BusinessMagazin

Tag: electrica

  • Doi foşti directori ai Electrica Braşov, condamnaţi la câte şapte ani de închisoare cu executare

    Decizia a fost luată de instanţa supremă şi este definitivă.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Gherghel Gavril, şeful serviciului de aprovizionare depozite din cadrul SISE Braşov, iar pentru el instanţa a dispus achitarea.

    Tot achitarea s-a decis şi în cazul oamenilor de afaceri Vasile Braşoveanu, Gheorghe Oprea, Dumitru Osman şi Gheorghe Biţu.

    Pe de altă parte, afaceriştii Ioan Daniel Staicu şi Vasile Croitoru au primit pedepse cu închisoare de trei, respectiv cinci ani.

    În cazul oamenilor de afaceri Sorin Marius Spîrchez şi Cornel Cosmin Caraba, instanţa supremă a decis că faptele s-au prescris.

    Decizia în acest dosar vine după zece ani de procese, timp în care cazul a ajuns, în primă instanţă, pe masa judecătorilor de la Tribunalul Braşov, mai apoi a fost soluţionat de cei de la Curtea de Apel Braşov, pentru ca sentinţa definitivă să o dea magistraţii Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie.

    Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2004, omul de afaceri Vasile Croitoru a iniţiat constituirea unui grup infracţional care a vândut în mod fraudulos Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice din cadrul Electrica Braşov produse electrice contrafăcute, sub marca Siemens, la preţuri supraevaluate. Produsele erau chinezeşti şi fuseseră procurate din complexele comerciale bucureştene.

    “Cei doi directori braşoveni trimişi în judecată au cumprărat ilegal acestă marfă, după ce au primit mită câte patru miliarde de lei vechi şi câte o maşină de lux. Banii au fost folosiţi ulterior pentru construirea sau renovarea unor imobile proprietate personală, iar maşinile au fost trecute pe numele unor rude. Prejudiciul adus Sucursalei Braşov a societăţii Electrica însumează peste 200 de miliarde de lei vechi”, se arăta în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

  • CONFERINŢA ZF: Electrica SA vrea să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova

    “Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european”, a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

    El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

    Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

    “ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (…) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri”, a continuat el.

    Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

    Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

    “Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie”, a continuat Roşca.

    Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

    Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

  • Multe veşti neaşteptate în energie în 2014: Enel şi Electrica au fost capete de afiş

     Insistenţa cu care Enel a licitat şi a vrut cu tot dinadinsul să cumpere Electrica Muntenia Sud nu poate fi uitată uşor de oamenii care au asistat în 2006 la tot procesul de privatizare. Atât insistenţa, dar şi suma pe care italienii au acceptat să o plătească, de 820 de milioane de euro, au atras admiraţia şi convingerea că Enel va fi una dintre companiile care vor face istorie pe piaţa energiei din România. Cu atât mai surprinzătoare a fost ştirea din data de 11 iulie, când Enel a anunţat că vrea să-şi lichideze poziţiile din piaţa de furnizare şi distribuţie a energiei într-un efort de a-şi reduce datoriile la nivel de grup (care ajunseseră la 43 miliarde de euro după primele şase luni din an). Enel are în România un business de peste un miliard de euro, cu un profit operaţional consolidat de 289 de milioane de euro în 2013, care acoperă trei re-giuni, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud.

    Mai precis, Enel deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie şi vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Alături de activele din România, Enel a scos la vânzare şi producţia energetică din Slovacia şi aştepta ca în total să obţină 4,4 miliarde de euro din vânzări până la sfârşitul acestui an.

    Sfârşitul de an nu a adus însă finalizarea acestor tranzacţii. Electrica şi Nuclearelectrica se află printre companiile care au ofertat pentru activele din România, pe care Enel le evaluează la 1,8 miliarde de euro, potrivit unor surse din piaţă citate de ZF. Activele ar valora însă doar 850 milioane de euro, după calculele realizate de analiştii de la Société Générale şi citate de Wall Street Journal, în timp de Fondul Proprietatea estimează pachetul la 1,1 miliarde de euro. Ofertele nu au fost însă satisfăcătoare pentru grupul italian, dat fiind că Luca D’Agnese, care conduce în prezent activitatea grupului în Europa de Est, a spus într-un interviu acordat The Wall Street Journal că „ideea a fost să avem mai multe opţiuni, deoarece compania nu a fost niciodată într-o situaţie fără ieşire. Nu suntem nevoiţi să vindem chiar la orice preţ”.

