BusinessMagazin

Tag: emag

  • Altex iese de pe platforma marketplace a eMag, motivând decizia de creşterea comisioanelor=

    “Am luat decizia de a părăsi platforma marketplace eMag deoarece în acest moment, creşterea comisioanelor ne fac imposibilă respectarea promisiunii de cel mai mic preţ din România, o promisiune pentru ţinerea căreia toţi angajaţii ALTEX depun constant eforturi pentru optimizarea costurilor prin excelenţă în operaţiuni şi prin investiţii inteligente în proiecte care cresc eficienţa.

    Toate acestea fac ca ALTEX să fie o afacere profitabilă şi sustenabilă şi ne dau instrumentele care ne ajută să ne adaptăm modificărilor pieţei prin propriile puteri, fără sprijin din partea statului, în timp ce arătăm soliditate în afaceri, consecvenţă şi sustenabilitate în creştere şi profit şi respect faţă de promisiunile făcute clienţilor noşti”, a precizat Florin David, Director E-commerce Altex Romania.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • eMag vrea să vândă depozitul de lângă Bucureşti cu 80 mil. euro

     Giurgiu, către un fond de investiţii, pentru ca ulterior să rămână chiriaş pe termen lung, potrivit datelor din piaţă. Potrivit acelorlaşi surse, tranzacţia cu depozitul din com. Joiţa de aproape 130.000 mp s-ar ridica la circa 80 mil. euro. Altex şi eMag au investit în propriile depozite, după ce anterior erau chiriaşi la P3.
     
    eMag a demarat construcţia depozitului la începutul anului 2018, iar acesta a fost deschis în noiembrie anul trecut, înainte de Black Friday. 
     

  • Iulian Stanciu de la eMAG este fericit: Network One Distribution (NOD) şi-a majorat profitul cu 24% în 2018, la 21,3 milioane de lei

    Distribuitorul IT&C a depăşit pragul de un miliard de lei încă de anul trecut, când cifra de afaceri netă s-a situat la 1,09 mld. lei (238 milioane euro), cu 9,6% mai mare comparativ cu 2016. NOD a înregistrat însă o creştere şi mai mare anul trecut pentru profitul net, acesta crescând cu 24% la 21,3 milioane lei.
     

  • Veniturile eMAG au atins 1 miliard de euro

    Rezultatele au fost susţinute de extinderea ofertei de produse, de creşterea numărului de clienţi în toată regiunea şi de investiţiile în oameni, logistică, tehnologie şi dezvoltare internaţională.
     
    „Creşterea gamei de produse şi îmbunătăţirea serviciilor de plată şi livrare au generat o creştere a numărului de clienţi şi a cifrei de afaceri. Vom continua să ne dezvoltăm prin investiţii în tehnologie, potenţialul este mare, atât în România cât şi în regiune”, a spus Tudor Manea, vicepreşedinte eMAG. 
     
    În prezent, eMAG a ajuns la 9,44 milioane de clienţi în regiune, cu 1.868.600 în plus faţă de anul precedent, dintre care 975.000 au venit din România. Factorii care au determinat creşterea sunt serviciile de calitate şi oferta extinsă care cuprinde 5,7 milioane de produse. 52% dintre produsele vândute de platforma eMAG provin de la cei 16.350 de selleri listaţi.
     
    Până la finalul anului 2020, obiectivul eMAG este ca numărul sellerilor care vând prin Marketplace să ajungă la 40.000. 
     
    eMAG Marketplace reprezintă şi o modalitate de dezvoltare pentru micii producători români, întreprinderi sociale şi ONG-uri care beneficiază de condiţii preferenţiale de listare prin intermediul programului Deschide România. Cei 1.300 de producători români prezenţi în program au vândut în 2018 peste 170.000 de produse în valoare de 12,3 milioane de lei, iar dezvoltările noi din platformă au scopul de a încuraja şi alţi selleri să intre în acest program.

  • De ce a ales eMAG să fuzioneze cu o companie din Ungaria

    Platforma tehnologică pe care rulează eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa din România, dezvoltată în mai mult de un deceniu cu investiţii cumulate de peste 150 milioane de dolari şi care reprezintă de altfel „inima” întregului său business, este principalul activ cu care gigantul Naspers şi antreprenorul Iulian Stanciu participă în fuziunea cu rivalii de la Extreme Digital din Ungaria, cu obiectivul ca entitatea rezultată în urma tranzacţiei să devină un business de un miliard de euro în şase ani.

    „Produsul nostru nu mai este produsul fizic pe care îl vindem, aşa cum am început ca şi comerciant, ci este acum de fapt platforma tehnologică, care este motorul din spatele businessului. Noi am construit de fapt o infrastructură pentru un nou mod de a face comerţ care este mult mai eficient, aducând valoare atât clienţilor, cât şi partenerilor”, spune Iulian Stanciu, CEO-ul grupului eMAG, companie înfiinţată în urmă cu 18 ani.

    Astfel, eMAG pune pe masă toată tehnologia din spatele businessului său de aproape un miliard de euro în fuziunea cu Extreme Digital din Ungaria, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa vecină, tranzacţia vizând formarea unui jucător care să aibă şi o dimensiune şi o putere de negociere mai mare cu furnizorii pentru a putea oferi preţuri competitive şi a ţine piept concurenţei regionale şi globale.

