nokia, Orange a realizat o demonstraţie a capabilităţilor tehnologiei 5G prezentând două dintre cele mai interesante functionalităţi. Au fost evidenţiate latenţa extrem de redusă care permite aplicaţii de tipul industry 4.0, precum şi volumul mare de informaţii şi de conexiuni pe care viitoarea reţea îl va putea gestiona. „Acesta a fost un prim pas spre reţeaua viitorului – 5G”, spune CEO-ul Orange România.

    În materie de echipamente, capabilitatea tehnică există, remarcă ea, adăugând că în cazul în care operatorii ar putea lansa comercial servicii bazate pe tehnologia 5G, calitatea lor ar depinde de spectrul deţinut de fiecare operator.

    „Întreaga piaţă europeană investeşte în implementarea noilor tehnologii pentru a permite automatizarea industriilor şi extinderea proiectelor de tip IoT”, observă Liudmila Climoc. „Pentru a ţine pasul, sectorul telecom din România va necesita investiţii semnificative în pregătirea reţelei pentru tehnologia 5G şi dezvoltarea acesteia. Următorii ani sunt decisivi dacă ne dorim ca România să îşi menţină pozitia fruntaşă în topul serviciilor de comunicaţii mobile din Europa.” În caz contrar, explică ea, riscul este de a se pierde din competitivitate, nu doar cea a sectorului telecom, ci şi cea a celorlalte sectoare din economie care se bazează pe conectivitate. „Este foarte important să găsim un echilibru între preţurile mici, calitatea foarte bună a serviciilor, investiţii şi taxe corecte plătite către stat.”

    CEO-ul Orange notează faptul că în ultimii ani am fost martorii unui consum exponenţial de date mobile. „Acest lucru ne face să credem că evoluţia conectivităţii de acum înainte va fi mai puţin liniară şi va reprezenta mai mult un «boom» în materie de necesităţi şi consum dacă ne gândim la societăţi şi industrii interconectate.” Ea estimează în următorii ani apariţia unor noi tipuri de cerere în termeni de conectivitate, care vor necesita acomodare la 5G.


    „Însă 5G nu reprezintă doar o evoluţie a tehnologiei mobile 4G şi a capacităţilor de reţea oferite, precum banda sau timpii de transport. 5G reprezintă o revoluţie a sistemelor de comunicaţii pentru următoarele decenii, deschise, expuse şi adaptabile cerinţelor de servicii şi de business din ce în ce mai inovative.” Cu alte cuvinte, revoluţia tehnologică 5G este legată atât de performanţa reţelelor 5G, de exemplu banda pentru utilizator de ordinul Gbps, latenţa de ordinul milisecundelor, conectivitate pentru milioane sau zeci de milioane de dispozitive pentru aplicaţiile de tip IoT, dar şi de implementarea de noi abordări comerciale prin dezvoltarea unor noi modele de business, spune CEO-ul Orange România.

    „Mai mult, prin 5G vom continua paşii începuţi deja de a construi oraşe sustenabile. În prezent, cu tehnologia actuală, la Alba Iulia, primul oraş Smart City din România, vedem deja rezultate promiţătoare,  primele economii pentru utilităţi realizate datorită soluţiilor Smart City implementate de Orange împreună cu partenerii săi au fost înregistrate. Polii inteligenţi de iluminare instalaţi au ajutat la economisirea a 50-70% a energiei electrice. Iar cu senzorii de monitorizare a calităţii aerului instalaţi în cele 15 autobuze din Alba Iulia dotate cu hotspoturi Wi-Fi Orange, cetăţenii pot şti în orice moment care este impactul pe care activităţile lor zilnice îl au asupra mediului”, subliniază ea.
    Implementarea 5G depinde de un întreg ecosistem, spune Liudmila Climoc, care aminteşte atât de crearea standardelor tehnice şi coordonarea cu ţările vecine pentru eliminarea interferenţelor, cât şi de existenţa terminalelor compatibile. „Avem tehnologia disponibilă, o extindem pas cu pas, iar aceasta va deveni mai accesibilă utilizatorilor pe măsură ce va creşte şi numărul device-urilor compatibile. De exemplu, în cadrul evenimentului  Mobile World Congress ce a avut loc în luna februarie, producători precum Samsung, Huawei, Xiaomi sau LG au prezentat deja publicului primele smartphone-uri compatibile cu tehnologia 5G. Pe lângă aceştia, şi Orange a prezentat, în premieră, primul smartphone 5G ready, pe care plănuieşte să-l lanseze spre finalul anului 2019.”