    Nefinalizarea tranzacţiei ar fi una dintre cele mai mici probleme ale Enel pe piaţa locală în acest an. Com-pa-nia a fost acuzată de umflarea facturilor la energie printr-o înţelegere cu ANRE şi Elec-troalfa, un business de 38,7 milioane de euro con-tro-lat de Gheorghe Ciubotaru, un om de afaceri din Botoşani. În sep-tembrie, statul român decide să deschidă la Tribu-nalul Internaţional de Arbitraj de la Paris o acţiune împotriva italienilor, solicitând plata a 521 de milioane de euro. Peste toate acestea, în noiembrie, Matteo Cassani, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia şi primul oficial italian mutat în România pentru dezvoltarea businessului, a murit în condiţii suspecte după ce s-ar fi aruncat de la etajul doi, de la fereastra biroului său.

    Enel a generat aşadar cele mai importante ştiri ale anului pe zona de energie. Dar anul a început cu a doua intrare în insolvenţă a Hidro-electrica. Prima insolvenţă a companiei fusese în iunie 2012, cauzată de contractele nefericit încheiate ale companiei, atât în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cât şi investiţiile la preţuri supra-eva-luate fără niciun impact con-cret în producţia com-paniei. Cauza insolvenţei este legată de companiile care cumpărau direct energie de la Hidroelectrica şi care au acţionat în instanţă producătorul de energie după ce contractele lor au fost reziliate, furnizorii cerând în schimb banii pe care ar fi urmat să îi obţină dacă aceste contracte erau în continuare derulate. Tribunalul Bucureşti a decis că aceste contestaţii sunt inadmisibile, Hidroelectrica ieşind din prima insolvenţă la jumătatea lui 2013. Decizia de a rejudeca aceste contestaţii a trimis însă din nou în insolvenţă Hidroelectrica.

    Piaţa energetică a adus însă şi veşti bune. Electrica, cel mai mare jucător din piaţa distribuţiei şi furnizării de energie electrică, cu un portofoliu de 3,6 milioane de clienţi, a fost lis-tată simultan pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra, într-o operaţiune prin care în con-turile companiei au intrat circa 2 miliarde de lei pentru 51% din acţiuni. Aceasta a fost cea mai mare operaţiune pe piaţa de capital realizată de statul român.

    În discuţiile privitoare la construcţia a două reac-toare noi la Cernavodă, statul român a încercat să atragă mai mulţi investitori, dar până la urmă negocierile se poartă doar cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation (CGN). În ceea ce priveşte hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, com-pa-nia de proiect Hidro Tarniţa a prelungit din nou, la finalul lunii noiembrie, cu aproape două luni, până la 30 ianuarie 2015, perioada în care inves-titorii pot depune oferte de precalificare pentru construirea hidrocentralei din judeţul Cluj, proiect în valoare de peste 1 miliard de euro. Decizia a fost luată ca urmare a creşterii inte-resului investitorilor pentru proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti şi a solicitării acestora, potrivit reprezentanţilor Hidro Tarniţa SA.

    Deşi anul acesta interesul inves-ti-torilor pentru energia verde a scăzut din cauza schimbărilor legislative, au început să apară semne despre un nou boom de investiţii în regenerabile, în zona proiectelor mici. ANRE a elaborat deja o metodologie de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 kW pe centrală. Potrivit celor mai recente estimări lan-sate de reprezentanţii ANRE, în perioada 2015-2020 se vor dezvolta circa 500 MW de mici proiecte mai ales pe biomasă, biogaz şi microfotovoltaic pe acoperişurile caselor.

