BusinessMagazin

Tag: executii

  • Kim Jong-Un loveşte din nou: şeful Statului Major al armatei nord-coreene a fost executat

    Şeful Statului Major al armatei nord-coreene, Ri Yong Gil, a fost executat de regimul Kim Jong-Un, anunţă surse citate de agenţia Yonhap, în ceea ce pare a fi cea mai recentă dintr-o serie de execuţii în Coreea de Nord, informează site-ul agenţiei Reuters.

    Ri Yong Gil, şeful Statului Major al armatei nord-coreene, a fost executat în februarie, pentru acte de corupţie şi conspiraţie, au declarat surse militare care au preferat să păstreze anonimatul.

    Serviciul Naţional de Informaţii din Coreea de Sud a refuzat să comenteze informaţiile, care deocamdată nu pot fi confirmate din alte surse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi DEZVĂLUIRI făcute de un dezertor din armata Coreei de Nord: “Trebuie să o faci pentru că nu vrei să mori” – FOTO, VIDEO

    Este o frică viscerală care îi determină să mimeze fericirea, pentru că ştiu că dacă nu transmit ce se aşteaptă de la ei vor fi morţi, susţine un fost ofiţer de armată. 
     
    Într-un interviu, pentru Sky News, întrebat fiind de ce mereu oamenii se întrec în manifestări de adulaţie când apare Kim Jong-un, el a replicat: “Dacă nu baţi din palme este ca şi cum ai sfida partidul, eşti considerat un opozant al regimului. Trebuie să aplauzi dacă nu vrei să mori”.

    “Trebuie să o faci pentru că nu vrei să mori”, a adăugat fostul soldat, al cărui identitate nu a fost dezvăluită pentru a-i proteja familia.

    El se afă în prezent în capitala Coreei de Sud şi a povestit că a asistat la numeroase execuţii publice, în timpul celor 20 de ani cât a servit în armata regimului de la Phenian.

    “În unitatea în care am fost locotenent au fost executaţi şi soldaţi şi am văzut o grămadă de execuţii publice. Când Kim Jong-un greşeşte se enervează şi altcineva e tras la răspundere. Prin urmare, oamenii sunt pedepsiţi sau executaţi. Nu plătesc cei care au făcut rău”, a mai spus dezertorul.

    Înainte de a “trăda” Coreea de Nord, în urmă cu un an, din cauza disperării şi sărăciei, după cum el însuşi mărturişeşte, a mai încercat o “evadare”. A fost la un pas de a trece graniţa, dar a fost prins şi încarcerat, fiind bătut continuu vreme de 15 zile.

    Dezertorul spune că a scăpat cu viaţă doar printr-o minune, însă asta nu l-a făcut să renunţe. Ştia că noua încercare va fi şi ultima lui şansă.

    El a explicat că familia sa murea de foame, iar singura modalitate de a putea face ceva era să treacă graniţa în China, să câştige bani şi să îi trimite înapoi acasă. Temându-se de ce consecinţe vor suporta cei din familie după plecarea sa, el le-a transmis să declare că n-au avut nicio idee despre intenţia lui de a părăsi ţara şi să îl reclame pentru abandon familial. El spune că visul său acum este să îşi scoată soţia şi cele două fiice din lagărul nord-coreean, transmite Daily Mail.

     

  • Sri Lanka a angajat doi călăi după ce unicul angajat a demisionat de teamă

    Nicio persoană nu a mai fost executată în Sri Lanka din anul 1976, iar călăii au în prezent statutul de “angajaţi administrativi”.

    În penitenciarele din Sri Lanka sunt în momentul de faţă 1.116 deţinuţi condamnaţi la moarte.

    “Nu contează dacă vor fi efectuate execuţii sau nu”, a explicat Rohana Pushpakumara, şeful Administraţiei penitenciarelor din Sri Lanka. “În cazul în care se va decide reluarea execuţiilor, trebuie să fim pregătiţi”, a subliniat oficialul sri-lankez.

    Condamnările la moarte au fost comutate în detenţie pe viaţă în Sri Lanka începând din anul 1976. Postul de călău a devenit vacant în martie 2014, când angajatul şi-a dat demisia imediat după ce a văzut sala de spânzurare.

    Organizaţiile pentru drepturile omului au criticat de nenumărate ori ţările care aplică pedeapsa cu moartea.