    „Noi suntem într-o concurenţă pe o piaţă regională sau chiar globală pentru că ne batem cu jucători care vin de pe pieţe mari precum Amazon din SUA, Alibaba din China sau eBay, care în Ungaria este mare, plus retailerii tradiţionali mari de pe piaţa vecină. Ca să facem faţă competiţiei şi să avem preţuri bune, o gamă bună de produse şi servicii bune, suntem obligaţi să creştem. Printr-o dimensiune mai mare vom putea oferi preţuri mai bune, iar pe termen lung, dacă nu creştem suficient de repede, riscăm să fim bătuţi de companiile mari din regiune sau globale”, a explicat el motivul pentru care eMAG vrea să fuzioneze cu jucătorul din Ungaria.

    Tranzacţia cu Extreme Digital, un business pus pe picioare în 2001 de antreprenorii ungari Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen, permite grupului eMAG să intre şi pe alte cinci pieţe – Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Austria, dat fiind că retailerul ungar are deja setată baza de operaţiuni în aceste ţări. În prezent, în afară de Ungaria, eMAG mai este prezent şi pe piaţa din Bulgaria şi Polonia. Retailerul local şi-a construit întâi un business puternic pe piaţa din România, iar apoi s-a extins în ţările vecine, investind constant în tehnologie, ceea ce a permis creşterea bazei de clienţi prin extinderea gamei şi categoriilor de produse, iar mai apoi prin implementarea platformei de tip marketplace prin intermediul căreia şi-au putut lista produsele pe site-ul eMAG şi alţi comercianţi.

    „Am ajuns în România la peste 4 milioane de clienţi, iar apoi am început extinderea internaţională. Am avut o abordare antreprenorială şi am început să testăm, învăţând foarte mult. Întâi în Bulgaria, iar apoi în Ungaria, care este o piaţă cu o concurenţă mult mai mare, dar şi cu un potenţial foarte mare de dezvoltare. Retailul din Ungaria reprezintă 80% din retailul românesc”, a punctat Iulian Stanciu. El a adăugat că pentru a-şi extinde operaţiunile pe piaţa vecină, eMAG a optat pentru varianta mai rapidă – parteneriatul cu un jucător local.

    „Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen au construit un business de la zero la 100 de milioane în 18 ani şi au făcut acest lucru din fonduri proprii, rămânând profitabili tot timpul. Şi-au dat însă seama că au nevoie de un partener pentru a putea creşte în continuare. Noi am ajuns în cinci ani la dimensiunea lor pe piaţa din Ungaria.”

    eMAG a ajuns pe piaţa din Ungaria la o echipă de 260 de persoane pentru a face faţă concurenţei. Cota de piaţă a eMAG din Ungaria se situează între 1 şi 3%, la fel ca şi în cazul Extreme Digital, comparativ cu 50%, cât deţine Media Markt – cel mai mare retailer de electronice din Europa.
    Discuţiile de negociere dintre eMAG şi Extreme Digital au durat mai mult de un an, peste 14 luni mai exact, în condiţiile în care – explică Iulian Stanciu – fuziunea este o tranzacţie mult mai grea decât o achiziţie, fiindcă fiecare parte vrea să se asigure că obţine ce este mai bun pentru ea.
    „A durat să ne cunoaştem şi să ne câştigăm încrederea unul în altul.

    Am văzut însă că sunt oameni cu valori şi cu principii, iar în final am ajuns la un numitor comun care presupune o organizare în funcţie de ce are fiecare mai bun. Astfel, noi venim cu tehnologia şi cu know-how-ul de business de la cap la coadă – modele financiare, cum angajezi oameni, cum faci operaţiunile, cum negociezi cu companiile de curierat ş.a.m.d., plus acces la capital, având un business profitabil în România, iar ei vin cu partea comercială şi de marketing. Extreme Digital are relaţii mai bune cu furnizorii de pe plan local, sunt mult mai conectaţi la tot ceea se întâmplă local şi cunosc mult mai în profunzime piaţa, ca atare pot face un marketing mult mai bun – mai aplicat şi cu rezultate mai bune”, a explicat Iulian Stanciu.

    Planul celor doi retaileri este să formeze o singură companie în care să maximizeze competenţele fiecăruia, încercând totodată să păstreze ambele branduri. Cei doi fondatori ai Extreme Digital nu vor rămâne doar cu pachetul de 48% din acţiunile noii entităţi formate împreună cu eMAG, ci vor face parte şi din echipa de conducere. Astfel, Balázs Várkonyi va fi CEO-ul noii companii cu sediul la Budapesta, iar Gyula Kelemen va fi director financiar, în timp ce Cătălin Diţ, actualul country manager al eMAG Ungaria, va ocupa poziţia de director comercial. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, noua companie ce urmează a fi creată de eMAG şi Extreme Digital va avea o echipă de peste 560 de persoane, în condiţiile în care doar retailerul ungar are circa 300 de salariaţi. Deocamdată însă, cei doi jucători aşteaptă acordul de la Consiliul Concurenţei pentru a putea realiza fuziunea.

    „Având în vedere obiectivul pe care îl avem, de a forma o companie de peste un miliard de euro, avem nevoie de toţi oamenii buni pe care îi putem găsi pe piaţă. Deci nu vom da afară oameni”, a punctat CEO-ul eMAG.

    Într-o competiţie tot mai acerbă pe piaţa de comerţ online, unde graniţele nu reprezintă bariere pentru a vinde în străinătate, un retailer online local rămâne în joc doar dacă poate face faţă competitorilor regionali, dar şi giganţilor globali precum Amazon sau Alibaba, insistă Stanciu. Iar acest lucru poate fi făcut în prezent doar prin tehnologie, acesta fiind diferenţiatorul şi principalul activ al unui retailer online din ziua de azi, în condiţiile în care acum, a face comerţ online este doar la un clic distanţă prin intermediul soluţiilor de e-commerce în regim SaaS (plăteşti lunar accesul în platformă şi nu ai nevoie de serverele proprii şi de toată infrastructura IT din spate), adaugă el.