    Succesul tehnologiei 5G se va măsura în primul rând în beneficii, concluzionează executivul companiei Orange: „Inovaţia adusă mai aproape de clienţi, cele mai bune experienţe oferite de conexiuni neîntrerupte şi viteze de transfer simultane. Toate acestea se vor traduce ulterior şi în venituri.”


    Momentele cheie în evoluţia companiei Orange România

    ■  1996
    Mobil Rom obţine licenţa GSM
    ■  1997
    Se lansează serviciul Dialog GSM
    Apare pe piaţă serviciul ALO GSM, pe bază de cartelă preplătită
    Sunt prezentate serviciile de SMS şi cel de internet

    ■  1999
    În septembrie, Dialog atinge un milion de clienţi
    ■  2002
    Alo şi Dialog devin Orange
    ■  2004
    Orange lansează magazinul online şi opţiunea contului online
    ■  2005
    În iunie se lansează serviciile 3G
    ■  2007
    Numărul clienţilor Orange ajunge la 10 milioane
    ■  2012
    În decembrie are loc lansarea serviciului de internet mobil 4G în România
    ■  2015
    Primul smart shop din Grupul Orange este deschis în România
    ■  2016
    Lansarea serviciilor integrate fix-mobil
    Lansarea Orange Money, serviciul de transfer de bani şi plăţi cu telefonul mobil
    ■  2017
    Alba Iulia devine primul smart city din România, cu ajutorul soluţiilor de conectivitate puse la dispoziţie de Orange şi partenerii săi
    ■  2018
    Primul test de utilizare a unei reţele 5G multi-vendor de tip acces radio la punct fix (Fixed Wireless Access – FWA) realizat în condiţii reale.
     

  • Expertă în imobiliare

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat aparitiei dvs. În catalog?
    Au fost mai multe momente importante pe parcursul ultimilor 10 ani. Am intrat în managementul companiei în 2009, atunci când piaţa imobiliară traversa cea mai dificilă etapă şi pot spune că a fost o experienţă completă: de la o cădere bruscă la stabilizare şi apoi o creştere sănătoasă. Afilierea la Cushman & Wakefied în 2017 (după fuziunea la nivel global dintre DTZ şi Cushman & Wakefield) a reprezentat un pas important pentru noi, pentru că astfel am devenit asociaţi cu unul dintre liderii internaţionali ai pieţei de consultanţă imobiliară).
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    Expunerea în catalogul 100 Tineri Manageri de top a reprezentat o recunoaştere a performanţei la acel moment, dar şi un factor motivant şi de responsabilizare în carieră în anii care au urmat.
    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?
    În prezent coordonez activitatea administrativă a companiei – bugetare, HR, PR & marketing. În acelaşi timp, ţinând cont de faptul că specialitatea mea profesională este în domeniul retail, sunt implicată în coordonarea diviziilor de retail agency şi asset services.
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Noua generaţie de tineri manageri mă impresionează în mod special prin conştiinţa de sine, creativitate, energie, dorinţa de a-şi cultiva talentele şi curajul de a-şi urma pasiunile. În acelaşi timp, cred că trebuie să înveţe şi să aibă răbdare.

  • Pentru prima oară, nimeni nu pare să mai vrea la guvernare. Paul Stănescu: Nu voi merge în Executiv. Cred că PSD are mare nevoie de reorganizare

    Fostul vicepremier şi ministru al Dezvoltării Paul Stănescu a declarat că nu va intra din nou în Guvern, pentru că PSD are mare nevoie de unitate şi de reorganizare.

    „Vă spun deschis, nu voi merge în Executiv din considerentele următoare: cred că partidul are mare nevoie de unitate, de solidaritate, partidul trebuie să fie reorganizat şi cred că e mare nevoie la partid. Sunt colegi mult mai tineri ca mine care pot avea anumite funcţii”, a afirmat Paul Stănescu, la Antena 3.

    Preşedintele interimar al PSD a adăugat că vor fi cu siguranţă colegi care să ocupe funcţii în Executiv.

    „O să facem o analiză pentru că trebuie obligatoriu ca relaţiile dintre instituţiile statului să funcţioneze foarte bine. Şi eu sunt convins că vom avea colegi pentru aceste ministere şi instituţii ale statului, dar eu spun mai simplu aşa. La munca de jos trebuie să mai fie cineva şi la munca de jos”, a conchis Stănescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea fabuloasă a celui mai tânăr executiv din Germania, care a primit pe mână un imperiu cu afaceri de peste 1,6 miliarde de euro la doar 29 de ani

    Marc Fielmann preia funcţia de CEO al producătorului german de ochelari Fielmann, fondat de tatăl său, iar acesta le promite investitorilor o creştere mai rapidă şi o cotă mai mare în piaţa ochelarilor cu prescripţie, potrivit Bloomberg.