  • Execuţiile ISIS: înscenarea înscenării a fost înscenată? – VIDEO

    Din capul locului trebuie s= spunem c= avem dubii n privin]a autenticit=]ii nregistr=rii video de mai jos. Filmul a fost postat pe internet de grupul de hakeri rusofon CyberBerkut, care l-au g=sit pe laptopul senatorului american John McCain, n timp ce acesta se afla n Ucraina. Hakerii i-au recomandat lui McCain s= nu mai ia n c=l=torii documente confiden]iale.

    Clipul trebuie privit cu rezerve; pe de alt= parte, chiar r`vna cu care o serie de “anali[ti” l-au analizat [i i-au negat autenticitatea ar trebui s= dea de g`ndit.

  • Kim Jong-un a executat 70 de oficiali nord-coreeni de când a preluat puterea

    În cadrul unui forum la Seul, ministrul sud-coreean de Externe, Yun Byung-se, a comparat cele 70 de execuţii ordonate de Kim Jong-un cu cele ale tatălui său, Kim Jong-il, despre care a spus că a executat zece persoane în primii ani de mandat.

    Un oficial din serviciul de informaţii sud-coreean a confirmat că agenţia de spionaj consideră că tânărul Kim a executat aproximativ 70 de oficiali, dar nu a dezvăluit cum a obţinut informaţiile.

    Yun a mai afirmat că regimul terorii condus de tânărul Kim “îi afectează semnificativ” pe nord-coreenii care lucrează în străinătate, determinându-i să fugă în Coreea de Sud.

    Coreea de Nord, un stat autoritar condus de familia Kim din 1948, ţine secrete activităţile guvernului, iar informaţiile, chiar şi cele obţinute de serviciile de spionaj sud-coreene, sunt adesea imposibil de confirmat.

    Kim Jong-un a înlăturat membri importanţi din vechea gardă de când a preluat puterea, în urma decesului tatălui său. Cea mai spectaculoasă a fost execuţia unchiului său, Jang Song Thaek, acuzat de trădare. Jang era căsătorit cu sora lui Kim Jong-il şi era considerat al doilea cel mai puternic om din ţară.

    Agenţia sud-coreeană de spionaj le-a spus parlamentarilor în mai că ministrul Apărării de la acea vreme, Hyon Yong Chol, a fost executat cu un tun antiaerian pentru că s-a plâns de tânărul lider şi a adormit în timpul unei întâlniri.

    Experţii apreciază că Kim ar putea folosi teroarea pentru a-şi consolida puterea, dar aceste eforturi ar putea eşua dacă nu întăreşte economia ţării.

  • Noi dezvăluiri despre Coreea de Nord: Care sunt infracţiunile pedepsite cu MOARTEA în ţara condusă de Kim Jong-un

    Nord-coreenii pot fi executaţi pentru mai mult de 20 de infracţiuni, multe dintre acestea fiind ambigue şi date fără un proces. ”Vina prin asociere” este aplicată nu numai pentru persoanele considerate ”inamici ai statului”, ci şi pentru până la trei generaţii din familiile acestora, scrie dailymail.co.uk.

    Hyon Yong Chol, în vârstă de 66 de ani, care a condus armata acestei ţări izolate, a fost eliminat luna trecută pentru că nu i s-a supus lui Kim Jong-un şi a adormit în timpul unei întâlniri la care era prezent şi tânărul lider nord-coreean, potrivit parlamentarilor sud-coreeni, informaţi în cadrul unei întâlniri cu uşile închise.

    Execuţia lui este ultima dintr-o serie de epurări la nivel înalt care au început după ce Kim a preluat conducerea ţării, în 2011, după moartea tatălui său, şi a fost urmărită de sute de persoane, afirmă parlamentarii citaţi.

    Conform Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului, mii de execuţii au avut loc în Coreea de Nord începând cu 1950, cel mai mare număr fiind între 1990 şi 2000.

    Sokeel Park, director de strategie şi cercetare în cadrul ONG-ului Liberty din Coreea de Nord, a declarat că există o diferenţă mare între ceea ce este scris în legi şi ceea ce se întâmplă de fapt în ţară.

    ”Se pare că legea este aplicată într-un mod mai corupt şi mai arbitrar decât în orice altă ţară din lume. Ambiguitatea este regula, mai ales când este vorba despre membri ai elitei conducătoare”, a declarat acesta.

