Tag: Erste

  • CEO-ul Erste: “România, un loc extraordinar în care să fii. Vrem să ne luăm angajamentul că vom fi aici şi în 50 de ani, şi în 100 de ani”

    Treichl a plătit o sumă imensă pentru BCR în 2005: 3,75 mld. euro pentru 60%, ceea ce echivalează o valoare a băncii de 6 mld. euro. Acum banca este evaluată în catalogul ZF ”Cele mai valoroase 100 de companii din România“ la 2,11 mld. euro, iar  Treichl, care a fost invitatul special al Ziarului Financiar la Gala ZF 2017, spune că îşi va recupera banii în 2069.

    ”România este o speranţă pentru noi în această regiune, este o ţară la care toată lumea se uită. Oamenii din Bruxelles se uită la România, austriecii se uită şi speră că România avansează. După Polonia, România este a doua cea mai puternică economie din regiune, este o ţară care are toate şansele din lume, o logistică posibilă foarte bună. Trebuie să credeţi în viitorul acestei ţări“, a fost mesajul bancherului.

    Treichl este cel mai puternic bancher din Europa Centrală şi de Est şi a făcut în 17 ani din Erste, o bancă locală din Austria, al doilea cel mai puternic grup financiar din zonă, cu o prezenţă în şapte ţări. Prin achiziţii de bănci în alte ţări, Erste a ajuns la active de 200 de miliarde de euro (toate activele celor aproape 40 de bănci din sistemul bancar românesc sunt de 85 mld. euro).

    Treichl, 65 de ani, provine dintr-o familie de bancheri, tatăl său fiind preşedintele lui Creditanstad, cel mai cunoscut brand bancar austriac, acum parte din grupul UniCredit Bank Austria.

    Pentru că lucrurile nu sunt întâmplătoare, Treichl a făcut din Erste ceea ce a fost Creditanstad la finalul secolului XIX şi începutul secoulului XX, cel mai puternic şi mai extins grup bancar din Europa Centrală şi de Est. Creditanstad a fost prezent şi în România acelor vremuri.

    Cariera de bancher a lui Treichl (el a vrut să fie dirijor, dar celebrul Leonard Berstein i-a spus că este mai bine să fie un bancher mediocru decât un dirijor mediocru) a început în anii ’70, la grupul american Chase Manhattan, banca celebrei familii Rockefeller.

    În 1997, Treichl a preluat conducerea Erste, aducând valoarea băncii prin listarea la bursă la 15,7 mld. euro în prezent.
    Treichl spune că România mai are nevoie de un singur lucru pentru a deveni mai bună: schimbarea. Dintre toate posibilităţile de investiţie din regiunea Europei Centrale şi de Est, majoritatea sunt în România.

    ”Ce avem nevoie în această ţară este să o facem o ţară de top în această regiune. Este una dintre cele mai mari, iar prosperitatea altor state din regiune depinde de România.“

  • Andreas Treichl, cel mai experimentat bancher european, spune că nu are încredere în bitcoin, iar copiii lui îl ridiculizează pentru asta

    „Ei cred că ar fi făcut foarte mulţi bani iar eu nu i-am lăsat să investească în asta”, a spus Treichl într-un interviu pentru Bloomberg Television.

    Treichl este convins că băncile centrale vor lua măsuri drastice în ceea ce priveşte criptomoneda bitcoin, care a crescut la valoarea de 11.000 de dolari săptămâna aceasta, şi că vor proceda la fel şi cu toate celelalte monede digitale care se află în afara ariei de acoperire monetară.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Erste: România ar putea adopta euro în umătorii 10 ani dacă îşi menţine acelaşi ritm de creştere

    “Adoptarea monedei euro a fost o ţintă în mişcare pentru România în ultimii zece ani, care nu a fost abordată prea în serios. În lipsa unei agende clare, oficialii s-au mulţumit cu faptul că România trebuie să ajungă la nivelul PIB-ului mediu pe cap de locuitor şi că trebuie făcute mai multe eforturi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea productivităţii pentru a creşte sustenabil potenţialul economic al ţării (reformele structurale, creşterea absorbţiei fondurilor UE, dezvoltarea infrastructurii etc). PIB-ul României pe cap de locuitor a ajuns la 55,8% din cel al zonei euro în 2016, de la 48,2% în urmă cu cinci ani”, se arată în documentul Erste Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profit de 262,2 mil. euro pentru Erste Group în primul trimestru din 2017

    Astfel, am putut mentine un nivel ridicat de capitalizare, cu un indice al capitalului comun de rang 1 (Basel 3 implementat partial) de 13 procente.