    „Tehnologia stă în spatele a tot ceea ce facem – de la preţuri la gamă de produse, la servicii de livrare, retur, ş.a.m.d. Iar tehnologia este scumpă şi este globală – salariile din România au ajuns la aproape acelaşi nivel cu cele din străinătate, cu o diferenţă de circa 20-30%. Costă la fel tehnologia pe care o dezvoltă spre exemplu Alibaba sau Amazon cu cea pe care o dezvoltăm noi. Sunt mândru de ceea ce am reuşit să dezvoltăm cu costuri semnificativ mai mici”, a subliniat Iulian Stanciu.

    Tehnologia pe care va rula noua companie din Ungaria va fi cea dezvoltată de eMAG, iar aceasta va primi şi suport de la sediul central din România pentru toate activităţile desfăşurate – tehnologie, finanţe, juridic, resurse umane, comercial, operaţiuni etc.
    Platforma tehnologică pe care este clădit întreg businessul eMAG este mult mai complexă decât ceea ce se vede pe site-ul pentru desktop şi pentru dispozitive mobile sau în aplicaţia mobilă, relatează Iulian Stanciu.

    Aceasta cuprinde cinci zone – zona comercială, care presupune tot fluxul de aprovizionare (de la furnizor la uşa depozitului) precum şi stabilirea preţurilor; site-ul şi aplicaţia mobilă unde sunt încărcate produsele odată ajunse în depozitul eMAG; zona de marketplace, prin intermediul căreia alţi comercianţi îşi pot lista produsele la vânzare în cadrul eMAG; zona de operaţiuni, care implică preluarea comenzilor şi gestionarea lor cât se poate de automat prin sistemul de warehouse management creat in-house, dar şi partea de integrare cu companiile de curierat din România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia; zona de business intelligence, prin intermediul căreia se calculează o serie de indicatori de performanţă şi se generează rapoarte de analiză.

    „Circa 80% din efortul nostru este investit în partea de back-end, nu în cea de front-end, care este vizibilă clienţilor – site-ul şi aplicaţia mobilă”, a precizat Bogdan Axinia, vicepreşedinte pentru platforme şi tehnologie în cadrul eMAG Group. El a adăugat că zona de business intelligence este una dintre cele mai importante din întreaga platformă, dat fiind că prin intermediul soluţiilor software dezvoltate intern se calculează în total peste 20.000 de indicatori de performanţă şi peste 1.000 de tipuri de rapoarte folosite de angajaţii eMAG, dintre care 150 sunt actualizate în timp real – dashboard-uri în care se oferă informaţii cu privire la stocuri, aprovizionare, trafic, rata de conversie, comenzile care trebuie livrate ş.a.m.d.
    Echipa de business intelligence (BI) din cadrul eMAG este formată din 80 de persoane care au diferite roluri – dezvoltatori BI care lucrează în SQL, specialişti care gestionează bazele de date, oameni de produs care gândesc rapoartele şi obţin feedback, plus o echipă de data scientists care analizează datele.

    În total, echipa eMAG care lucrează pe partea de tehnologie numără 650 de persoane.

    Toată platforma tehnologică – de la intrarea produsului în depozit şi până ajunge la client – este dezvoltată exclusiv de noi. În total sunt peste 100 de aplicaţii interconectate între ele între cele cinci mari zone – comercial, web & mobile, marketplace, operaţiuni şi BI”, a punctat Bogdan Axinia.
    Platforma de marketplace este de asemenea unul dintre punctele cheie ale tehnologiei dezvoltate de eMAG, aceasta fiind gândită asemenea unui catalog – produsele fiind organizate pe categorii, nu ca pe alte site-uri, unde sunt pe modelul classified – de anunţuri. Marketplace-ul este o platformă complexă, care integrează partea ce ţine de vânzători (selleri) şi managementul acestora.

    „Avem una dintre cele mai bune platforme marketplace din Europa dezvoltată cu investiţii mari astfel încât comercianţii să poată intra ca să vândă pe platformă cu uşurinţă. Am dezvoltat foarte multe instrumente – ce tipuri de produse să aducă, când le expiră stocurile, care este rata de conversie pentru produsele pe care le au şi indicatorii de satisfacţie a clienţilor ş.a.m.d.”, a menţionat el. 
    Platforma marketplace va fi integrată şi în noua companie din Ungaria, ceea ce le va permite comercianţilor care sunt deja în marketplace-ul eMAG să vândă ulterior şi în celelalte cinci ţări în care este prezent Extreme Digital.

    Totodată, în cadrul platformei tehnologice din spatele eMAG sunt integrate şi unele dintre cele mai noi tehnologii – inteligenţă artificială şi machine learning –, algoritmii fiind integraţi atât în sistemul de management al depozitului pentru optimizarea rutei de picking (colectare) al produselor comandate din depozit, cât şi în căutarea de produse de pe site-ul şi aplicaţia mobilă eMAG.

    „Am început să cercetăm zona de inteligenţă artificială şi machine learning în urmă cu trei ani. În general, inteligenţa artificială rezolvă probleme de genul clasificare de imagini. În cadrul Fashion Days avem implementată o astfel de soluţie pentru recomandarea de produse similare”, a explicat Bogdan Axinia. El a adăugat că, de asemenea, tot ceea ce ţine de afişarea produselor şi căutarea de pe site-ul eMAG are în spate algoritmi de inteligenţă artificială. Astfel, spre exemplu, atunci când un client caută un anumit produs pe eMAG, rezultatele cuprind cele mai relevante produse din acea categorie, iar în cazul în care cuvântul căutat este scris greşit, sistemul dă rezultatele bune, ca în cazul în care cuvântul este scris corect. Un alt exemplu în care este folosită inteligenţa artificială este şi cel care ţine de scanarea facturilor – acestea sunt recunoscute automat şi înregistrate în sistem. 