  • Cine a fost Matteo Cassani, directorul care s-a sinucis aruncându-se de pe clădirea Enel

    Matteo Cassani a fost licenţiat în inginerie la Milano şi lucrează la Enel din anul 2000. Cassani a elaborat strategia pentru oferta finală în privatizarea Electrica Muntenia Sud şi a ocupat ulterior funcţia de director de dezvoltare al Enel România.

    Matteo Cassani a fost prima persoană din echipa Enel care a venit în România pentru a negocia achiziţia companiilor de distribuţie de electricitate Electrica Banat şi Dobrogea.

    Cassani povestea în Business Magazin că procesul de privatizare a fost „scurt şi intens“ şi că a lucrat alături de o echipă de 50 de persoane, de la reprezentanţi ai companiei până la avocaţi şi consultanţi.

    După evaluări ale companiei pe propria arie de expertiză, fiecare a livrat managementului Enel date care au dus la cea mai mare evaluare pentru EMS: 789,7 mil. euro, la care s-a mai adăugat suma pe care conducerea companiei a considerat-o necesară pentru a face cea mai bună ofertă. Matteo Cassani spune că, în timpul procesului de privatizare, nu a avut date despre cât urma să ofere concurenţa.

    Directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

  • Fostul senator Cătălin Voicu, trimis în judecată într-un nou dosar de corupţie

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Cătălin Voicu, la data faptelor consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale – Departamentul Securităţii Naţionale şi ulterior parlamentar, pentru complicitate la abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi Nicolae Coroiu, director general al SC Electrica SA la data faptelor, pentru abuz în serviciu, şi Petru Andronache, fost director comercial al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice (SISE) Moldova, pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată. Andronache execută o pedeapsă de şapte ani de închisoare, primită în dosarul “Transformatorul”, în care a fost judecat şi fostul ministru Relu Fenechiu.

    Procurorii i-au deferit justiţiei şi pe finul lui Cătălin Voicu, Radu Dan Floarea, acţionar majoritar la SC Tech Safety SA, şi Ion Dumitru Măruţă, acţionar şi administrator al aceleiaşi firme, ambii fiind acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu.

    În rechizitoriul trimis instanţei se arată că Nicolae Coroiu, în calitate de director general al SC Electrica SA, în perioada 2004-2005, a dat dispoziţii funcţionarilor din subordine, iar Petru Andronache, director comercial al SISE Moldova, a acţionat în consecinţă, în vederea efectuării de achiziţii publice de echipament individual de protecţie şi echipament de lucru în valoare totală de 14.750.685 de lei, fără TVA, de la SC Tech Safety SA.

    Anchetatorii susţin că aceste echipamente, a căror achiziţie nu era necesară, au fost cumpărate la un preţ supraevaluat, cu încălcarea prevederile OUG 60/2001 şi a regulamentelor interne. Astfel, furnizorul a fost desemnat fără selecţie, nefiind organizată nicio procedură de achiziţie publică, iar preţul a fost stabilit “potrivit propriilor interese ale furnizorului, acesta fiind mult supraevaluat”.

    Produsele au fost livrate de SC Tech Safety SA în aceeaşi perioadă, fiind încheiate în acest sens 77 de contracte şi emise facturile, care au fost achitate, în mod nelegal, în regim de urgenţă.

    Voicu Cătălin este acuzat că, în perioada 2004-2005, folosindu-se de calitatea de consilier la Administraţia Prezidenţială şi ulterior deputat, ar fi intervenit pe lângă funcţionari din Electrica SA şi Electrica Serv SA, pentru ca firma Tech Safety SA să fie favorizată în relaţia cu cele două societăţi energetice, precum şi cu SISE Moldova – SC Servicii Energetice Moldova SA.

    “În intervenţiile sale directe la directorul general al Electrica SA – Coroiu Nicolae şi la directorul economic al Electrica Serv SA, inculpatul Voicu Cătălin le-a solicitat acestora să acorde contracte firmei SC Tech Safety SA pentru livrarea de produse din domeniul protecţiei muncii, în condiţiile în care societăţile beneficiare (Electrica SA, Electrica Serv SA, SISE Moldova) aveau produse pe stoc peste necesar şi la preţuri supraevaluate, de la acelaşi furnizor”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că Voicu a intervenit atât pentru încheierea contractelor, cât şi pentru efectuarea cu prioritate a plăţilor către firma Tech Safety.