    Baza noastra de costuri a crescut in primul trimestru. Aceasta evolutie a fost partial generata de cheltuielile necesare pentru indeplinirea cerintelor de reglementare, si in principal de investitiile pentru extinderea in continuare a serviciilor pe care le putem oferi digital clientilor nostri – un domeniu in care deja suntem frecvent considerati deschizatori de drumuri in industria bancara din Europa.

    Standard & Poor’s si Fitch a imbunatat calificativele noastre de rating pe termen lung la A- (cu perspectiva pozitiva) si respectiv A- (cu perspectiva stabila). Tendintele de la nivelul grupului se regasesc si in plan local: toate subsidiarele noastre au avut un prim trimestru profitabil in 2017”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG.

    In raportul preliminar al administratorilor, rezultatele financiare din perioada ianuarie-martie 2017 sunt comparate cu cele din perioada ianuarie-martie 2016, iar pozitiile din bilantul contabil la 31 martie 2017 cu cele din bilantul la 31 decembrie 2016.

    Venitul net din dobanzi s-a diminuat la 1.051,3 milioane de euro (-3,7%; T1 2016: 1.092,2 milioane de euro) in pofida cresterii activitatii de creditare, in principal din cauza veniturilor mai mici din dobanzi aferente portofoliului de obligatiuni guvernamentale si pe fondul unui efect de „unwinding” (actualizare a fluxurilor de numerar aferenta activelor depreciate) mai redus. Venitul net din taxe si comisioane a crescut la 457,7 milioane de euro (+3,3%; T1 2016: 443,1 milioane de euro). Veniturile din operatiuni cu valori mobiliare si din administrarea activelor au crescut, in timp ce veniturile din activitatea de creditare s-au diminuat. Venitul net din tranzactionare s-a redus la 48,6 milioane de euro (-5,1%; T1 2016: 51,2 milioane de euro). Venitul operational a fost aproape stabil la 1.617,5 milioane de euro (-0,7%; T1 2016: 1.629,3 milioane de euro). Cheltuielile administrative generale au crescut la 1.018,3 milioane de euro (+0,9%; T1 2016: 1.008,8 milioane de euro), in principal din cauza majorarii cheltuielilor de personal la 571,7 milioane de euro (+1,1%; T1 2016: 565,4 milioane de euro). Acest indicator include inregistrarea platii in avans a majoritatii contributiilor anuale pentru schemele de garantare a depozitelor, in valoare totala de 64,7 milioane de euro (2016: 71,7 milioane de euro). In consecinta, profitul operational s-a diminuat la 599,2 milioane de euro (-3,4%; T1 2016: 620,5 milioane de euro). Raportul cost/venit s-a situat la 63,0% (T1 2016: 61,9%).

    Costurile nete cu provizioanele aferente activelor financiare depreciate au ramas in apropierea minimelor istorice, la 65,8 milioane de euro, respectiv 19 puncte de baza in raport cu nivelul mediu al creditelor brute catre clienti (T1 2016: 56,4 milioane euro, respectiv 17 puncte de baza). Rata creditelor neperformante s-a mentinut la 4,9% (31 decembrie 2016: 4,9%). Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a scazut usor la 67,6% (31 decembrie 2016: 69,1%).

    Pozitia „alte rezultate operationale” s-a situat la -127,1 milioane de euro (T1 2016: -139,5 milioane de euro), incluzand contributiile anuale la fondurile de rezolutie in valoare de 77,5 milioane de euro (T1 2016: 64,7 milioane de euro). Taxele pe operatiunile bancare si financiare au insumat 35,8 milioane de euro (T1 2016: 62,8 milioane de euro). Aceasta scadere s-a datorat in principal reducerii semnificative a taxei bancare din Austria, la 5,6 milioane de euro (T1 2016: 29,5 milioane de euro), dupa o plata extraordinara aferenta acestei taxe efectuata in trimestrul al patrulea din 2016. In Ungaria, taxele pe operatiuni bancare s-au diminuat la 23,6 milioane de euro (T1 2016: 26,9 milioane de euro), in timp ce in Slovacia s-au ridicat la 6,6 milioane de euro (T1 2016: 6,2 milioane de euro).