    În ceea ce priveşte partea de gestiune a depozitului eMAG, care are 125.000 mp, cea mai costisitoare operaţiune era cea de colectare a produselor dintr-o comandă, astfel că retailerul a integrat algoritmi de inteligenţă artificială pentru a optimiza ruta pe care angajatul se duce să ridice articolele dintr-o comandă. Prin optimizarea rutei de picking, eMAG a reuşit să scadă costurile.

    Toate aceste dezvoltări de soluţii software, aplicaţii şi integrări ale celor mai noi tehnologii au fost făcute în ultimii ani de către retailer cu o investiţie substanţială, dar care îi va permite să se extindă şi mai mult pe plan extern, platforma tehnologică fiind practic atuul său în acest demers.
    „A fost un pariu şi o investiţie mare pe care am făcut-o în ultimii zece ani. Investiţia s-a ridicat la 150 milioane de dolari, bani care nu s-au capitalizat fiindcă au fost cheltuiţi pe salarii. Însă acum încep să apară beneficiile. Dacă scanăm Europa Centrală şi de Est, nu există o tehnologie la nivelul celei dezvoltate de noi în ceea ce priveşte profunzimea şi complexitatea. Şi la nivelul întregii Europe sunt puţine companii care au dezvoltată o astfel de tehnologie”, a conchis Iulian Stanciu. 

  • Când sistemul educaţional nu este susţinut de către stat, intervin companiile. eMAG a investit 500.000 de euro în tinerii olimpici

    Motivaţie
    Lansat în 2012, Hai la Olimpiadă! a fost primul proiect al Fundaţiei eMAG. Scopul, spun iniţiatorii, a fost de a atrage atenţia asupra faptului că sistemul educaţional din România are nevoie de sprijin pentru a-i ajuta pe elevi să facă performanţă şi să îşi îmbunătăţească nivelul general de pregătire.

    Descrierea proiectului
    Obiectivul proiectului Hai la Olimpiadă! este de a-i antrena pe tineri să facă performanţă şi de a le facilita accesul la toate resursele de care au nevoie în procesul de învăţare. Deşi sistemul educaţional românesc nu dispune de resurse suficiente pentru a menţine educaţia elevilor şi studenţilor la cel mai înalt nivel, în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat există o comunitate de profesori valoroşi care ştiu să cultive corect potenţialul copiilor, cred iniţiatorii proiectului. Unul dintre obiectivele programului Hai la Olimpiadă! este de a-i descoperi pe aceşti profesori şi, cu ajutorul lor, de a-i ajuta pe elevi şi studenţi să îşi descopere şi valorifice potenţialul. În prezent, Fundaţia eMAG susţine 31 de centre de pregătire pentru performanţă la matematică, informatică şi fizică, frecventate de 4.471 de elevi din 16 oraşe din ţară. Deşi iniţial proiectul se adresa doar elevilor, pentru a asigura continuitatea, începând din anul 2014 Fundaţia eMAG susţine şi cursuri de pregătire pentru studenţi.

    Rezultate
    În prezent funcţionează trei centre de pregătire la informatică pentru studenţi. În afara susţinerii directe a celor 377 de profesori de elită din toată ţara, prin intermediul programului au fost dotate laboratoarele de fizică şi de informatică ale liceelor în care se desfăşoară cursurile centrelor de pregătire Hai la Olimpiadă!. Valoarea investiţiei în educaţia tinerilor care se pregătesc în centrele de performanţă este de aproximativ 500.000 de euro pe an, iar o parte din bani sunt donaţi direct de clienţii eMAG, atunci când finalizează o comandă pe platforma eMAG. În 2018, peste 37.000 de clienţi au donat peste 120.000 de euro pentru proiectele fundaţiei eMAG.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (Dante international)
    3,3 mil. lei

    Pierderi în 2017
    (Dante international)
    111,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    1.990

    Valoarea investiţiei (anual)
    500.000 euro

  • eMAG Ungaria fuzionează cu Extreme Digital – liderul pieţei de retail din ţara vecină, şi anunţă un obiectiv de vânzări de 1 mld. euro. Expansiune şi în alte cinci ţări

    “ eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, anunţă fuziunea, dând astfel naştere uneia dintre cele mai importante companii de ecommerce din Europa Centrală şi de Est capabilă să concureze cu retailerii offline şi online globali”, potrivit anunţului.
     
    „Acest parteneriat reprezintă o recunoaştere a scalabilităţii şi calităţii tehnologiilor eMAG dezvoltate în ultimii zece ani. Avem certitudinea că dezvoltarea eMAG în regiune se va intensifica în urma acestei fuziuni, creând premisele extinderii în ţările unde Extreme Digital deja activează”, a spus Iulian Stanciu, CEO eMAG.
     
    “Extreme Digital a fost fondat în 2001 de către Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen, cei mai puternici antreprenori din zona de tehnologie din Ungaria. Experienţa lor, alături de tehnologia şi know-how-ul eMAG, ne vor ajuta să construim cea mai mare companie locală de tehnologie, cu o ţintă de un miliard de euro în şase ani”.
     

  • eMAG Ungaria fuzionează cu o companie de comerţ online locală şi se extinde în alte cinci ţări

    eMAG România va deveni acţionar majoritar al noii entităţi, cu 52% din acţiuni, restul de 48% revenind acţionarilor Extreme Digital. Finalizarea tranzacţiei este condiţionată de primirea acordului autorităţilor de concurenţă.
     