    “Prin aceste intervenţii, Voicu Cătălin a înlesnit infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de funcţionarii din cadrul Electrica SA, Electrica Serv SA, SISE Moldova, facilitând producerea prejudiciului de 5.284.892 lei, echivalent cu 1.391.339 euro”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Radu Dan Floarea şi Măruţă Ion Dumitru, reprezentanţii firmei Tech Safety, au livrat, în perioada 2004-2004, către SISE Moldova produse în cantităţi foarte mari, în valoare de 14.750.685 de lei fără TVA. La preţurile produselor, firma a aplicat adaosuri comerciale până la 2.490,93%.

    Nicolae Coroiu este acuzat că a semnat 48 de ordine de plată către furnizorul SC Tech Safety SA, cauzând un prejudiciu SC Servicii Energetice Moldova, ca succesor în drepturi şi obligaţii al Electrica SA, respectiv Electrica Serv SA, în valoare de 5.284.892 de lei.

    “Această sumă reprezintă diferenţa de preţ între valoarea de cumpărare şi valoarea de revânzare practicate de furnizorul Tech Safety SA în relaţia cu SC Servicii Energetice Moldova SA (succesor în drepturi şi obligaţii al Electrica SA, respectiv Electrica Serv SA)”, au scris procurorii în actul dce sesizare a instanţei.

    Petru Andronache a vizat pentru conformitate 158 de facturi, deşi acestea nu corespundeau în totalitate cu produsele contractate, şi a efectuat plăţi, prin semnarea a cinci ordine de plată, “înlesnind astfel realizarea scopului urmărit de superiorii săi, respectiv efectuarea de plăţi în sume importante către SC Tech Safety SA”, susţin anchetatorii.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe bunurile celor cinci inculpaţi, pentru recuperarea prejudiciului.

    Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti.

    Fostul senator PSD Cătălin Voicu a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2013, de instanţa supremă, la şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru corupţie. El a fost găsit vinovat pentru că a primit mită de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru a interveni, prin intermediul fostului judecător de la instanţa supremă Florin Costiniu, la magistraţi şi poliţişti, pentru a obţine decizii favorabile în dosarele în care cei doi erau implicaţi.

    Cătălin Voicu a fost, în perioada 2001-2004, consilier pentru Ordine Publică şi Siguranţă Naţională la Administraţia Prezidenţială, Departamentul Securităţii Naţionale, în mandatul 2004-2008 a fost deputat, iar în 2008 a fost ales senator, funcţie pe care a ocupat-o până la judecarea sa în primul dosar de corupţie.

    Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a fost condamnat, în 30 ianuarie, de instanţa supremă, la şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată, pedeapsă dispusă în dosarul “Transformatorul”, în care a fost condamnat şi fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu.

    Acuzaţiile au vizat tot fapte de abuz în serviciu, privind achiziţii de echipamente şi piese de schimb făcute de SISE Moldova de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL. Achiziţiile au fost făcute fără respectarea prevederilor legale cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970 – 1980. Prejudiciul produs SISE Moldova a fost stabilit de instanţă la peste 5,7 milioane de lei.

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • Electrica va plăti noilor administratori 2.500 euro pe lună şi un bonus anual de până la 10.000 euro

    Membrii noului Consiliu de Administraţie al Electrica (EL), aprobat la începutul săptămânii de acţionari, vor primi lunar remuneraţii de câte 2.500 de euro brut, dar şi câte un bonus anual de până la 10.000 de euro brut pentru îndeplinirea unor obiective care vor fi stabilite în următoarele luni.

