BusinessMagazin

Tag: energie

  • Tânărul care coordonează toate benzinăriile OMV Petrom: „Sunt de părere că învăţăm pe tot parcursul vieţii noastre, atât personale, cât şi profesionale”

    Daniel Ion a preluat în aprilie anul acesta conducerea departamentului de retail al OMV Petrom, rol din care coordonează o echipă formată din 87 de persoane, cu responsabilităţi care se extind însă peste 7.000 de oameni, angajaţi ai celor peste 550 de staţii OMV şi Petrom.
    Anterior, a fost director product supply & strategic pricing East în cadrul companiei.  „Aici, am revizuit strategia de supply produse finite pentru România, Bulgaria, Serbia şi Moldova şi feedstock (materie brută n.red.) pentru rafinărie, am coordonat exporturile de produse petroliere, peste 80 de vapoare plecând în fiecare an din portul Constanţa, am revizuit strategia de export produse petroliere şi petrochimice obţinând îmbunătăţiri ale preţurilor de export ce au contribuit la creşterea rezultatelor rafinăriei”, explică el.

    În rolul actual, Daniel Ion gestionează activitatea de retail a OMV Petrom în staţiile de carburanţi din România, dezvoltă strategia de retail a companiei pentru businessul local şi analizează tendinţele din piaţa de consum în vederea propunerii de noi produse sau servicii. „În ultimii ani, piaţa de retail a crescut, la fel ca şi exigenţele consumatorilor, iar noi încercăm să satisfacem cerinţele acestora prin adaptarea continuă la dinamica pieţei”, spune el. 

    Din parcursul profesional al lui Daniel Ion nu au lipsit nici responsabilităţile care s-au extins peste graniţele României: atât în poziţia anterioară de director product supply & strategic pricing East, unde a coordonat strategia de aprovizionare produse pentru patru ţări: România, Bulgaria, Serbia şi Moldova, cât şi ca manager regional în departamentul Carduri Petrom, unde a coordonat activitatea de vânzare de carduri de carburanţi în România, Bulgaria şi Serbia. „Sunt de părere că învăţăm pe tot parcursul vieţii noastre, atât personale, cât şi profesionale. Fiecare experienţă reprezintă un moment cheie, fiecare pas în carieră te îmbunătăţeşte, îţi lărgeşte orizonturile, capacitatea de decizie, viaţa ta şi pe a celor din jurul tău. De aceea, momentele cheie din cariera mea au fost de fiecare dată când am avut provocări noi, am cunoscut oameni şi am căpătat noi responsabilităţi.”

    Profilul lui Daniel Ion a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGER DE TOP, ediţia 2019.

  • Diplomatul român Cornel Feruţă, numit director interimar al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică

    “Consiliul Guvernatorilor AIEA a decis desemnarea domnului Cornel Feruţă în funcţia de director general interimar, până la alegerea noului director general”, a transmis joi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

    AIEA a anunţat luni decesul directorului general, Yukiya Amano, situaţie care a creat un vid de putere în organizaţia afiliată Naţiunilor Unite, în contextul crizei generate de hotărârea Administraţiei Donald Trump de retragere a Statelor Unite din Acordul atomic semnat de marile puteri cu Iranul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Energiei a autorizat ExxonMobil să facă foraje geotehnice la Tuzla

    Amplasamentul în care vor fi realizate forajele şi măsurătorile este alcătuit din trei parcele cu o suprafaţă totală de peste 200.000 mp, precizează ministerul într-un comunicat.

    Autorizaţia a fost emisă în urma solicitării ExxonMobil Exploration and Production Romania iar lucrările pe care companie americană le va derula la Tuzla sunt evaluate la 2,1 milioane de lei, fără TVA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul care iubeşte foarte mult albinele. Acoperă sute de staţii de autobuz cu vegetaţie

    Acoperişurile a sute de staţii de autobuz au fost acoperite cu plante într-un oraş din Olanda, potrivit The Independent. Potrivit articolului, 316 de staţii de autobuz din Utrecht au beneficiat de o astfel de renovare.

    Aceste plante susţin atât biodiversitatea, de care beneficiază mai ales albinele şi bondarii, dar ajută de asemenea la capturarea prafului şi apei de ploaie.Acoperişurile sunt îngrijite de muncitori care conduc maşini electrice, iar staţiile de autobuz beneficiază şi de dotare cu lumini eficiente energetic, precum şi de bănci din bambus.