    Balázs Várkonyi, în calitate de CEO, şi Gyula Kelemen, în calitate de CFO, alături de Cătălin Diţ, actualul Country Manager al eMAG Ungaria, vor conduce noua companie cu sediul la Budapesta. Tehnologia folosită în Ungaria şi în cele cinci ţări noi (Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Austria) va fi cea dezvoltată de eMAG.
     
    Pentru partenerii din Marketplace, eMAG devine astfel o poartă către scalarea şi internaţionalizarea afacerilor, în timp ce pentru clienţii din Ungaria se traduce în mai multe beneficii: acces la un număr mai mare de produse, preţuri mai bune, comoditate mai mare prin servicii de livrare şi retur la standarde înalte.
     
    Extreme Digital este un jucător important pe piaţa de retail din Ungaria, care foloseşte un model de afaceri hibrid ce îmbină comerţul online cu cel offline. Astfel clienţii pot primi offline produsele pe care le-au comandat online, în cele 16 magazine pe care le deţine.

  • Povestea omului ce a construit afacerea care ne face cunoscuţi în toată lumea. Ar putea fi evaluată la 7 mld. dolari

    Business Magazin a plecat oficial în căutarea unicornului românesc în mai 2016. Vorbeam atunci de potenţialii unicorni precum Bitdefender, eMAG, Vector Watch, Axosuits sau CodaFootprint. Toate dintre aceste companii aveau pedigriul necesar pentru a ajunge în acest select club mondial, însă niciuna dintre ele nu a avut onoarea de a primi această distincţie. Nu, primul unicorn românesc a apărut aproape de niciunde (deşi compania există din 2005), dintr-o dată şi pe neaşteptate, exact ca un unicorn adevărat. UiPath este primul unicorn românesc. 

    Dar ce e un unicorn şi ce e UiPath? Un unicorn este un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepţionalităţii unor companii care au ajuns să valoreze mai mult de un miliard de dolari. Uber, Airbnb, Snapchat sau Xiaomi sunt cele mai îndemână exemple din clubul unicornilor. Start-up-ul UiPath, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, 36 de ani, s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor.

    Cine sunt românii care au clădit prima companie evaluată la un miliard? Daniel Dines a terminat Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1997, iar cu un an înainte a început să lucreze în cadrul companiei Crinsoft. După aproape cinci ani, s-a angajat ca inginer de dezvoltare software în cadrul gigantului american Microsoft. A petrecut o perioadă în SUA, apoi s-a gândit să se întoarcă în ţara natală şi să înfiinţeze o firmă; a pus astfel bazele unei companii de dezvoltare de software specializate în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing. La un interviu, când voia să recruteze angajaţi, în 2005, Daniel Dines l-a cunoscut pe Marius Tîrcă, care s-a angajat la companie pe vremea când era student la Politehnică. Precum şi alţi mari antreprenori americani, Dines a lucrat alături de alţi câţiva oameni într-un apartament din Bucureşti, echivalentul legendarului garaj din Silicon Valley, la tehnologia care avea să definească start-up-ul UiPath. „Noi doi am avut o discuţie prin 2012, când ni se părea că ne ratăm cariera, şi ne-am zis să mai dedicăm doi ani să construim o tehnologie foarte bună; doar că în 2013 nu aveam niciun client. Ne gândeam să tragem cortina”, mărturiseşte Dines.

    Au lucrat opt ani la primul produs şi în 2013 au încheiat primul mare contract, un client din India, o companie de BPO (Business Processes Outsourcing). „A fost un moment astral când am descoperit primul client, o companie de BPO din India. Am trimis trei oameni acolo şi au înţeles că e piaţa enormă, fiind extrem de mulţi oameni care fac doar procese repetitive ce ar putea fi înlocuite de un program”, continuă antreprenorul.

    Ce a urmat apoi este o creştere accelerată, explozivă, am putea spune. În 2014, compania avea o cifră de afaceri de 500.000 de dolari şi avea în jur de 10 angajaţi, potrivit declaraţiilor lui Vlad Ionescu, director de marketing în cadrul UiPath, pentru Ziarul Financiar. În 2018, UiPath are 590 de angajaţi în 14 ţări, peste 700 de clienţi, dintre care şi cinci companii din Top 10 Fortune (adică cinci dintre următoarele companii: Walmart, Berkshire Hathaway, Apple, Exxon Mobil, McKesson, UnitedHeath Group, CVS Health, General Motors, AT&T şi Ford Motor) şi o cifră de afaceri situată „între 50 şi 100 de milioane de dolari” şi, bineînţeles, o evaluare de 1,1 miliarde de dolari. „Ce s-a întâmplat în cazul nostru este oarecum unic. În enterprise software este foarte rar să vezi o asemenea creştere. Majoritatea companiilor care ajung la o asemenea evaluare vin din spaţiul destinat consumatorilor”, spune antreprenorul. Sigur, mai există companii româneşti care valorează mai mult sau la fel de mult, Banca Transilvania sau Dedeman sunt exemple la îndemână, dar nu se încadrează la categoria unicorn pentru că nu activează în domeniul tehnologic.

    Daniel Dines este CEO-ul şi „faţa” UiPath. El este speaker la evenimente şi conferinţe, iar Marius Tîrcă, CTO-ul companiei, este tăcut şi se fereşte de lumina reflectoarelor.