    Este pentru prima dată când tânărul Fielmann prezintă promisiuni în faţa investitorilor cu privire la modul în care el, un tânăr de 29 de ani care a ajuns miliardar prin moştenirea unui imperiu de la tatăl său, vrea să conducă gigantul.

    Astfel Marc Fielmann a devenit cel mai tânăr CEO din Germania – care conduce o companie cu afaceri de peste 1 miliard de euro.

    Fielmann este al treilea cel mai mare producător de ochelari din Europa continentală, după familiile care conduc producătorii SpecSavers şi GrandVision.

    Tânărul CEO le-a promis investitorilor ca Fielmann va avea o cotă de piaţă de 25% până în 2025, faţă de 17% cât are acum.

    Compania plănuieşte să vândă 12 milioane de perechi de ochelari pe an până în 2025, în comparaţie cu 8,15 milioane în 2018.

    Fielmann vrea să ajungă la afaceri de 2,3 miliarde de euro până în 2025, faţă de 1,65 miliarde euro cât a avut în 2018.

    Luni la ora 15.40 acţiunile Fielmann se tranzacţionau la 60,3 euro per acţiune, în creştere cu 0,4%, la o capitalizare bursieră de peste 5 miliarde de euro.

     

     

  • 100 cele mai puternice femei din business: Gabriela Mateescu, director executiv dezvoltare vânzări şi service, retail { Raiffeisen Bank }

    •   Gabriela Mateescu lucrează la Raiffeisen Bank încă din anul 2000, iar în 2012 a preluat funcţia actuală.
    •   Timp de patru ani, între 1992 şi 1996, a fost lector la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.
    •   A absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice, instituţie de învăţământ unde a obţinut, în 1999, şi titlul de doctor în economie.

    Active totale (2017): 36,1 mld. lei
    Profit (2017): 491 mil. lei

  • Mirajul african

    Petrişor Grindeanu a plecat în Etiopia în 2014 şi a pus singur bazele filialei de acolo, iar la scurt timp a deschis o subsidiară a Sika şi în Djibouti, statul vecin la est cu Etiopia. Azi, cele două ţări aduc grupului venituri anuale de 3,2 milioane de dolari, cifră pe care Petrişor Grindeanu intenţionează s-o dubleze sau chiar s-o tripleze anul acesta.

    Petrişor Grindeanu a fost elev în prima clasă de informatică înfiinţată în România, la liceul Ion Luca Caragiale din Bucureşti, în 1990, pe vremea când românii abia auzeau despre computere. A ales apoi să studieze la Facultatea de Construcţii din Capitală, iar din perioada studiilor îşi aminteşte că petrecea zilnic şase ore la cursuri şi opt ore la job – din rolul de responsabil al departamentului de IT din cadrul aeroportului Băneasa.
    În câţiva ani, a ajuns să conducă două firme distribuitoare de materiale de construcţii, de coordonarea cărora s-a ocupat, cumulat, vreme de nouă ani. La Sika a ajuns în 2008, la şase ani după ce compania elveţiană a intrat pe piaţa locală, adresându-se iniţial firmelor de construcţii şi abia apoi intrând şi pe piaţa de distribuţie, în anii 2004-2005. Atunci a început şi colaborarea lui Petrişor Grindeanu cu Sika, deoarece compania pentru care lucra la acea vreme devenise unul dintre distribuitorii Sika pe plan local.

    „Îmi doream să lucrez într-o multinaţională, iar în septembrie 2008, înainte cu o lună de venirea crizei financiare în România, am devenit area sales manager la Sika pe zona de sud a României – Bucureşti plus alte opt judeţe. De la venirea în companie, m-am ocupat de dezvoltarea reţelei de distribuţie a Sika timp de doi ani şi am avut rezultate bune”, îşi aminteşte Petrişor Grindeanu primii ani la Sika.
    Trei ani mai târziu, portofoliul său de responsabilităţi s-a extins, iar Petrişor Grindeanu a dus businessul Sika şi dincolo de Prut, în Republica Moldova. Anul 2014 avea să-i ducă o oportunitate nesperată.

    „Actualul CEO al grupului Sika, Paul Schuler, mi-a propus să devin general manager pentru Sika Kenya, companie deja înfiinţată de câţiva ani, sau Etiopia, o piaţă nouă, pe care Sika intenţiona să intre. Am ales Etiopia pentru potenţialul de dezvoltare”, povesteşte Petrişor Grindeanu. L-a atras provocarea unui start-up şi ideea de a pune el însuşi bazele unei subsidiare, aşa că, odată ajuns în Etiopia, a înfiinţat de la zero compania în fruntea căreia stă astăzi – Sika Abyssinia Chemicals Manufacturing, Abisinia fiind denumirea istorică a Imperiului Etiopian, care cuprindea partea nordică a Etiopiei de azi şi care încă se mai foloseşte în unele cazuri.

