BusinessMagazin

Tag: energie verde

  • Cum a ajuns să dea faliment o firmă subvenţionată cu jumătate de miliard de dolari

    Solyndra, producător de celule fotovoltaice şi sisteme de energie solară cu activităţi în SUA şi Europa, a devenit un simbol al strategiei administraţiei Obama de încurajare a industriei americane de tehnologie solară. În 2009 a primit de la Departamentul Energiei o garanţie de credit de 535 de milioane de dolari pentru extinderea capacităţii de producţie.

    În cronologia postată pe site-ul companiei, vizita făcută anul trecut de preşedintele Barack Obama la sediul din Fremont al firmei figurează la loc de cinste. Obama a calificat atunci activitatea companiei drept “o ilustrare a creativităţii şi a dinamismului american”,

    Confruntată însă cu concurenţa producătorilor chinezi şi cu situaţia dificilă din economie, Solyndra n-a făcut faţă şi a fost nevoită să concedieze 1.100 de angajaţi şi să se pună sub protecţia legii falimentului, fiind a treia companie americană din domeniu care îşi întrerupe activitatea în cursul unei singure luni, conform CNN. Anterior, compania şi-a amânat sine die şi listarea la bursă, invocând condiţiile defavorabile de pe pieţele financiare.

    SPONSORII LUI OBAMA

    Presa a relatat că miliardarul George Kaiser din Tulsa, unul dintre sponsorii campaniei electorale din 2008 a preşedintelui Obama, este unul dintre principalii investitori în Solyndra, iar Kaiser împreună cu şefii Solyndra au donat în total 87.050 de dolari pentru campanie. Potrivit ABC, preşedintele comisiei pentru energie a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Fred Upton, a trimis joi o scrisoare Casei Albe în care cere publicarea corespondenţei între Solyndra, investitorii ei şi oficialii administraţiei Obama din perioada când compania a depus actele pentru a primi sprijin financiar federal.

    Upton, ca şi alţi politicieni republicani, vor să vadă în ce măsură banii contribuabililor americani au fost canalizaţi spre susţinerea unei companii care a sponsorizat campania electorală, iar acum e în faliment.

    În 2010, Solyndra a cheltuit 550.000 de dolari pentru acţiuni de lobby pe lângă Congres, iar în perioada 2008-2011 a cheltuit mai mult de un milion de dolari pentru lobby pentru legi precum cea de creare de locuri de muncă în industria de tehnologie solară sau cea pentru promovarea surselor de energie nepoluantă în SUA.

    De partea lor, Departamentul Energiei şi Casa Albă susţin că investiţia din bani publici n-a fost în zadar. “Proiectul pe care l-am susţinut noi a avut succes. Fabrica a livrat produsele respective, iar consumatorii le-au cumpărat. Compania a avut probleme însă pentru că piaţa s-a schimbat dramatic între timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Energiei, citat de New York Times.

    Înfiinţată în 2005, Solyndra a avut în 2009 venituri de 100 de milioane de dolari, şi-a extins activităţile în Germania şi Belgia, iar în 2010 avea deja instalate peste 1.000 de sisteme de energie solară în SUA şi în străinătate.

    “Suntem dezamăgiţi de ceea ce s-a întâmplat în cazul acestei companii, însă continuăm să considerăm că energia verde este un domeniu în care America poate şi trebuie să deţină supremaţia şi aşa va fi”, a declarat la rândul său Eric Schultz, purtător de cuvânt al Casei Albe.

  • Energia verde îşi aşteaptă investitorii

    “Consiliul Concurenţei, în calitate de punct de contact între autorităţile române şi cele europene, a primit oficial decizia prin care Comisia Europeană (CE) a autorizat schema de sprijin privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie prin sistemul cotelor obligatorii de energie electrică combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi”, se arată într-un comunicat de presă remis în luna iulie de Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Pe scurt, CE a aprobat pentru ţara noastră noua schemă de certificate verzi prin care producţia de energie să poată fi susţinută din surse regenerabile, de la 1 septembrie. În felul acesta, România ar trebui să-şi atingă ţinta stabilită, şi anume stabilirea unei ponderi de 38% de energie nepoluantă din totalul de energie electrică, până în anul 2020.