    Întrebaţi care este dinamica dintre cei doi fondatori, dacă avem de-a face cu un cuplu asemănător Steve Jobs – Steve Wozniak, Marius Tîrcă spune că „pentru mine ăsta este primul job. Ne-am cunoscut la interviul de angajare şi am lucrat mult timp împreună, în acelaşi birou”, spune Marius Tîrcă. Tot el adaugă că „noi suntem amândoi ingineri software la origini, dar în ultima vreme ne-am mai despărţit. Eu mă ocup mai mult de partea de tehnologie, de echipa tehnică, iar Daniel de partea de product management, ce «features» să adăugăm, cum să facem”. UiPath s-a dezvoltat la început din fonduri proprii, pe baza veniturilor obţinute din proiectele derulate de compania anterioară, iar în 2015 a reuşit să obţină o finanţare de 1,6 milioane de dolari de la trei fonduri de investiţii americane – Credo, Early Bird şi Seedcamp. Investiţia a fost folosită pentru dezvoltarea companiei – creşterea echipei (specialişti IT şi oameni de vânzări), extinderea în străinătate şi activităţi de marketing.

    UiPath a atins statutul de primul unicorn românesc după ce recent a atras o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA, fondul care a investit în Facebook şi Atlasia, şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers, cei care au fost printre primii investitori ai Google şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet, firma-mamă a Google. „Nu aveam neapărat nevoie de această finanţare, dar ea ne va accelera ritmul de creştere. Vrem să fim cei mai rapizi, cei mai agili din piaţă”, spune Dines; mărturiseşte şi că e mai greu să obţii o finanţare de 1 milion de dolari decât una de 153 de milioane de dolari. Îşi aduce aminte că negocierile pentru prima finanţare, de 1,6 milioane de dolari, au durat 14 luni, iar negocierile pentru cea mai recentă finanţare au ţinut doar două luni. Daniel Dines nu a dezvăluit cât la sută din companie a cedat pentru această finanţare, dar spune că încă se află la controlul companiei.

    În 2017, portofoliul de clienţi al UiPath a crescut de la mai puţin de 100 la peste 700; printre noii clienţii ai firmei se numără BMW Group, Dairy Farm Group, Dentsu sau Huawei. Noua finanţare va fi folosită pentru a accelera evoluţia produsului, în particular în inovaţii care integrează machine learning (ML) şi alţi algoritmi de inteligenţă artificială (AI) în operaţiunile digitale ale clienţilor companiei.

    Planurile pentru anul în curs sunt ambiţioase şi ritmul de creştere înregistrat în 2017 este aşteptat şi pentru 2018. „Cerul este limita. Pentru noi, dublarea (n.r. – cifrei de afaceri) este un eşec”, spune Daniel Dines încrezător.

    RPA, un acronim de ţinut minte

    UiPath dezvoltă roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii, demers cunoscut în industrie drept Robotic Process Automation (RPA). Astfel, software-ul dezvoltat de echipa UiPath este folosit astăzi de milioane de maşini din întreaga lume, instalat în diferite produse şi utilizat de companii pentru automatizarea activităţilor precum gestiunea documentelor, call center, industria sănătăţii, industria financiară, analiza de date, automatizarea proceselor sau instalarea de API-uri.

    Start-up-ul este specializat în dezvoltarea de soluţii de robotică, în principal pentru piaţa de automatizare a proceselor interne ale unei companii, produsele şi soluţiile dezvoltate de UiPath adresându-se companiilor mari şi foarte mari care externalizează anumite procese către firme specializate – BPO (business process outsourcing) şi IT outsourcing. „Noi am plecat de la automatizarea proceselor de backoffice din partea de finance şi contabilitate. Dar în momentul de faţă am depăşit de mult bariera asta. Avem aplicaţii în HR, partea de middle office, claim manangement, contact centers. În viitor o să atingem toată gama de procese de business”, spune Marius Istrate, people operations leader la UiPath.

    „Nu facem roboţi fizici, nu ne ocupă cu robotica, ci vrem să automatizăm munca umană”, a explicat Bogdan Nedelcov, senior product manager la UiPath, la începutul conferinţei de presă.

    Cuvântul „robot” te poate duce cu gândul la Terminator sau la un film SF văzut recent, dar în acest caz un robot este un software care automatizează procesele de bază, urmând anumite reguli, astfel încât să nu mai fie nevoie de un om pentru asta sau de supravegherea unui angajat.

    Un robot software utilizează un software pentru a gestiona aplicaţii software precum ERP-uri, aplicaţii de help desk şi aşa mai departe, în acelaşi mod în care l-ar utiliza o persoană. Un robot imită acţiunile unei persoane: poate apăsa butoane, poate face copy şi paste, poate lua date dintr-un document, căuta anumite informaţii într-un formular. Astfel, un robot poate grăbi acest proces cu până la 50%, potrivit Institute for Robotic Process Automation. Se estimează că un singur robot ar putea înlocui până la cinci angajaţi full time. De asemenea, un robot poate face o muncă repetitivă fără să greşească, spre deosebire de un om, care face în medie 10 erori într-un proces cu 100 de paşi.

    În România, compania are centrul de cercetare-dezvoltare, precum şi echipele de implemenare, în timp ce sediul din India se axează în prezent pe partea de suport, iar în Marea Britanie şi SUA este localizată divizia de dezvoltare de business şi de vânzări. Compania are sedii în New York, Amsterdam, München, Paris, Madrid, Dubai, Singapore, Tokio, Hong Kong, Bucureşti, dar şi în Australia; şi nu se vor opri aici. În 2018 va mai apărea încă un centru de dezvoltare în România (nu în Capitală), unul în Bangalore, India, şi altul în Seattle, SUA. „Acum un an, niciunul dintre competitorii nostri nu era în Japonia. Când am văzut că merge businessul acolo am investit masiv, mult înaintea pieţei. Strategia noastră de business a fost este strategia lui Gingis Han: cucereşte lumea”, explică antreprenorul. În momentul de faţă, cei mai mulţi angajaţi, în număr de 250, se află în România, apoi urmează SUA şi India, cu peste 100 de angajaţi în fiecare ţară. „Pentru noi este foarte greu să găsim inginer de software în România la calitatea pe care o vrem noi. Ţinta noastră în România este să angajăm 1% dintre cei mai buni ingineri software. E foarte greu să ajungi la ei. De aceea este important să gândeşti global”, explică Dines.