    Excepţia de la regulă
    „În septembrie 2014, am plecat în Etiopia. Mai fusesem o singură dată acolo, în acelaşi an în luna mai, în vizită, pentru a vedea cum este ţara.” Şi-a făcut o imagine asupra ţării, s-a documentat, însă nimic nu se putea compara cu realitatea locală.
    Strategia elveţienilor era de a testa fiecare piaţă nouă întâi în calitate de distribuitor, abia apoi urmând să intre cu producţie. La fel s-a întâmplat, de altfel, şi în România, unde Sika a început întâi ca distribuitor, în 2002, deschizând prima fabrică şase ani mai târziu, în 2008, la Braşov.
    Etiopia a fost însă singura ţară din cele 101 în care Sika este astăzi prezentă în care grupul a intrat direct printr-o investiţie într-o fabrică. Motivul a fost legislaţia restrictivă a ţării, care nu permite firmelor străine să facă import şi să revândă. Dreptul de a comercializa produse în Etiopia îl primesc doar companiile care produc local. Astfel, timp de aproape doi ani Petrişor Grindeanu a coordonat dezvoltarea unităţii de producţie actuale şi şi-a făcut legături în lumea de business etiopiană.
    „Oamenii sunt foarte prietenoşi, creştin-ortodocşi ca şi noi şi, foarte important, vorbesc engleza destul de bine, deşi nu este limba naţională.”
    Adaptarea nu a fost însă lipsită de provocări. Una dintre cele mai mari a fost cultura muncii, care, spune executivul, este diferită de ce se întâmplă în restul lumii. Majoritatea etiopienilor, fiind foarte credincioşi, îşi pun toate speranţele că Dumnezeu îi va ajuta chiar şi în cazul în care rămân fără loc de muncă, astfel că nu îşi dau tot timpul interesul pentru jobul pe care îl au. Există, desigur, şi excepţii.
    Fabrica de lângă Addis Abeba, capitala etiopiană, a fost dată în folosinţă în iunie 2017, după o investiţie de 10 milioane de dolari, iar subsidiarei din Etiopia i s-a adăugat, în scurt timp, una în Djibouti, o ţară vecină cu Etiopia, cu mai puţin de un milion de locuitori (cam cât jumătate de Bucureşti), dar cu marele avantaj că are ieşire la Marea Roşie. Petrişor Grindeanu s-a orientat către Djibouti pentru a se folosi tocmai de oportunităţile legate de infrastructura portuară. Prin Djibouti se fac importuri de produse care ajung în fabrica din Etiopia şi tot pe acolo Sika exportă către Somalia.
    Fabrica Sika din Etiopia are trei linii de producţie – aditivi, silicon şi pardoseli, iar acum executivul român se pregăteşte de deschiderea unei linii noi, de mortare uscate. Capacitatea de producţie este mai mică decât cea a Sika România, însă gama de produse este mai mare.
    „Fabrica din Etiopia este una semiautomatizată, şi nu automatizată complet, pentru că, dacă se strică ceva, din cauza procedurilor dificile în ceea ce priveşte obţinerea vizei de intrare în ţară, ar dura foarte mult până când cineva poate veni să rezolve o eventuală problemă”, spune Petrişor Grindeanu.
    În subordinea lui stau 34 de angajaţi full time, însă în Etiopia se practică intens sistemul de zilieri, astfel că, în funcţie de cum evoluează vânzările Sika, numărul angajaţilor poate fi mai mare în perioadele de vârf.
    Spre comparaţie, în România, Sika are circa 60 de angajaţi şi două fabrici, una la Braşov şi alta la Căpuşu Mare, în judeţul Cluj. În 2018, afacerile Sika în România s-au situat la circa 35 de milioane de euro (aproape 40 de milioane de dolari). La nivel de grup, cei peste 18.000 de angajaţi ai Sika realizează anual afaceri de peste şase miliarde de franci elveţieni (peste şase mld. dolari).