    Pentru ca acest lucru să fie posibil, CE şi-a dat acceptul pentru legea anterioară propusă de Guvernul României, 220/2008, cu mici modificări, şi anume reducerea numărului de certificate verzi de la 3 la 2 pentru producătorii de energie geotermală, biomasă (alta decât cea provenită din culturi energetice), biolichide, biogaz, iar pentru gazul de procesare a deşeurilor şi gazul de fermentare a nămolurilor numărul de certificate a fost redus de la 3 la 1. A fost menţinut nemodificat numărul de certificate verzi pentru energie hidraulică, eoliană, solară şi biomasa obţinută din culturi energetice. Cele mai multe certificate verzi se acordă producătorilor de energie solară, 6 la număr pentru fiecare MW furnizat în reţeaua naţională, aliniind schema românească de stimulente în domeniul energiei regenerabile la standardele impuse de european best practices.

    Certificatele verzi asigură stimulente timp de 15 ani producătorilor

    Noua legislaţie aplicativă ar putea constitui punctul de fierbere al afacerilor în domeniu, iar proiecte mai mici sau mai mari, care să alimenteze clădiri de birouri sau, dimpotrivă, localităţi întregi, încep să prindă viaţă. Ce au de câştigat investitorii de pe urma unui proiect de energie verde? Din momentul în care tehnologia lor intră în funcţiune alimentând reţeaua naţională, timp de 15 ani vor primi contravaloarea energiei produse la preţul pieţei şi un număr de certificate verzi în funcţie de natura energiei produse. Certificatele verzi vor fi tranzacţionate pe o piaţă reglementată de autoritatea romanescă responsabilă, într-un interval de preţ prestabilit. “Costurile certificatelor variază între 27 şi 55 euro, în funcţie de cerere şi ofertă. Avantajul acestui sistem este că Guvernul României va plăti producătorii de energie nepoluantă bazându-se pe modul în care se va dezvolta piaţa”, a explicat Alexandru Leon Pastia, general manager al Sunshine Solar Energy şi principalul dezvoltator din regiunile Dâmboviţa şi Călăraşi.

    Piaţa românească de energie regenerabilă este, probabil, cea mai interesantă din Europa întrucât până în prezent acest sector nu s-a dezvoltat la aceeaşi scară precum vecinele din vest. Mai mult decât atât, potrivit Alexandru Leon Pastia, potenţialul solar din România este comparabil sau chiar mai important decât în alte ţări precum Italia sau Franţa, în care afacerile cu panouri solare au înregistrat o devoltare rapidă în ultimii ani. Practic, în regiunile din sudul României se pot aştepta în jur de 1.300 ore de soare pe an, asigurând astfel condiţiile necesare pentru ca producătorii să-şi poată recupera investiţia şi, în plus, să se bucure de un profit deloc de neglijat. “De exemplu, compania noastră are în plan dezvoltarea unor parcuri solare multiple în regiuni având un nivel mare de iradiaţie, condiţii hidrogeologice adecvate şi în care conexiunea electrică este disponibilă în situ sau în apropiere. În felul acesta, investitorii ar avea la dispoziţie terenuri şi condiţii perfecte pentru implementarea de parcuri solare, întrucât noi oferim suport complet în întreg procesul administrativ şi birocratic”, a mai explicat managerul Sunshine Solar Energy.

    Ce profituri aşteaptă investitorii?