    Acţionarii companiei i-au aprobat în adunarea generală desfăşurată luni ca membri ai Consiliului de Administraţie al Electrica pe Victor Vlad Grigorescu – propus de către statul român, prin Departamentul pentru Energie, Victor Cionga – propus de stat (Departamentul pentru Energie) şi Certinvest, Cristian Buşu – propus de SIF Oltenia (SIF5), baroneasa Arielle Malard de Rotschild – propusă de ING Pensii SAFPAP şi Michael Adriaan Maria Boersma – propus de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cei cinci îi înlocuiesc în pe Marius Eugen Untescu, Ioan Roşca, Constantin Dinescu, Nicolae Pleşa şi Rareş Ioan Popescu. Mandatele acestora au încetat la data AGA, după ce nu au fost reconfirmaţi. Ioan Roşca este directorul general al Electrica.

    “AGOA aprobă stabilirea unei remuneraţii pentru membrii Consiliului de Administraţie după cum urmează. O sumă fixă brută de 2.500 de euro pe lună, pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite acestora prin actul constitutiv şi o sumă variabilă brută de până la 10.000 de euro pe an pentru îndeplinirea obiectivelor care vor fi stabilite de Comitetul de Nominalizare şi Remunerare în termen de trei luni de la semnarea acordului de servicii de către administratorii din consiliu”, se arată într-un raport cu hotărârile acţionarilor transmis de Electrica Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Suma de 2.500 de euro va fi primită de administratori indiferent de numărul şedinţelor la care participă într-o lună.

    De asemenea, administratorii vor avea poliţă de asigurare de tip Directors&Officers Liability, pe cheltuiala companiei, cu o valoare asigurată de 10 milioane de euro, se arată în contractul de servicii pe care îl vor semna membrii consiliului de administraţie.

    În plus, Electrica se obligă să deconteze administratorilor cheltuieli rezonabile, în contextul desfăşurării activităţii legate de companie, precum cele pentru călătorii – clasa business, hotel, telefon şi restaurant, se arată în raport.

    Baroneasa Arielle Malard de Rothschild, cetăţean francez, este fondatorul diviziei de pieţe emergente la banca de investiţii Rothschild & Cie, parte a grupului Rothschild. Înainte de a se alătura Rothschild & Cie în 1999, a petrecut 10 ani ca bancher de investiţii la Lazard Frères & Cie. Începând cu 1989, Arielle Malard de Rothschild a fost consilier financiar în Europa de Est şi Africa de Nord, consiliind iniţial guvernele cu privire la renegocierea datoriilor statului şi asupra privatizărilor, pentru ca mai târziu s-a se implice în fuziuni şi achiziţii.

    Arielle Malard de Rothschild are experienţă în proiecte mari de privatizare în România, Polonia, Rusia, Ungaria şi Maroc, coordonând privatizarea unor companii precum MOL, Nafta Polska, ZIL, BCR sau Dacia, se arată în documente disponibile pe site-ul Electrica.

    În rolul său actual ca managing director la Rothschild & Cie şi ca vicepreşedinte pentru Europa de Est, Arielle Malard de Rothschild conduce o echipa de 30 de persoane cu sediul la Paris, precum şi cu operaţiuni în diferite ţări vizate de departament.

    Michael Adriaan Maria Boersma, cetăţean olandez, a lucrat în perioada 1977 – 2003 pentru grupul petrolier Shell. În 2003, Boersma deţinea postul de preşedinte al Shell Global Solutions. Între 2003 şi 2009, acesta a fost director general şi preşedinte al Essent, cea mai mare companie integrată de utilităţi din Olanda.

    După plecarea de la Essent, Boersma a ocupat funcţii de membru în consiliile de administraţie la mai multe companii din Olanda, SUA, Germania şi Finlanda. În prezent deţine funcţii de consultant senior, preşedinte şi membru în consiliile de administraţie la mai multe companii, fundaţii, instituţii şi organisme consultative.

    Victor Cionga a petrecut 12 ani în prima parte a carierei la Institutul de Fizică Atomică, iar în anii ’90 a lucrat ca analist în mai multe companii. În 1999, s-a alăturat Raiffeisen Financial Advisors Romania ca director general, coordonând proiecte de privatizare, fuziuni şi achiziţii. În 2004 a fost numit director general adjunct la Raiffeisen Capital & Investment.