    O cărămidă la temelia marilor proiecte
    Etiopia şi Djibouti au adus anul trecut 3,2 milioane de dolari în conturile grupului Sika, cele două subsidiare încheind anul pe profit. Pentru 2019, executivul român estimează dublarea sau triplarea afacerilor, în funcţie de cât de stabilă va fi situaţia politică a ţării. Petrişor Grindeanu îşi bazează previziunile şi pe apetitul vizibil în creştere al etiopienilor de a se dezvolta. Se construiesc atât fabrici, spaţii logistice, spaţii comerciale şi ansambluri rezidenţiale, cât şi infrastructură.
    „În Etiopia există un plan cincinal care vizează construirea a 3.000 de fabrici. Industria cea mai dezvoltată acum este agricultura, ţara fiind exportatoare de cafea şi piei de animale, dar şi de flori, unul dintre cei mai importanţi clienţi fiind Olanda. Dacă aş face o comparaţie, Etiopia este astăzi la fel ca România după Revoluţie din punct de vedere economic. La nivel de infrastructură însă, este mai degrabă precum România în timpul lui Ceauşescu.”
    Materialele produse de Sika se găsesc în unele dintre cele mai mari proiecte care se ridică acum în Etiopia, precum baraje, autostrăzi, stadioane, complexuri rezidenţiale. Sika vinde către investitori mari activi în Etiopia, cel mai mare fiind chiar guvernul, care deţine mai multe companii de construcţii, lăsând astfel loc doar pentru puţini dezvoltatori privaţi.Chiar şi cu toate aceste provocări, cu un nivel de trai foarte scăzut şi cu un regim restrictiv, Petrişor Grindeanu spune că Etiopia, prin dorinţa de a se dezvolta, aduce avantaje care o fac atractivă în ochii multinaţionalelor. Poate de aceea, Coca-Cola, Heineken şi Unilever s-au ancorat cu fabrici în această ţară. Şi Pizza Hut a ajuns în Etiopia, cu o franciză deţinută însă de un localnic.
    „Trebuie însă ţinut cont că este o piaţă emergentă şi este de aşteptat ca, treptat, tot mai multe companii internaţionale să-şi facă intrarea”, este de părere Petrişor Grindeanu.

    Bruxelles-ul Africii
    Există circa 40 de români în Etiopia, potrivit statisticilor ambasadei României primite de Petrişor Grindeanu, iar în cei cinci ani de când locuieşte în capitala Addis Abeba, Petrişor Grindeanu i-a cunoscut aproape pe toţi. Interacţiunea cu ei, dar şi cu străinii, a făcut mai uşoară integrarea, avantajul fiind că în mediul de business, la fel ca în restul societăţii de altfel, limba engleză nu este o piedică, aşa cum ar putea fi amharica, limba locală, destul de dificil de asimilat de către străini.
    „Sunt 132 de ambasade în Addis Abeba şi peste 30 de misiuni ONU, capitala Etiopiei fiind un fel de Bruxelles al Africii. Acesta este şi motivul pentru care sunt foarte mulţi expaţi care locuiesc aici.”
    Etiopia a depăşit în 2017 o valoare a Produsului Intern Brut de 80 de miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date publice, la o populaţie de 105 milioane de locuitori. Estimările arată că numărul ar putea ajunge la 130 de milioane de locuitori în 2030, creşterea anuală fiind accelerată.
    Petrişor Grindeanu mai spune, după cinci ani de locuit pe tărâm african, că Etiopia este şi o ţară fascinantă din punctul de vedere al obiectivelor turistice, oferind încă vizitatorilor ocazia de a vedea modul de viaţă autentic al triburilor din afara marilor oraşe. Ca o întoarcere în timp, într-o ţară care tinde spre dezvoltare.

  • Povestea incredibilă a celui mai arogant şi puternic executiv german: Când era pe val, a primit un bonus de 40 de milioane de euro dar după, a urmat prăbuşirea şi a declarat falimentul personal şi a ajuns în închisoare

    Pentru un om care a pierdut totul – de la sănătate, avere şi reputaţie, până la trei ani din libertatea personală – Thomas Middelhoff pare remarcabil de împăcat cu sine însuşi, scrie Financial Times după un interviu cu cel mai puternic executiv german.

    „Nu mă mai simt ruşinat”, spune Middelhoff. „99% dintre oamenii din Germania ştiu că sunt un condamnat”.

    Puţini oameni de business din istoria lumii au ajuns atât de sus şi au căzut atât de abrupt precum Middelhoff. Acesta şi-a făcut o reputaţie la cel mai puternic grup german de media, Bertelsmann, unde a încheiat, din poziţia de strateg-şef, un deal epic cu AOL, plătind 50 de milioane de dolari pentru o participaţie de 5% şi pentru lansarea unui business comun.

    În 2000, pe culmile boom-ului dotcom, Bertelsmann a vândut participaţia în furnizorul de internet pentru 7 miliarde de dolari. Middelhoff, care a ajuns CEO până atunci, a câştigat un bonus de 40 de milioane de euro pentru tranzacţie.