    Raportându-ne la preţurile actuale de pe piaţa energiei verzi, pentru a implementa panouri solare care să asigure 1 MW, este nevoie de o investiţie de circa 2 – 2.5 milioane de euro în tehnologie, instalarea panourilor şi obţinerea autorizaţiilor. Cea mai mare parte a investiţiei este concentrată în faza de început a proiectului, iar finanţarea se poate obţine şi cu ajutor din partea instituţiilor financiare dispuse să se implice în dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă. Câteva dintre băncile internaţionale prezente şi în România au finanţat deja proiecte similare în alte state UE şi sunt dispuse să susţină, în anumite condiţii, şi proiectele româneşti. Care este profitul la care un investitor ar putea să se aştepte? Din sursele noastre reiese că acesta reprezintă în jur de 10% din IRR (rata internă de rentabilitate) deloc rău în condiţiile actuale ale bursei.

  • BEI finanteaza cu 200 mil. euro proiectul eolian al CEZ din Dobrogea

    Imprumutul se bazeaza pe cooperarea foarte buna a BEI cu grupul
    ceh CEZ, proprietarul fermei, prin intermediul caruia banca
    finanteaza proiecte in domeniul generarii si al distributiei de
    energie cu credite de peste 500 de milioane de euro, precizeaza
    banca.

    “Dupa ce va fi data in exploatare, aceasta ferma va permite
    Romaniei sa reduca emisiile poluante si emisiile de gaze cu efect
    de sera si sa atinga obiectivele nationale privind generarea de
    electricitate din surse regenerabile, contribuind la diversificarea
    aprovizionarii cu energie”, afirma vicepresedintele BEI, Matthias
    Kollatz Ahnen, responsabil pentru imprumuturile din Romania.

    Ferma eoliana va cuprinde 139 de turbine si va avea o capacitate
    totala instalata de 347,5 MW. Dupa ce va fi dat in exploatare,
    proiectul va contribui la atingerea obiectivelor Romaniei in
    privinta consumului de energie din surse regenerabile de energie
    pana in 2020, precum si la realizarea cotei obligatorii de
    certificate verzi. CEZ va pune in aplicare proiectul prin filialele
    sale din Romania pe care le detine in intregime – Tomis Team SRL si
    MW Team Invest SRL.

    Investitia totala a CEZ in ferma eoliana din Dobrogea este estimata
    la 1,1 miliarde de euro, vizand proiectul de la Fantanele si cel
    invecinat, de la Cogealac, cu 101 turbine. Capacitatea totala a
    proiectului va fi de 600 MW, mai mult decat dublul celei mai mari
    ferme eoliene din Europa, Whitelee din Scotia.

    In 2010, banca a acordat pana in prezent imprumuturi de 1,3
    miliarde de euro pentru proiecte privind eficienta energetica.

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.

  • Romania, una dintre cele mai atractive tari din lume pentru investitorii in energia verde

    Conform punctajului intocmit de Ernst & Young, Romania a
    intrat in top direct pe locul 22, cu 43 de puncte. indicand
    potentialul tuturor surselor de energie verde (eoliana, solara,
    geotermala, biomasa si infrastructura aferenta tuturor acestora).
    Cele mai atractive domenii, din punctul de vedere al
    investitorilor, sunt energia eoliana terestra (48 de puncte),
    energia solara (40 de puncte), biomasa (43) si infrastructura de
    energie verde in general (43 de puncte).

    Studiul firmei de consultanta mentioneaza proiectul de 1,1 miliarde
    de euro al CEZ de la Fantanele – Cogealac, cel mai mare proiect
    eolian din Europa, precum si cele anuntate de Iberdrola, Enel,
    Energias de Portugal, RWE si Verbund.

    Maximul de puncte posibile (76) l-a adunat China pentru potentialul
    de investitii in energie eoliana, in conditiile in care autorii
    studiului Ernst & Young noteaza ca aproape una din doua turbine
    eoliene terestre din lume va fi instalata anul acesta un China.
    Autorii studiului noteaza ca factor favorabil faptul ca Romania are
    intre cele mai bune conditii pentru dezvoltarea de proiecte eoliene
    din Europa, cu un potential anual de 23 TWh, iar ca factor
    defavorabil intarzierile in adoptarea legislatiei care ar introduce
    “stimulente extrem de atractive” pentru investitorii in energia din
    surse regenerabile.