    Acestea sunt însă doar câteva dintre măsurile pe care oraşul Utrecht le-a introdus pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.Oraşul şi-a propus să introducă 55 de autobuze electrice noi până la finalul anului şi au ca obiectiv „un transport public 100% verde” până în 2028.

    Electricitatea folosită pentru a oferi energie autobuzelor va proveni direct de la morile de vânt olandeze.Utrecht are de asemenea o schemă de ajutorare care permite rezidenţilor să aplice pentru finanţarea transformării propriilor acoperişuri în acoperişuri verzi.

  • Decizie importantă pe piaţa internaţională de energie: Nemţii de la EON vor furniza 100% energie din surse regenerabile pentru toţi cei 3,3 milioane de clienţi din Marea Britanie

    Nemţii de la EON vor furniza 100% energie din surse regenerabile pentru toţi cei 3,3 milioane de clienţi rezidenţiali din Marea Britanie, într-o premieră majoră pentru piaţa britanică, potrivit Bloomberg.

    Energia din surse regenerabile este valabilă acum fără tarife suplimentare, cea mai mare parte provenind din propriile surse eoliene, biomass şi solare, potrivit anunţului companiei.

    EON operează şi deţine peste 20 de ferme eoliene onshore şi offshore în Marea Britanie.

    Trecerea unui jucător de talia EON către o asemenea practică ar putea lăsa fără clienţi businessuri precum Ovo Energy şi Bulb Energy – care au oferit până acum energie din surse regenerabile 100% la tarife sub preţul pieţei.

    Mai mult, decizia ar putea ajuta EON să se diferenţieze într-o piaţă din ce în ce mai competitivă. În luna martie, compania Royal Dutch Shell a făcut o mutare agresivă în piaţa britanică de retail, oferind energie din surse regenerabile prin subsidiara Shell Energy, într-o încercare de a deveni cea mai mare companie globală din energie.

    „Schimbările climatice definesc problema erei noastre, şi este de asemenea una de care şi clienţii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi”, spune Michael Lewis, executivul care conduce businessul EON în Marea Britanie.

     

  • Funcţii împărţite în PE: Vălean, noul preşedinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie

    Europarlamentarul PNL Adina Vălean va fi preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare si Energie în noul Parlament European. Liberalul Cristian Buşoi va fi vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă alimentară a legislativului de la Bruxelles. De asemenea, Daniel Buda va fi vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală iar Marian-Jean Marinescu va coordona Comisia pentru Transport şi Turism din cadrul aceluiaşi Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai profitabile companii din România: Trei afaceri din energie şi două din retail au adunat în conturi profituri de 9 miliarde de lei în 2018

    Cele mai profitabile cinci compa­nii din România au adunat anul trecut în conturi profituri nete de aproape 9 mld. lei, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi din catalogul Cei mai mari jucători din economie, anuar ajuns la cea de-a 14-a ediţie şi lansat astăzi în cadrul conferinţei cu acelaşi nume.

    Podiumul celor mai profitabile companii din economie e alcătuit exclusiv din jucători din energie, mai exact OMV Petrom SA şi două „perle“ ale statului – Hidroelectrica şi Romgaz.

    Pe următoarele locuri se află Dedeman şi Kaufland, ambele companii din retail, prima o afacere antreprenorială româ­neas­că din segmentul de bricolaj, iar a doua un gigant german ce deţine o reţea de peste 120 de hipermarketuri cu preţuri mici. Dedeman, al cărei profit net a crescut cu aproape 14% anul trecut, este singurul busi­ness antreprenorial din top 5 şi chiar top 10. De altfel, este cel mai profitabil retailer din Ro­mâ­nia, depăşind giganţi precum cei din comerţul alimentar.

    Patru dintre cele cinci companii analizate de ZF au depăşit nivelul de 1 mld. lei profit net. Dedeman e cel mai nou membru în „clubul miliar­darilor“ condus detaşat de OMV Petrom cu aproape 4 mld. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine sunt tinerii care au construit de la zero prima casă solară din România. Vor participa la o competiţie internaţională

    Nu trece sfert de oră fără ca măcar unul dintre ei să facă o glumă sau fără să se audă măcar un hohot de râs din partea unuia dintre cei 36 de tineri studenţi care participă la ridicarea Over4, o casă solară, complet electrică şi modulară, al cărei prototip este în prezent instalat în apropierea terenului cunoscut ca Esplanada, de pe Bulevardul Unirii din Capitală. La începutul lunii iunie, după ce va fi complet finisată, casa va fi demontată în bucăţi şi transportată cu şase tiruri în Ungaria, pentru a fi reconstruită acolo, în numai zece zile. Până atunci însă, Over4 e prilej de alimentat solidaritatea „constructorilor” din spatele ei.
    „Într-o firmă specializată în construcţii, arhitectură sau proiectare nu am învăţa atâtea câte învăţăm aici, din propriile greşeli. Venim aici dis-de-dimineaţă, apoi mergem la facultate şi când terminăm, ne întoarcem aici. Am mai şi dormit aici uneori”, spune Răzvan Butucescu, în vârstă de 26 de ani, unul dintre cei care pun umărul – uneori la propriu – la construcţia casei.