    Infracţiunile pedepsite cu moartea sunt împărţite în două categorii. Cel puţin 9 dintre acestea, printre care răpirea, însuşirea de proprietăţi ale statului şi furtul de proprietăţi ale statului, au ca sentinţă clară execuţia. Pedepsele pentru falsificarea banilor, vânzarea ilicită a resurselor statului şi evadare din închisoare sunt discreţionare.

    INFRACŢIUNILE PEDEPSITE CU MOARTEA ÎN COREEA DE NORD:

    • complot împotriva suveranităţi statului (discreţionară)

    • terorism (discreţionară)

    • trădare (discreţionară)

    • distrugere (discreţionară)

    • crimă premeditată (discreţionară)

    • necredinţă faţă de popor (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de distrugere deliberată a resurselor rezervate pentru luptă sau facilităţi militare (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de însuşire a proprietăţii statului (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de distrugere a proprietăţii statului (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de falsificare de bani (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de furt şi introducere de bijuterii şi metal colorat pe piaţa neagră (obligatorie)

    • vânzarea ilicită a resurselor statului (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de furt şi introducere de narcotice pe piaţa neagră (obligatorie)

    • act extrem de grav de delincvenţă (discreţionară)

    • afaceri ilegale (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de provocare de răni în mod deliberat (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de răpire (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de viol (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de furt de proprietate privată (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de evadare din închisoare (discreţionară)

    • crime care se pot pedepsi cu muncă pe viaţă sau moartea în circumstanţe excepţionale (discreţionară)

    • divulgarea de informaţii clasificate prin intermediul telefonului mobil (pluton de execuţie)

     

  • SUA iau în considerare să reintroducă plutoanele de execuţie a deţinuţilor condamnaţi la moarte

    State americane ca Texasul depun eforturi să obţină substanţele folosite în cocteilul letal, în contextul unei penurii la nivel naţional. Şi alte state se gândesc la metode alternative, după ce deţinuţi injectaţi au murit după ore de agonie, relatează BBC News online.

    Însă nu era clar dacă guvernatorul Utahului Gary Herbert va promulga o lege în acest sens.

    Legea a fost adoptată de către Senatul statului marţi noaptea. Textul reintroduce plutoanele de execuţie, abandonate în urmă cu peste un deceniu.

    Iniţiatorul legii, republicanul Paul Ray, a argumentat că plutoanele de execuţie sunt mai rapide şi mai “umane” în comparaţie cu chinul la care au fost supuşi unii deţinuţi cărora le-a fost administrată injecţia letală.

    Însă oponenţii denunţă recurgerea la plutoanele de execuţie ca pe o practică crudă, din perioada Vestului Sălbatic.

    În cazul în care proiectul va fi adoptat, Utah va deveni singurul stat american care va executa condamnaţii la moarte prin împuşcare.

    Stocurile de substanţe folosite în cocteilul letal au scăzut în întreaga ţară, după ce producători europeni de medicamente care se opun pedepsei capitale au refuzat să le mai vândă americanilor.

    Texasul mai dispune de o cantitate care-i permite să aplice doar două execuţii şi îşi poate epuiza stocul în următoarele două săptămâni.

    Directorul sistemului penitenciar din Utah a declarat că statul şi-a epuizat stocul.

    Proiectul din acest stat este doar unul dintre cele dezbătute în ţară.

    Congresmenii statului Arkansas au adoptat anul acesta o lege care permite folosirea plutoanelor de execuţie. În Wyoming, o măsură care permite recurgerea la plutoane în cazul în care nu sunt disponibile injecţii letale, a fost respinsă. Congresmenii din Oklahoma analizează, pe de altă parte, dacă să autorizeze statul să folosească nitrogen pentru a-i executa pe condamnaţii la moarte.

    Ultima execuţie cu un pluton a avut loc în 2010.

    Congresmenii din Utah au renunţat la un proiect referitor la folosirea plutonului de execuţie, în urmă cu câţiva ani, în urma unei campanii media. Însă o mână de deţinuţi condamnaţi înainte de 2004 ar putea să ajungă în faţa unui pluton.

    Ronnie Lee Gardner, un criminal condamnat care a împuşcat mortal un avocat într-o încercare de a evada din închisoare, a fost ultimul deţinut executat cu un pluton de execuţie în 2010.