    Astfel, Middelhoff a ajuns simbolul unei generaţii de antreprenori nemţi – printre oameni precum Jurgen Schrempp de la Daimler şi Rolf-Ernst Breuer de la Deutsche Bank.

    Apoi a urmat prăbuşirea.

    În 2014, un tribunal din Essen l-a găsit vinovat de folosirea fondurilor corporaţiei de la retailerul german Arcandor pentru uz propriu (n.r: retailer care s-a prăbuşit în 2009, la doar câteva luni după ce Middelhoff a părăsit conducerea companiei).

    El a fost condamnat la trei ani cu executare şi a declarat falimentul personal.

    Portretul familiei perfecte pe care şi-l construise – căsătorit de peste patru decenii, cu cinci copii – s-a prăbuşit.

    Omul de afaceri aproape şi-a găsit sfârşitul în închisoare, după ce a dezvoltat o bolă autoimună incurabilă.

    Cu toate acestea, Middelhoff, 65 ani, nu pare un om distrus. Autorul FT Olaf Storbeck povesteşte că Middelhoff a ajuns la interviu la timp, fiind plin de viaţă şi politicos.

    „Este ciudat. Pe interior sunt mai puternic decât am fost vreodată. Am senzaţia că sunt într-o etapă încântătoare a vieţii mele”, spune antreprenorul.

    Middelhoff are acum un nou partener de afaceri, scrie un roman şi plănuieşte să îl înceapă pe următorul.

    În acelaşi timp, el face campanie pentru reformă judiciară.

    „Prietenii mei americanii îmi zic tot timpul: fonduri de investiţii, capital – încă eşti bun la asta”. Dar acest segment de activitate, spune el, este doar o opţiune şi va fi doar după ce termină cărţile pe care vrea să le scrie.

    Middelhoff, odată cel mai opulent şi mai puternic businessman din Germania, recunoscut pentru aroganţa şi ego-ul său, este total schimbat în 2018, potrivit reporterului FT.

    El a pierdut 20 de kilograme în închisoare. De la costumele scumpe, acesta a trecut la un tricou simplu, un cardigan şi o pereche de pantaloni simpli şi spune că respinge codul de îmbrăcăminte managerial, cu costum negru şi cravată elegantă, care îl caracteriza în trecut.

    „Sunt pe 12 medicamente diferite zilele astea”, spune Middelhoff. În închisoare, acesta a dezvoltat boala autoimună Lupus care atacă organele vitale. El susţine că boala i-a fost cauzată de lipsa de somn din primele zile în închisoare, când era pe cale să se sinucidă.

    Îşi aminteşte cum era trezit odată la 15 minute de gardieni care verificau dacă mai trăieşte.

    Boala aproape l-a doborât. Un doctor a confundat pentru mult timp simptomele cu cele ale unei ciuperci la picior, iar din cauza aceasta boala a rămas netratată.

    Una dintre acuzaţiile pentru care a fost condamnat Middelhoff se numără deturnarea unor fonduri ale retaielrului Arcandor pentru a plăti un cadou „foarte scump” de ziua unui prieten. Mai mult, acesta folosea banii companiei pentru zboruri private, spre muncă, spre cină sau spre întâlniri. În total a fost acuzat pentru că ar fi plătit din banii companiei 27 de zboruri private doar pentru a evita blocajele în trafic. Paguba financiară era de aproximativ 500.000 de euro doar pentru aceste zboruri.

     

     

     

     

     

     

     

  • Poate face faţă o bancă mai mică taxei bancare? Idea::Bank are o rentabilitate a activelor sub nivelul taxei pentru bănci, de 0,5%

    „Sper ca, până la urmă, raţiunea să învingă în toată această situaţie (respectiv introducerea taxei pe activele băncilor prin OUG nr. 114/2018 – n.red.). Ca întreg sistemul, suntem la fel de afectaţi. Rentabilitatea activelor în cazul nostru este sub nivelul prognozat de taxe, dar zic că, până la urmă, vom găsi o soluţie, nu numai noi ca bancă, dar toată societatea şi la nivel guvernamental se vor lua soluţii care să nu ducă la astfel de situaţii (falimente ale unor bănci mai mici – n.red.)”, a declarat, marţi, Mioara Popescu, preşedintele executiv al Idea::Bank, în cadrul unui eveniment al băncii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
     
    Idea::Bank avea active în valoare de 2,1 miliarde de lei, la finele anului trecut, fiind pe locul 22 în topul celor 34 de bănci din România.
     