     „Acum, 42% dintre cele mai mari companii din lume au un proiect RPA în derulare şi intenţionează să extindă aceste proiecte, iar restul companiilor afirmă că vor demara un astfel de proiect în următoarele 12 luni. Nu mai este vorba de o tehnologie futuristică, ci de o tehnologie care este aici, acum. Ce altă dovadă mai bună că adopţia tehnologiei se extinde putem avea decât faptul că Blue Prism, compania care a inventat acest termen, RPA, este acum evaluată la aproximativ 1 miliard de euro?”, a declarat Vargha Moayed, leading partner al centrului de excelenţă dedicat RPA al EY, în cadrul unei conferinţe a ZF.

    Proiectele RPA au început să devină uzuale în cadrul marilor companii pentru că „roboţilor le place să facă aceleaşi lucruri zi de zi, în timp ce oamenilor nu”, a adăugat Mike Robinson, senior sales consultant în cadrul Blue Prism, în cadrul aceluiaşi eveniment. „Proiectele de tip RPA au devenit a treia opţiune de externalizare a unor procese, pe lângă onshore şi offshore. Acum există şi o a treia variantă, de a aduce înapoi aceste activităţi, folosind o forţă de muncă digitală. Practic noi oferim un sistem de operare pentru forţa de muncă digitală”, a punctat Robinson.

    „Noi nu înlocuim oamenii. Noi nu reducem joburile. Dacă ne gândim la ce face un om în fiecare zi, o să vedem că foarte multe activităţi sunt repetitive. Esenţa tehnologiei noastre este ca oamenii să colaboreze cu roboţii”, explică Daniel Dines.

    În momentul de faţă, în companii lucrează mai mulţi oameni decât roboţi software. Totuşi, acest lucru se va schimba, este de părere Venu Kannan, chief solutions officer în cadrul companiei UiPath. „Noi credem că în 2018 – 2019 mai multe companii de top vor avea mai mulţi roboţi decât angajaţi pentru a realiza anumite activităţi de tip backoffice. Ce se va schimba? Astăzi un om cere unui robot să facă ceva, iar noi credem că peste 1-2 ani roboţii vor fi cei care vor începe să ceară oamenilor să execute anumite sarcini.”

    Potrivit unui raport al EY, software-ul RPA se implementează destul de rapid şi costurile nu sunt mari, deoarece poate fi aplicat peste infrastructura IT existentă. „Costurile se reduc destul de rapid după implementare. Acesta a fost şi unul dintre avantajele programului. Poţi să vezi rapid un return of investment, vorbim de luni, nu de ani”, spune Marius Tîrcă, cofondator şi CTO al UiPath.

    Piaţa roboţilor software ar urma să ajungă, conform estimărilor, la valoarea de 8,75 mld. de dolari pe an în 2024, conform Grand View Research. În prezent, piaţa de licenţe software RPA are o valoare de 250 mil. dolari, dar va ajunge la 3 mld. dolari în patru ani; în acelaşi timp, serviciile asociate vor genera o sumă de zece ori mai mare, conform estimărilor EY. „Acum, 80% din piaţă este deţinută de cele trei companii (n.r. – UiPath, Automation Anywhere şi Blue Prism)”, explică Daniel Dines. El adaugă că acesta este doar începutul, „acum am penetrat doar 10-20% din piaţa globală. În următorii doi-trei ani urmărim să ne listăm la bursă NASDAQ”.

    Primul decacorn românesc?

    Un decacorn este un start-up a cărui evaluare a ajuns să depăşească 10 miliarde de dolari. „Avem şansa să facem o companie mare care să valoreze zeci de miliarde de dolari. Putem deveni o companie «huge», poate cea mai mare companie de tech din estul Europei, dar o putem face doar dacă rămânem umili. Asta nu înseamnă a fi slab. A fi umil înseamnă a-l înţelege pe celălalt şi doar un om umil poate fi hotărât şi încrezător; dacă eşti arogant şi nu eşti umil, atunci eşti un dobitoc”, spune Dines, care menţionează că elementele secrete care au transformat UiPath în primul unicorn românesc sunt echipa din spate, dar şi cultura companiei.

    „Noi nu avem o supertehnologie. Sigur, avem o paletă largă de tehnologii, dar nu e acest lucru fundamentul. Noi am construit UiPath uitându-ne la Silicon Valley. Care este secretul construcţiei unei companii? Mulţi cred că este tehnologia. Pentru noi cultura a fost cel mai important lucru. Noi nu suntem manageri. În UiPath cultura este antimanager, antiboss, nimeni nu are voie să dea directive de sus, «Tu faci asta pentru că aşa vreau eu»”, spune Dines. El menţionează că această politică de conducere va continua şi în viitor şi este de părere că nu poţi gestiona 600 de oameni cu un stil de management autoritar şi că-i poţi face să meargă în aceeaşi direcţie „doar aplicând «no-boss strategy»”.

    Compania a înregistrat anul trecut un ritm de creştere de peste 500% atât a cifrei de afaceri, a numărului de angajaţi, cât şi a numărului de clienţi; iar compania românescă (deşi Dines insistă că UiPath nu este o companie românească, ci una globală) are toate şansele să-şi continue traiectoria unei rachete abia lansate. După finanţarea de 30 de milioane de dolari de anul trecut, Dines a declarat pentru ZF că UiPath este ca o rachetă care a decolat şi tremură din toate încheieturile. „Încă nu şi-a dat jos niciuna din piese. Suntem precum Space X, încă nu s-au detaşat motoarele”, râde Dines.

    „Planurile noastre sunt scalabile la nivelul 4 sau 5 x. Vom ajunge să avem până la finalul anului peste 1.500 de clienţi”, a declarat Alexandru Mihailciuc, global head of pre-sales la UiPath. Însă nimic nu a venit servit pe tavă pentru fondatorii UiPath. Cei doi au lucrat la dezvoltarea tehnologiei mai bine de opt ani până au găsit primul client. „Am avut multe «near death experience», când ne uitam în cont şi erau zero bani. La un moment dat, un client oarecare din lume ne-a pus un ordin de plată”, îşi aduce aminte Dines, care adaugă că au ajuns aici datorită norocului şi perseverenţei.

    „Competitorii noştri din 2014-2015 îmi păreau giganţi. Nu credeam că-i puteam învinge. Fără să ne uităm la ei, am început să creştem folosind nişte principii. Şi am explodat. Trebuie să ai puţină nebunie în ceea ce faci”, spune antreprenorul. Daniel Dines spune că Marius Tîrcă a fost esenţial în dezvoltarea companiei, datorită abilităţii sale de a-l provoca; povesteşte că asociatul său „ridica un soi de «challenge», dezbateri, câteodată foarte aprinse, cu pasiune şi nimeni nu putea să impună o decizie, ci trebuia să-l convingi pe celălalt”. El spune că poate nu este cea mai bună metodă de a avansa o companie, dar că pentru ei a funcţionat.

    Tot el adaugă că este foarte important să angajezi oameni mai deştepţi decât tine. „Aşa cum există un Federer în tenis, aşa există şi un Federer în software, în business, în sales, marketing. Sunt peste tot în lume. Jobul nostru e să-i găsim”, spune antreprenorul.

    Viitorul muncii

    Având în vedere că UiPath, dar şi alte companii, dezvoltă aceste tehnologii de RPA şi astfel se vor automatiza tot mai multe sarcini, va mai fi nevoie de angajaţi oameni? Cum va arăta piaţa muncii în 10-20 de ani? „E foarte complicat să prezici viitorul. O să apară foarte multe slujbe noi. Oamenii o să se mute tot mai mult de la a face lucruri repetitive la a face lucruri creative”, explică Dines, care atrage atenţia că este nevoie de o schimbare în educaţie, atât în România, dar şi la nivel mondial. „Sistemul de învăţământ global este greşit în momentul acesta pentru că nu pune accent pe creativitate. Sarcinile care nu presupun creativitate o să fie eliminate de software”, spune antreprenorul.

    În acest moment procesele de backoffice dintr-o bancă se pot automatiza în măsură de 30%, dar în viitor, odată cu dezvoltarea tehnologiilor de machine learning, inteligenţă artificială anumite joburi vor fi îndeplinite exclusiv de roboţi, iar oamenii vor trece în slujbe care presupun creativitate sau se vor concentra pe interacţiunea cu clienţii. Deocamdată, potrivit fondatorilor UiPath, roboţii vor prelua slujbele oamenilor care se retrag la pensie. „În Japonia înlocuim bătrânii cu roboţii. Populaţia îmbătrâneşte foarte rapid. Nu găsesc oameni să-i înlocuiască pe cei care se retrag. Şi în România situaţia este similară, şi aici populaţia îmbătrâneşte, chiar dacă din alte cauze, în principal emigraţia”, spune Dines.

    În postura de CEO al unei companii globale cu sedii în 14 ţări, Daniel Dines recunoaşte că nu stă mai mult de două săptămâni într-un loc şi că este o plăcere să se plimbe, să cunoască oameni inteligenţi din toată lumea. „E o plăcere să fac ceea ce fac acum. Pot să lucrez 24/7. Energia vine din succes, din întâlniri cu oameni. Este un mare joc care este extraordinar de interesant”, povesteşte antreprenorul.

    Cei doi români spun că acum nu este momentul să se gândească la un exit. „Avem foarte multe de făcut şi abia acum experienţa este cu adevărat recompensatoare. Acum putem face lucruri pe care le vrem. Până acum am făcut şi lucruri pe care nu voiam să le fac, dar era nevoie. Acum avem oportunitatea să luăm oameni inteligenţi, să ne extindem global”, încheie Daniel Dines.

  • Demisie la vârful grupului Naspers cu efecte în România: eMAG are un nou preşedinte şi un nou membru al CA

    Odată cu plecarea din grupul Naspers Ripple a demisionat şi din poziţia de membru şi Preşedinte al Consiliului de administraţie al Dante Internaţional, conform documentului, astfel că acţionarii au numit în acest context un nou Preşedinte şi un nou membru al CA.
     
    „Hotărârea 3: Numirea dlui Jeremy Thomas Briscombe ca nou membru al Consiliului de administraţie al societăţii pentru un mandat  valabil pentru o perioadă de 6 (şase) luni de la 31.01.2019 şi până la 31.07.2019”, conform documentului. Conform profilului de pe reţeaua socială LinkedIN, Briscombe lucrează de doi ani pentru Naspers în cadrul diviziei de e-commerce, după ce anterior a fost angajat al unor giganţi precum Walt Disney şi Yahoo!.