    Taxa pe participatiile minoritare a crescut la 76,8 milioane de euro (+60,6%; T1 2016: 47,8 milioane de euro), pe fondul cresterii contributiilor la profit ale bancilor de economii. Rezultatul net atribuibil proprietarilor societatii mama s-a diminuat la 262,2 milioane de euro (-4,6%; T1 2016: 274,7 milioane de euro).

    Capitalul total excluzand elementele de capital suplimentar de nivel 1 (AT1) a crescut la 16,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 16,1 miliarde de euro). Dupa aplicarea deducerilor si filtrelor conform cadrului de reglementare CRR, capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a redus la 13,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 13,6 miliarde de euro). Fondurile proprii totale (Basel 3 implementat partial) s-au majorat la 19,0 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,8 miliarde de euro). Profitul preliminar din primul trimestru nu a fost inclus in calcul, dar costurile de risc aferente perioadei au fost deduse. Riscul total (activele ponderate la risc, inclusiv riscurile de credit, de piata si operationale; Basel 3 implementat partial) a crescut la 103,6 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 101,8 miliarde de euro). Capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a situat la 13,0% (31 decembrie 2016: 13,4%), iar indicele de capital total (Basel 3 implementat partial) la 18,4% (31 decembrie 2016: 18,5%).

    Activele totale au crescut la 222,8 miliarde de euro (+7,0%; 31 decembrie 2016: 208,2 miliarde de euro), pe fondul majorarii pozitiei „numerar si echivalente de numerar” la 24,7 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,4 miliarde de euro) si cresterii creditelor si avansurilor catre institutiile de credit (valoare neta) la 10,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 3,5 miliarde de euro). Portofoliul net de credite si avansuri catre clienti a crescut la 133,0 miliarde de euro (+1,8%; 31 decembrie 2016: 130,7 miliarde de euro). In privinta pasivelor, depozitele de la banci s-au majorat la 22,9 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 14,6 miliarde de euro), iar depozitele de la clienti au continuat sa creasca – mai ales in Cehia si Austria – si au ajuns la 144,7 miliarde de euro (+4,9%; 31 decembrie 2016: 138,0 miliarde de euro). Rata credite/depozite s-a situat la 91,9% (31 decembrie 2016: 94,7%).

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • BCR raportează un profit net de peste un miliard de lei în anul 2016

    Rezultatul operaţional a fost de 1,29 miliarde de lei (289 de milioane de euro) cu 16,9% mai redus decât în anul precedent, 1,56 miliarde de lei (351,3 milioane de euro), din cauza veniturilor operaţionale mai mici cărora li s-au adăugat cheltuieli de investiţii mai ridicate, în special cu infrastructura IT, conform comunicatului transmis.

    În anul 2016 BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare de 8,8 miliarde de lei.

    În activitatea bancară dedicată persoanelor fizice, BCR a acordat volume noi de credite în valoare totală de 5,5 miliarde de lei, înregistrându-se vânzări solide de credite de consum şi garantate – în special datorită programului Prima Casă, în timp ce vânzările de credite ipotecare standard au trenat din cauza legii „Darea în plată”, se arată în comunicatul citat.

    Pe segmentul de finanţări acordate companiilor, BCR a acordat volume de credite noi în valoare de 3,3 miliarde de lei. BCR deţinând o cotă de piaţă de peste 30% şi un portofoliu de peste 7,7 miliarde de lei cofinanţări acordate.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 10,3 %, la 1,78 miliarde de lei (397,9 milioane de euro), de la 1,99 miliarde de lei (448,3 milioane de euro) în 2015.

  • Prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, lansată la Cluj

    Facultatea de Business din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat, luni, prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, aceasta având un fond de câteva sute de volume, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decanul Facultăţii de Business, Ioan Alin Nistor, a declarat, la inagurare, că biblioteca nou înfiinţată facilitează transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi.

    “Facultatea de Business din cadrul UBB, în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat cea mai completă şi modernă bibliotecă din România dedicată investitorilor. Proiectul se încadrează în ceea ce Facultatea de Business îşi doreşte, şi anume de a oferi studenţilor pachetul de cunoştinţe de business, care să fie apoi uşor de implementat în practică. Transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică îl facem încă din cadrul studiilor acestora, iar biblioteca nou înfiinţată facilitează acest transfer, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erste: Noul guvern ar putea lua măsuri de compensare a daunelor relaxării fiscale

    Analiştii Erste Group consideră că măsurile de relaxare fiscală anunţate de fostul guvern continuă să reprezinte un risc pentru 2016.