    Tara asiatica se situeaza insa de departe pe primul loc in
    clasament, cu 71 de puncte pentru potentialul tuturor surselor
    regenerabile, urmata de SUA cu 66 de puncte, Germania si India
    (63), Marea Britanie (62) si Italia (61). SUA s-a aflat neintrerupt
    pe primul loc in topul Ernst & Young din noiembrie 2006 pana in
    mai 2010, insa acum a coborat pe locul secund, din cauza efectelor
    crizei financiare si a incertitudinilor privind politica energetica
    pe termen mediu si lung.

    Din top 10 mai fac parte Franta, Spania, Canada si Portugalia,
    toate cu mai putin de 60 de puncte. In privinta topului celor 30,
    fata de editia precedenta Cehia a iesit din clasament, din cauza
    decizie parlamentului de a reduce semnificativ subventiile pentru
    energia solara.

    Alaturi de Romania, ceilalti nou-intrati in top sunt Coreea de Sud
    (locul 18), Egiptul (locul 22, tot cu 43 de puncte) si Mexicul
    (locul 25). Din Europa de Est, in top exista o singura prezenta,
    cea a Poloniei (locul 16, cu 47 de puncte scor de ansamblu).

  • Revista presei economice din Romania

    “Cati bani trebuie sa dai ca sa fii ‘baiat destept’ cu energie
    verde: ABC-ul micului investitor in mori de vant“,
    titreaza Gandul: daca nu ai de gand sa devii un mare
    producator de energie verde, specialistii recomanda investitia
    intr-o miniturbina eoliana, de aproximativ 15.000 de euro. Marea
    Neagra inghite rapid statiunile de pe Litoral; in ultimii 30 de
    ani, Romania a pierdut peste 2.400 de hectare de plaje, inclusiv
    din cauza digurilor ridicate in anii ’70-’80 pentru protectia
    porturilor.

    Compania ceha CEZ a decis sa se retraga din proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda
    pentru a majora investitiile in propria tara, explica
    Adevarul, in timp ce in Romania, cea mai mare problema a
    companiei sunt datoriile de peste 100 de milioane de euro pe care
    le are de recuperat de la clientii rau-platnici. Vanzarile de
    bunuri alimentare si produse de curatenie marci proprii ale
    magazinelor (Aro, Cora, Winny, Carrefour) s-au dublat in ultimii
    doi ani, pe fondul crizei.

    Evenimentul Zilei face un drive-test cu Duster pana la Muntele Athos si
    inapoi, in total 3.000 km, conchizand ca masina trece “cu brio”
    proba de anduranta. In timp ce criza a rarit investitorii straini
    in Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, unul dintre cei mai bogati
    oameni de afaceri de la Chisinau, cu o avere estimata la 2,5
    miliarde dolari, se pregateste sa isi extinda afacerile in Romania,
    mai precis “in birouri si hoteluri”.

    Podul Prieteniei II intarzie de frica hotilor:
    partea romana vrea sa monteze linia de alimentare cu energie
    electrica a caii ferate de peste podul Calafat-Vidin abia o data cu
    furnizarea energiei de catre bulgari, caci altfel cablurile risca
    sa fie furate, scrie Romania Libera. “Am renuntat la o serie
    intreaga de investitii, nu lucrari in curs, pentru a pastra
    subventia la caldura in acest sezon”, declara primarul Capitalei,
    Sorin Oprescu.

    “Maternitatile private pun presiune pe sistemul
    de stat: una din zece femei alege sa nasca la privat in Capitala”,
    conchide o analiza a Ziarului Financiar; la un cost mediu al
    nasterii de 1.700 de euro, rezulta ca privatii incaseaza din aceste
    servicii peste 5 mil. euro la nivel de tara. Cat de mare este
    riscul ipotecarelor in euro? Este un risc, dar nu e mare, sustine
    acelasi ziar, desi ultimele luni au adus o tendinta de crestere mai
    rapida a restantelor la imprumuturile in euro decat la cele in
    lei.