  • Omul care alege oameni

    Nu se gândeşte să se întoarcă în România deşi recunoaşte că îi e dor de mâncarea de acasă, de cei dragi şi de limba română. Pentru a-şi stinge din dor, vine de 3-4 ori pe an să-şi vadă familia şi prietenii, dar nu are în plan să revină definitiv, nu în curând cel puţin. Îi surâde totuşi ideea de a face paşi în antreprenoriat în România, însă acesta este deocamdată mai degrabă un gând, nu un plan.
    „Nu ştiu dacă mă întorc în ţară, sincer. Mi-aş dori să vin ca antreprenor pentru că sper să aduc diversitate pe scena românească”, explică executivul.

    Andrei Câmpean a plecat în noiembrie 2016 din România cu gândul de a sta cel puţin 2-3 ani în străinătate. A pornit de la ideea „Hai să încercăm şi acest international experience, să vedem ce ne învaţă, cum ne putem descurca”. 

    Se descrie ca o persoană care nu are probleme să iasă din zona de confort, care nu alege să stea „în bulă”, motiv pentru care a ales să accepte un job în Irlanda. Avantajul este că şi soţia sa are o mentalitate similară, după cum spune chiar el. „După mai bine de doi ani, concluzia este că nu cred că ne mai întoarcem prea curând în ţară. Am plecat din dorinţa de a încerca şi altceva. De ce nu? Şi am ajuns la concluzia că acasă poate fi oriunde.”

    Revine în România periodic pentru a-şi vizita fratele geamăn, familia şi prietenii, dar se întâmplă să fie şi el gazdă pentru cei dragi. Alteori aleg să îşi petreacă împreună concediile. „Cred că noi, românii, trebuie să ne iubim mai mult unul pe celălalt, dar şi pe noi înşine. Din păcate, fiind plecat din România, se vede şi mai tare că noi suntem fiecare pe cont propriu şi mai puţin dispuşi să ajutăm.”
    Ultima dată a venit în România în noiembrie 2018 şi nu vede nicio schimbare în bine. „Am făcut tot două ore de la aeroport în Brâncoveanu, la ora 7.00 pm.”

    Crede că infrastructura trebuie clar îmbunătăţită şi mai crede că trebuie îmbunătăţite şi cultura civică, educaţia despre vot, despre democraţie. De altfel, cel mai puţin îi e dor de politica din ţară, de trafic şi de căldura insuportabilă din iulie-august. Recunoaşte însă că şi în Dublin (capitala Irlandei) e trafic.

    „Aici au însă LUAS (metrou uşor) şi acesta îmi permite să ajung în 25 de minute la job fără să fiu nevoit să merg zilnic cu maşina.” Când locuia în vestul Dublinului naveta era de 45 de minute la dus, doar că avea de parcurs 20 de kilometri pe centura oraşului, care este de altfel autostradă cu patru benzi. Tot la capitolul comparaţie între cele două ţări, Andrei Câmpean spune că irlandezilor le plac ceaiul şi cafeaua, aşa că acolo se pune accent pe cafea bună, atât la birou cât şi în localuri. „Iar eu am îmbrăţişat cu drag această cultură.”

    Totodată, lanţurile mari de cafenele pierd teren zilnic în faţa micilor antreprenori „şi mă bucură să văd asta, pentru că atunci calitatea creşte”. Mâncarea irlandeză nu este neapărat pe placul său, deşi executivul spune că scena culinară este variată, fiind acoperite toate specialităţile, de la zonele orientale, asiatice, la cele europene. „Apar restaurante zilnic în Dublin şi cred că mi-ar trebui cam trei ani să le explorez pe toate.” Şi totuşi, îi e dor de mâncarea de acasă. „Mi-e dor şi de limba română, sincer. S-o aud pe stradă, la job, la radio, în fiecare moment. Mi-e dor de cei dragi. România este o ţară minunată cu bogăţiile ei.”

    Andrei Câmpean a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea Bucureşti) în 2008, însă a început să lucreze încă de pe băncile facultăţii ca terapeut pentru copiii cu autism şi ADHD. „Cred că am fost mereu atras de a încerca lucruri noi şi de a explora lumea, aşa că nu a fost surpriză pentru nimeni când în 2009 am plecat să lucrez la un centru de recuperare pentru copii cu disabilităţi de intelect în Leeds, Marea Britanie.” A fost o experienţă de un an ce i-a oferit acea deschidere „spre vest“, după cum o numeşte el. A revenit în 2010 în Bucureşti şi a decis să se orienteze către un alt domeniu faţă de terapie. A vrut să îşi utilizeze şi cunoştinţele din facultate, aşa că a decis să meargă către zona de HR, cu precădere pe recrutare.
    „Am urmat câteva cursuri şi am început să lucrez pe un proiect de mass recruitment în Manpower.” A crescut rapid în companie, dar şi-a dorit mai mult, după cum zice el.
    „Am vrut să fiu in-house (angajat direct de o companie – n.red.), nu doar să recrutez şi să plasez profesionişti, dar şi să pot construi bugete, planuri de recrutare, să văd cum oamenii se dezvoltă şi promovează, să sărbătoresc succesele mele şi ale lor, să învăţ din greşelile de recrutare. Cine zice că nu face greşeli minte.” Şi a reuşit să facă toate astea în cadrul retailerului Mega Image. A fost angajat ca senior recruiter pentru zona de head-office (birou central), unde a mărit headcountul cu 30%. A recrutat de la recepţie şi achiziţii la resurse umane, marketing sau IT.