  • “Republica” de la Doneţk introduce pedeapsa capitală, aplicată cu plutonul de execuţie

    “Preşedinţii” tribunanelor militare de pe teren, inclusiv “judecători” care sunt combatanţi, sunt numiţi şi revocaţi prin decizia “premierului”, la propunerea “preşedintelui curţii marţiale”, şi sunt subordonaţi “preşedintelui” curţii, anunţă rebelii într-un comunicat.

    Aceste tribunale militare vor avea jurisdicţie asupra unor infracţiuni de natură penală ca “nerespectarea ordinelor unui comandant, crimă, trădare, spionaj, sabotaj, distrugerea cu premeditare a proprietăţii, jaf, prădare, tâlhărie, furt şi distrugerea proprietăţii militare, evadare sau dezertare din serviciul militar” şi alte infracţiuni penale sau “infracţiuni la legile în vigoare”, potrivit aceleiaşi surse.

    Tribunalele militare de pe teren sunt obligate să trimită “de îndată” o “notificare oficială în scris” către preşedintele curţii marţiale şi “procurorul general” al “republicii” cu privire la orice sentinţă la moarte pe care o pronunţă. Aceştia din urmă sunt obligaţi să revizuiască baza legală şi justificarea fiecărei sentinţe capitale “de îndată”.

    Tribunalele militare de pe teren se pronunţă în cazuri implicând militari până la gradul de comandant de companie, inclusiv. Comandanţii militari rebeli de rang înalt, începând cu cei care au funcţia de şef de serviciu (comandant de batalion) sunt judecaţi de “curtea marţială”, se precizează în comunicat.

  • China a executat 2.400 de condamnaţi în 2013

    Acest număr de 2.400 de execuţii reprezintă o scădere de 20 la sută în raport cu anul 2012 şi o reducere considerabilă faţă de cele 12.000 de execuţii înregistrate în 2002, precizează într-un comunicat Fundaţia Dui Hua (Dialog), cu sediul în Statele Unite.

    Acest bilanţ era deja, la vremea respectivă, mult mai mic decât recordul de 24.000 de condamnări la moarte anunţate în 1983, primul an al unei campanii promovate de liderul comunist de atunci, Deng Xiaoping.

    Numărul persoanelor executate în China, un secret de stat, nu este niciodată divulgat de autorităţi. Dar, potrivit unor organizaţii de apărare a drepturilor omului, China execută singură mai mulţi condamnaţi decât toate celelalte ţări la un loc.

    Potrivit Amnesty International, un total de 778 de persoane au fost executate în 2013 în afara Chinei. Organizaţia nu oferă estimări pentru China.

    Dui Hua afirmă că a obţinut aceste cifre de la un “oficial judiciar care are acces la numărul execuţiilor practicate în fiecare an” în China.

    Tendinţa în scădere a numărului de execuţii din China riscă totuşi, potrivit ONG-ului, să fie pusă sub semnul întrebării de campania extrem de represivă a autorităţilor chineze din regiunea musulmană Xinjiang, afectată de tensiuni sporite şi de revolta unei părţi a populaţiei care respinge tutela Beijingului.

    Anul acesta, sute de persoane au fost condamnate în Xinjiang pentru “terorism”, iar alte câteva sute au fost ucise în atentate urmate de operaţiuni armate violente ale forţelor de securitate.

    În 2007, China a redus numărul crimelor pasibile de pedeapsa cu moartea pe teritoriul său. Dar sistemul său penal, controlat direct de Partidul Comunist, rămâne o maşinărie de condamnat. În cazuri penale, în mod deosebit, achitările sunt foarte rare.

  • Civili afgani, executaţi de talibani pentru că au refuzat să plătească “impozit de război”

    Sarwar Hussaini, purtătorul de cuvânt al poliţiei din Kunduz, a declarat că 20 de localnici au fost executaţi, iar alţi zece au fost răniţi prin împuşcare, după ce au refuzat să achite un “impozit de război”.

    De asemenea, Hussaini a precizat că 16 militanţi talibani au fost ucişi, iar şase au fost răniţi şi sunt în detenţie, în urma unei operaţiuni a serviciilor de securitate afgane.

    Ministerul afgan al Apărării a anunţat luni lansarea a 17 operaţiuni militare împotriva rebelilor talibani, în toată ţara.