    Din când în când, un coleg îi taie calea cărând câteva scânduri în spate, în vreme ce, de la etaj, răzbat sunetele bormaşinii. Muncesc într-un şantier continuu de câteva săptămâni, dar, la finalul fiecărei zile, au satisfacţia că mansarda lor, aşezată momentan pe pământ, e cu un pas mai aproape de a putea fi locuită. Drumul însă nu a început acum două luni, odată cu instalarea efectivă, ci cu mult mai mult timp în urmă.
    „Acum doi ani, ne-am înscris în competiţia Solar Decathlon cu schiţa casei. Iniţial, în 2017, echipa era formată doar din şase membri, studenţi la construcţii şi la arhitectură. Ei au făcut conceptul”, povesteşte Roxana Chivu, responsabilul de comunicare al grupului.
    Pe măsură ce proiectul a avansat, a fost nevoie de oameni noi, aşa că au început o serie de recrutări, prin intermediul reţelelor de socializare şi prin anunţuri răspândite prin facultăţi. Astăzi, echipa numără 36 de membri, incluzându-i pe cei cinci profesori coordonatori. Specializările s-au diversificat prin această extindere, astfel că acum la proiectul Over4 contribuie studenţi nu doar la construcţii şi arhitectură, ci şi de la litere, politehnică ori management. Fiecare a dobândit un rol clar stabilit, proiectul fiind structurat pe departamente: Arhitectură, Instalaţii, Structuri, Comunicare şi Fund Raising.
    „Tot noi ne vom ocupa şi de montarea casei în Ungaria, atunci când va ajunge la locul competiţiei”, spune Alexandra Tatar, şi ea implicată în conducerea Over4 pe drumul către succes.

    O casă pasivă


    Proiectul celor 36 de tineri este prototipul unei mansarde, care ar putea fi, de exemplu, instalată deasupra unui bloc tradiţional. De altfel, potrivit lui Răzvan Butucescu, de aici vine şi numele de Over 4, a cărui alegere a adus prima şi singura ceartă memorabilă din grup. „Practic, dacă montezi această mansardă deasupra unui bloc cu patru etaje, obţii un bloc care depăşeşte patru niveluri, ceea ce înseamnă «peste patru» (over four – engl.). Dar a durat până am căzut de acord asupra acestui nume”, îşi aminteşte Răzvan Butucescu.
    Ceea ce face mansarda Over4 eficientă din punct de vedere energetic – şi, deci, eligibilă pentru Solar Decathlon – este alimentarea exclusiv cu energie de la soare, prin intermediul panourilor solare, folosirea unui sistem de climatizare care controlează temperatura şi nivelul de dioxid de carbon din interior şi o izolare foarte bună astfel încât să nu permită aerului rece să intre pe la îmbinări. Pe pământ, casa ocupă o suprafaţă de 130 de metri pătraţi şi produce de trei ori mai multă energie decât consumă.
    „Practic, este o casă pasivă”, spune Răzvan Butucescu.
    Iniţiativa vine în contextul în care încălzirea globală se vede deja în viaţa de zi cu zi, iar ameliorarea efectelor ei este un efort constant. România se aliniază treptat la aceste tendinţe, dar drumul nu e nici scurt, nici uşor.
    „Totul trece pe electric, însă noi construim în continuare blocuri cu fier-beton, iar asta nu e bine. Din fericire, începe şi la noi să se simtă trendul caselor eficiente energetic.”
    De aceea, scopul principal al proiectului Over4 este îmbunătăţirea modului în care sunt renovate blocurile de locuinţe colective construite în perioada comunistă în România. Acestea reprezintă circa 70% din stocul de locuinţe urbane, potrivit datelor echipei Over4, iar multe dintre ele nu au fost încă reabilitate, nici la standarde locale, nici la standarde europene.