    „Şi după doi ani şi jumătate a venit din nou acel moment când am realizat că vreau mai mult de la mine. Aşa că am acceptat o poziţie de HRBP (HR business partner) la o companie cu 150 de angajaţi unde mă ocupam de partea de training şi dezvoltare, de recrutare şi de strategia de HR.” Crede că ar fi ajuns director de HR dacă nu ar fi apărut în scenă soţia sa, pe care chiar el a recrutat-o. Avea deschisă o poziţie de vânzări la Timişoara, pentru care a primit CV-ul celei care avea să-i devină parteneră de viaţă.
    „Iniţial, din CV părea supracalificată pentru ce căutam noi, dar am vrut să «investighez» mai departe. Andreea s-a dovedit a fi candidatul ideal pentru poziţia aceea.”

    Astfel, din motive personale, a ajuns să se mute la Timişoara, la circa şase luni de la momentul în care s-au cunoscut. S-a angajat atunci la Nokia, prin compania Accenture. „Eram responsabil de zona MENA (Orientul Mijlociu şi Nordul Africii – n.red.) pentru centrele Nokia – recrutând de la tech support engineers la software şi systems engineers.” Nu a durat mult şi a fost contactat de gigantul irlandez Voxpro pentru a-i ajuta cu deschiderea unui call center în Bucureşti. 

    Poziţia a fost în Cork, Irlanda, la sediul central al Voxpro, iar Andrei Câmpean avea deplasări o dată la două săptămâni în Bucureşti. „Am recrutat tot stafful cu circa două luni înainte de time-line-ul prevăzut. A fost vorba de 155 de angajaţi – de la agenţi în call center, team leaderi, la manageri de operaţiuni, HR şi IT. A fost un proiect senzaţional să pot avea ocazia de a construi o echipă de la zero.”
    Experienţa Cork nu a fost exact ce şi-au dorit însă. E vorba de un oraş frumos, însă prea mic pentru un bucureştean. Atunci, executivul român a primit o propunere pentru o poziţie la Verizon Connect, divizia de telematics a Verizon. Acolo a recrutat 80% personal de vânzări, dublând echipa de profil din EMEA, mai exact 150 oameni.

    „Întotdeauna am avut această pasiune pentru a construi echipe, de a aduce oamenii împreună, aşa că am acceptat următoarea ofertă, cea a AWS (divizia de cloud computing a Amazon).” Lucrează pentru companie din decembrie 2018 şi, spune el, ajută la construirea unor echipe tehnice pentru diversele produse ale companiei, precum CloudWatch, Redshift, Pinpoint, Elasticache sau AuroraDB.
    „În prezent sunt senior technical recruiter în cadrul AWS Dublin, iar poziţiile pentru care recrutez sunt de software engineers (front şi backend), systems engineers, DBA, TPM.” În ultimii cinci ani executivul român a recrutat nu doar pentru România, ci şi pentru ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Germania, Olanda, Portugalia, Spania sau Polonia. Şi povestea continuă.


    Cum arată o zi la birou?

    De regulă ajung la birou în jur de 8:30 ca să pot mânca micul dejun şi să mă bucur de cafeaua de dimineaţă. Apoi, după ce îmi citesc mailurile, îmi fac un to do list şi îmi prioritiez activităţile.
    O zi obişnuită mă găseşte în interviuri, discutând cu candidaţi, în meeting-uri cu managerii pentru a stabili planul de atac pentru următoarea perioadă sau în meeting-uri operaţionale cu echipa mea.
    Ţinând cont că recrutăm din toată lumea pentru echipele din Dublin, în fiecare zi ai ceva nou de învăţat. Standardul în Amazon este probabil cel mai înalt din zona tech (drept dovadă, AWS – divizia de cloud computing a Amazon este market leader detaşat faţă de ceilalţi competitori), aşa că o zi obişnuită mă găseşte întotdeauna lucrând la noi soluţii pentru a atrage şi reţine cei mai buni angajaţi în zona tech.