    “Având în vedere largul consens politic cu care au trecut aceste decizii, nu ne aşteptăm să fie inversate. Totuşi, noul guvern ar putea veni cu un set de măsuri care să ţină sub control daunele provocate de deciziile excesive”, se arată într-o notă a Erste Group.

    Guvernul a redus în acest an taxa pe construcţii speciale, iar din în iunie TVA la alimente a fost revizuită la nivelul de 9%. Din ianuarie anul viitor, cota standard a TVA va fi redusă de la 24% la 20%, în 2017 urmând să ajungă la 19%. De asemenea, noul Cod fiscal prevede eliminarea din 2017 a accizei suplimentare pe carburanţi şi a taxei pe construcţiile speciale.

    Din acest punct de vedere, analiştii băncii apreciază că schimbarea guvernului este un factor pozitiv, cu toate că nu pot fi aşteptate miracole peste noapte.

    “Până la urmă, majoritatea deciziilor fiscale trebuie validate de acelaşi Parlament”, se arată în nota Erste Group.

    În privinţa implicaţiilor pe piaţa financiară, Erste Group se aşteaptă ca recenta depreciere a leului, la 4,46 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel din ultimele patru luni, să fie de scurtă durată.

    Confirmarea de către Parlament a noului guvern ar fi o revenire la normalitate, iar acest fapt se va reflecta şi pe piaţa valutară.

    Orice semn de politică fiscală mai prudentă va susţine randamentul obligaţiunilor guvernamentale, în timp ce indicatorii fundamentali ai economiei României sunt solizi.

    De asemenea, analiştii Erste Group nu se aşteaptă la surprize în Parlament, unde s-a format deja o majoritate ad-hoc pentru susţinerea noului guvern. Acest fapt este considerat favorabil pentru continuarea reformelor şi lupta cu corupţia.

    Cu toate acestea, este de aşteptat ca noul premier Dacian Cioloş să negocieze cu partidele politice o agendă guvernamentală care să includă priorităţile pentru anul viitor, până la alegeri.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi seara decretul privind desemnarea lui Dacian Cioloş drept candidat pentru funcţia de premier.

    Dacian Cioloş are la dispoziţie 10 zile pentru întocmirea listei şi a programului de guvernare, cu care să se prezinte în faţa Parlamentului pentru obţinerea votului de încredere, pentru învestire fiind necesare 274 de voturi.

    Conform prevederilor constituţionale, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

    Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

    Astfel, pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori şi deputaţi.

  • Erste: Scandalul Volkswagen poate afecta exporturile de componente auto ale României în Germania

    “Dacă situaţia se va înrăutăţi şi se va extinde la alţi mari producători de automobile din Germania sau Franţa, atunci va fi afectată o parte mai mare din exporturile României, inclusiv de maşini şi kituri de componente”, se arată în analiza realizată de Erste.

    Totodată, Erste nu exclude o posibilă scădere a importurilor de automobile ale României, în cazul în care criza emisiilor automobilelor diesel se va agrava, ceea ce ar reduce decalajul dintre contribuţia importurilor şi exporturilor la creşterea economică.

    Potrivit Erste, scandalul nu va avea o impact mare asupra producţiei auto din Europa Centrală şi de Est (ECE), dacă va rămâne limitat la motoarele diesel ale VW.

    La nivelul ECE, extinderea scandalului la alte motoare sau alţi producători va avea efecte negative temporare asupra întregii producţii auto din regiune, până vor fi adoptate noi tehnologii.

    Statele din ECE au produs anul trecut circa 4 milioane de vehicule, din care o treime sub mărcile grupului VW, respectiv Audi, Skoda, VW, Porsche sau Seat.

    Regiunea ECE are o contribuţie importantă la producţia europeană a VW, fiecare al patrulea automobil fabricat anul trecut de grupul german în UE fiind produs într-o ţară din ECE.

    Dacă scandalul va fi limitat la motoarele VW diesel de tip EA 189, impactul asupra producţiei actuale va fi probabil destul de limitat, întrucât aceste motoare nu mai sunt instalate pe maşinile noi.