    Dincolo de teorie


    Când va fi complet gata, casa va ajunge la o valoare de 100.000 de euro, bani pe care studenţii nu i-au investit, întregul proiect fiind ridicat pe bază de sponsorizări. Acesta va fi însă preţul pe care un potenţial cumpărător va trebui să-l plătească dacă va vrea să aibă propria mansardă eficientă energetic. Iar oameni interesaţi s-au arătat în ultimele săptămâni, pe măsură ce casa a început să se înalţe.
    După finalizarea concursului din Ungaria – care va avea loc într-o localitate din apropierea capitalei Budapesta, mai exact la Szentendre  – cei 36 de tineri s-au gândit să doneze casa unor oameni care ar avea nevoie de ea, dar decizia nu este încă definitivă. Momentan, încă se fac planurile pentru competiţie.
    „Pe 28 iunie ar trebui să ajungă primul TIR în Ungaria. Avem 15 zile la dispoziţie să montăm casa, apoi urmează o perioadă de monitorizare şi jurizarea. Din juriu fac parte specialişti din mai multe ţări”, spune Alexandra Tatar.
    Ce i-a motivat în toată această aventură? Ambiţia de a demonstra că ceea ce au imaginat ei pe hârtie chiar poate fi pus în aplicare, iar visurile lor de studenţi – la licenţă ori la doctorat – sunt, de fapt, mai mult decât visuri.
    „Dacă nu ne-ar fi susţinut părinţii noştri, nu am fi reuşit să ajungem aici”, spune Răzvan Butucescu, originar din Focşani. Echipa este mixtă şi din punctul de vedere al oraşului natal al membrilor, ei venind din localităţi diferite, precum Buzău, Piteşti, Giurgiu, Galaţi, Iaşi sau Craiova. Iar gaşca de studenţi din jurul casei Over4 este în continuă expansiune.

    Precursorii Over4
    În 2018, la competiţia Solar Decathlon din Dubai a participat proiectul EFdeN Signature, un prototip care a costat circa 300.000 de euro. Casa a fost dezvoltată de o echipă interdisciplinară formată din 60 de studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
    EFdeN Signature a fost succesorul Prispa, prima casă solară realizată în România. Prototipul a făcut o impresie bună la Madrid în 2012, tot în cadrul Solar Decathlon.
    Expansiunea caselor solare şi posibilitatea conectării cu uşurinţă a acestora la reţea ar putea genera pe orizontală posibilităţi de creştere pentru industria de profil şi ar putea marca începutul descentralizării sistemului energetic local.

    Case „rupte din soare”
    Considerată a fi „olimpiada caselor solare”, competiţia Solar Decathlon este cel mai important eveniment în domeniul arhitecturii şi construcţiilor la nivel mondial. Prima ediţie a avut loc în 2013, în Statele Unite ale Americii, iar de atunci a fost organizată, de-a lungul timpului, pe toate continentele.
    Fiecare an aduce o anumită temă pentru participanţi, iar anul acesta pe frontispiciul Solar Decathlon stă „reabilitarea fondului construit şi regenerarea urbană”. La ediţia din acest an, care va avea loc în iulie în Ungaria, participă 11 echipe din zece ţări de pe patru continente.
    Fiecare echipă are la dispoziţie 15 zile pentru a asambla şi pune în funcţiune locuinţele solare ce vor fi ulterior jurizate în cadrul a zece probe – de la arhitectură, la eficienţă energetică şi până la comunicare şi sustenabilitate. În urma celor zece probe, se vor desemna câştigătorii. Toate echipele sunt formate din studenţi.

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Cine este controversatul om de afaceri român care ar urma să primească până la 12 miliarde de dolari de la gigantul britanic BP într-un deal din energie

    Agenţia britanică scrie că gigantul din energie ar fi cumpărat participaţia lui Frank Timis dintr-un zăcământ de gaz din Senegal pentru 250 mil. dolari în 2017, dar documentele obţinute de BBC Panorama şi Africa Eye arată că BP va plăti de asemenea către compania omului de afaceri român încă 9-12 mld. dolari în redevenţe.

    Atât Frank Timiş, cât şi BP neagă că ar fi comis orice ilegalităţi în tranzcţie.

    ”Aceste acuzaţii sunt complet false. Nu este nicio ilegalitate comisă în concesiunile pentru zăcământul de gaze. Realitatea este că această Concesiune – acordată de preşedintele Wade – a fost un risc major şi o investiţie speculativă care a venit cu obligaţii investiţionale extrem de costisitoare şi substanţiale”, au declarat reprezentanţii lui Frank Timis. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro