“Sunt câteva lucruri esenţiale în industria noastră”, spune Jean Pascal-Tricoire, aflat la prima sa vizită în România. „Primul este că trebuie să furnizăm energie tuturor oamenilor de pe planetă, pentru că astăzi sunt încă aproape 2 miliarde de oameni care nu au acces la aceasta. De asemenea, schimbarea climatică reprezintă o mare problemă, din cauza emisiilor de CO2, iar producţia de energie este una dintre principalele surse de emisii de dioxid de carbon. Prin urmare, trebuie să facem tot ceea ce facem astăzi cu o eficienţă de trei ori mai mare. Generaţia noastră se întâlneşte cu două oportunităţi extraordinare: prima este IoT (internet of things – n.red.), care în domeniul energiei conectează totul, de la unităţile de producţie până la prize; cea de-a doua este legată de faptul că totul va fi mult mai descentralizat, mai ales în zona energiei regenerabile. Consecinţa este că vom vedea un viitor mult mai «electric».“
Jean-Pascal Tricoire şi-a început cariera la Schneider Electric în 1986, lucrând de-a lungul timpului alături de diviziile din Italia, China, Africa de Sud şi Statele Unite. În 2004 a fost numit COO, pentru ca în aprilie 2013 boardul executiv să îl numească CEO şi preşedinte al boardului.
„Suntem o companie cu venituri de 25 de miliarde de dolari, iar businessul e distribuit în toată lumea. În momentul acesta, jumătate din afacerile noastre sunt legate de IoT – produse conectate, software sau soluţii analitice”, spune CEO-ul Schneider Electric.
Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, cifra de afaceri a Schneider Electric în România a depăşit anul trecut 280 de milioane de lei, compania obţinând un profit de 16 milioane de lei. În 2016, Schneider Electric avea aproape 300 de angajaţi în România.
„Dacă te uiţi la cum arătau lucrurile acum zece ani şi cum vor arăta peste 20 de ani, e evident că electricitatea va creşte de două ori mai repede decât consumul total de energie; electricitatea e o energie câştigătoare, maşinile electrice reprezintă doar un exemplu”, spune Tricoire. „Aceste vehicule vor deveni mai puţin costisitoare decât cele tradiţionale până în 2025. În acelaşi timp, modelul vechi e de a arde cărbun sau gaze; noul model se bazează pe energie regenerabilă şi pe stocarea acesteia. Sunt numeroase tranzacţii masive în industrie, iar primul efect va fi apariţia mai multor surse descentralizate în apropierea punctelor de consum. Consumatorii vor produce propria lor energie, uneori o vor vinde sau vor cumpăra – e un fenomen întâlnit deja pe piaţa din Statele Unite, acolo unde oamenii cumpără şi stochează energie atunci când e curată şi e ieftină. Consumatorii devin astfel o parte esenţială a pieţei.”
În Statele Unite, Schneider gestionează 90 gigawaţi de energie fără a produce nimic; compania se bazează pe un sistem de senzori digitali instalaţi în clădiri sau fabrici. „Dacă vrei să fii mai eficient, trebuie în primul rând să economiseşti, să consumi mai puţini kilowaţi-oră, şi în al doilea rând să cumperi electricitate curată şi ieftină. Consumi mai puţini, plăteşti mai inteligent – asta e ceea ce trebuie să faci. Noi asta încercăm să facem, să eficientizăm consumul; în acest sens IoT este foarte important, pentru că economiseşte energie”, explică CEO-ul Schneider Electric. „Şi în România, ai multe fabrici sau unităţi de producţie care pot fi conectate, aducând astfel o mult mai mare eficienţă în operare.”
Jean-Pascal Tricoire spune că există două moduri prin care poţi face o clădire mai eficientă: cel vechi, care înseamnă izolarea – refaci zidurile, pereţii, schimbi ferestrele şi aşa mai departe; şi ai apoi modul nou, care înseamnă digitalizare. „Îţi ia puţin timp şi nu necesită foarte multă muncă să conectezi fiecare parte a clădirii, nu trebuie să evacuezi pe nimeni în timpul lucrărilor. Atunci când instalăm sistemul digital într-o clădire veche, investiţia se recuperează după aproximativ trei ani. Mai mult, odată ce sistemul e instalat, clădirea se poate conecta la reţea, dar asta nu e neapărat o condiţie. Eficientizarea consumului e cel mai important aspect, iar clădirea face singură asta.”
Valoarea reţelei vine din numărul mare de clădiri conectate ce permit software-ului să înveţe constant modele de eficientizare a consumului, explică CEO-ul Schneider. El nu se arată însă îngrijorat de riscul incidentelor de securitate cibernetică, spunând că punctele de consum sunt suficient de bine izolate pentru a nu permite transmisia programelor de tip malware. „Includem oricum numeroase soluţii de protecţie, investind 5 miliarde de euro anual în software. Securitatea cibernetică face cumva parte din oferta noastră“, adaugă Tricoire.
Mai puţin de 5% din clădiri sunt astăzi echipate cu sisteme inteligente de eficientizare a consumului, deci există o zonă mare de acoperit, consideră el. „Odată ce ai datele şi infrastructura instalată, noi aducem an de an noi funcţionalităţi; managementul energetic al clădirilor va consta în mentenanţă predictivă şi în evitarea accidentelor. Să luăm cazul unui spital: dacă ai o pană de curent în sala de operaţii sau în zona de ATI, problemele devin uriaşe. Dacă eşti la bursă sau într-o bancă, cea mai mică problemă în infrastructura energetică va avea consecinţe uriaşe. Sunt astfel multe lucruri de făcut pentru a aduce clădirile la un nivel operaţional mai bun, pentru a le face mai sigure şi pentru a creşte nivelul de productivitate al celor care o întreţin. Aceasta e o altă problemă: în multe clădiri nu ai oameni competenţi care să asigure mentenanţa, iar atunci când apare o problemă, desigur că va dura mult până la efectuarea intervenţiei. Electricitatea încă reprezintă principala cauză a incendiilor în fabrici şi în alte clădiri, deci managementul necesită o atenţie sporită“, concluzionează Jean-Pascal Tricoire.
El vorbeşte şi de factorul comercial, notând că o clădire „verde“ se construieşte pentru cel puţin 50 de ani, în vreme ce clădirile cu un consum energetic ridicat nu vor mai fi căutate peste 10 ani. „Milenialii nu vor să mai lucreze în medii ce poluează mediul înconjurător“, spune Jean-Pascal Tricoire, oferind ca exemplu reacţia comunităţii americane faţă de decizia recentă a autorităţilor de a se retrage din Acordul de la Paris. „Statele devin «verzi», companiile devin «verzi», guvernul poate să spună orice, dar ţara devine «verde».“
E nevoie de un dialog puternic alături de arhitecţi, de designeri, alături de companiile de construcţii pentru că aceste tehnologii nu existau acum cinci ani, subliniază CEO-ul Schneider Electric. Ei trebuie să cunoască tehnologiile din zona de energie regenerabilă şi pe cele din zona de digitalizare pentru a le putea aplica. „Este evident că orice nouă construcţie trebuie să fie digitală şi inteligentă, pentru că o construieşti pentru următorii 50 de ani.“