    Noi investigaţii vor avea însă loc pentru a verifica dacă sunt implicate şi alte motoare sau alţi producători în influenţarea rezultatelor testelor de poluare.

    Între timp, incertitudinile legate de cerere, după daunele serioase de imagine suportate de VW, ar putea avea ca efect o formare mai conservatoare a stocurilor şi a investiţiilor, pe termen scurt.

    Actualul scandal poate avea şi un efect pozitiv pe termen lung, întrucât ar putea accelera implementarea de noi tehnologii în industria auto, capacităţile din regiunea ECE fiind necesare pentru producţia de masă.

    În Cehia, VW este compania mamă a Skoda, integrată puternic în grup. Scandalul a avut o rezonanţă puternică în Cehia, fiind probabil ca motoarele diesel ale VW care nu respectă normele de poluare să fi fost utilizate pe unele modele mai vechi ale Skoda. Totuşi, este improbabil ca Skoda să fie acuzată în mod direct, iar Erste consideră că impactul asupra industriei auto din Cehia va fi destul de scăzut.

    În Polonia, VW a produs anul trecut 175.000 de vehicule, la trei fabrici, reprezentând o treime din volumul industriei prelucrătoare din Polonia.

    Volkswagen este al doilea mare producător auto din Polonia, pe o piaţă unde Fiat deţine o cotă de circa 50%, iar Opel de 20%.

    Anul viitor este anticipată creşterea semnificativă a producţiei VW în Polonia, unde compania urmează să deschidă o a patra fabrică. Din acest motiv, orice scădere semnificativă a vânzărilor VW poate avea efecte negative directe pentru regiunea Wielkopolska, dacă grupul german va fi obligat să reducă producţia sau să amâne deschiderea noii fabrici. Mai mult decât atât, vor fi afectaţi şi subcontractorii.

    În Slovacia, scandalul VW reprezintă o problemă destul de mare, având în vedere rolul semnificativ al grupului german în producţia auto şi industrială a ţării. Fabrica VW din Bratislava este cel mai mare exportator şi unul dintre cei mai mari angajatori ai Slovaciei, cu 9.900 de salariaţi. Producţia din Slovacia a atins anul trecut 400.000 de vehicule, care au fost vândute aproape integral în străinătate.

    Producţia VW a reprezentat 40% din totalul producţiei auto din Slovacia. În plus, Statele Unite sunt a treia mare piaţă de export a fabricii VW din Slovacia (11,3% din exporturi).

    În Slovenia, VW este unul dintre cei mai importanţi parteneri pentru furnizorii sloveni ai industriei auto. Şeful Asociaţiei Auto Slovene a spus că nu poate evalua impactul scandalului, dar vede o oportunitate pentru furnizorii sloveni, în cazul în care concurenţa câştigă o parte din cota de piaţă de VW, pentru că industria slovenă este diversificată, cu peste 200 de companii şi exporturi de 2,9 miliarde de euro. Majoritatea exporturilor merg către Austria, Croaţia, Ungaria, Franţa, Germania şi Italia.

    Industria auto croată realizează exporturi de 600 milioane de euro şi are circa 10.000 de angajaţi, fiind una dintre cele mai rentabile industrii, dar impactul actualei situaţii VW asupra pieţei croate nu poate fi evaluat cu exctitate, potrivit Erste. Cele mai importante pieţe pentru industria auto croată sunt Franţa, Germania şi Italia, astfel că poate exista un impact limitat sau indirect asupra furnizorilor croaţi.

    În Ungaria, dintre toţi producătorii prezenţi, doar Audi este asociat cu scandalul VW. Dacă Audi va reduce producţia, industria ungară va fi afectată doar marginal. Totuşi, dacă scandalul se va extinde la alţi producători, iar aceştia vor fi forţaţi să îşi revizuiască prezenţa şi strategiile, Ungaria ar putea avea probleme, întrucât o treime din producţie este asigurată de industria auto.

    În Serbia, industria auto este de interes strategic, cu exporturi de peste 1 miliard de euro şi peste 10.000 de angajaţi, în următorii ani fiind aşteptată o creştere a numărului de furnizori. Cea mai mare pondere în această industrie o are Fiat. În privinţa VW, în Serbia sunt doar câţiva furnizori expuşi la problemele grupului german, cu vânzări de sub 10 milioane de euro. Din acest motiv, Erste anticipează că impactul crizei VW va avea un impact limitat asupra Serbiei.