    În 2007, Cionga a fondat AZ Capital Advisors, un parteneriat specializat în consilierea în domeniul fuziunilor şi achiziţiior, devenind managing partner al firmei, pe care o conduce şi în prezent. Totodată, Cionga a deţinut pe perioade limitate şi funcţii neexecutive în consilii de administraţie/supraveghere.

    Victor Vlad Grigorescu este expert în cadrul Departamentului pentru Energie. Anterior, a ocupat timp de doi ani poziţia de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanţă în
    domeniul politicilor publice. În perioada 2007-2011, Grigorescu a ocupat poziţia de secretar II în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, secţia comercială, cu responsabilităţi în
    domeniul politicii comerciale comune a UE.

    Anterior detaşării la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE, începând cu anul 2004, Grigorescu a ocupat poziţia de expert UE în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Departamentul de Comerţ Exterior, partipând la negocierile de aderare a României la UE.

    Cristian Buşu este, începând din 2011, lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. În prezent, este de asemenea membru al consiliului de administraţie şi al comitetului de audit la SIF Oltenia (SIF5), începând din mai 2013, şi director sucursală centrală Marfin Bank Bucureşti, din octombrie 2010.

    În perioada 2009-2013, Buşu a fost director economic al Fondului Proprietatea şi membru în Comitetul Reprezentanţilor. Anterior a fost timp de patru ani consilier economic în cadrul Departamentului Economic al Guvernul României. Între anii 2000 şi 2005 a lucrat pentru Prudential Financial, New York, ca planificator financiar/broker.

    În urma ofertei publice prin care acţiunile Electrica au fost listate la începutul lunii iulie, statul român a rămas cu 49% din acţiunile companiei. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a investit 75 milioane euro în ofertă şi a obţinut astfel 8,6% din acţiunile companiei, devenind al doilea mare acţionar, după stat.

  • Electrica a avut venituri cu 12% mai mici în primul semestru al anului

    Electrica a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2013 un profit net de 209,1 milioane de lei.

    Compania a avut la şase luni un un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) consolidat de 466 milioane de lei, mai mare cu 10,8% faţă de 420,6 milioane de lei în primul semestru din 2013, potrivit unui raport al Electrica transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Veniturile companiei din activitatea de distribuţie a electricităţii au crescut cu 1,5%, la 1,03 miliarde de lei, ca urmare a majorării tarifului reglementat. Activitatea de distribuţie a electricităţii contribuie cu 33% la veniturile Electrica.

    În perioada analizată, Electrica a înregistrat din furnizarea de electricitate venituri de 2,06 miliarde de lei, în scădere cu 15% faţă de perioada similară a anului 2013. Furnizarea de energie contribuie cu 66% la veniturile companiei de stat.

    “Această scădere s-a datorat în principal scăderii cu 5% a tarifului mediu de furnizare de energie electrică şi scăderii cu 36% a valorii certificatelor verzi inclusă în factura către consumatorul final (…). În plus, cantităţile furnizate au scăzut cu 6% ca urmare, în principal, a scăderii consumului de energie electrică la nivel naţional şi ca efect al liberalizării pieţei”, se precizează în raport.

    În primele şase luni ale acestui an Electrica a distribuit aproape 8 TWh de electricitate şi a furnizat aproximativ 5 TWh către 5,57 milioane de clienţi.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.

  • Ponta a deschis bursa din Londra, unde sunt tranzacţionate acţiunile Electrica. Acţiunile Electrica au debutat pe bursă în urcare foarte uşoară, la 11,11 lei

     Un volum de 19% din acţiunile scoase la vânzare în cadrul ofertei publice iniţiale (IPO) a Electrica au fost alocate prin certificate globale de depozit denominate în dolari şi tranzacţionabile pe bursa de la Londra. Majoritatea investitorilor instituţionali care au preluat acţiuni Electrica în cadrul ofertei provin din România, Polonia, Marea Britanie şi SUA.

    Tot vineri, acţiunile Electrica sunt listate pe bursa de la Bucureşti.

    Acţiunile Electrica au debutat pe bursă în urcare foarte uşoară, la 11,11 lei

    Acţiunile Electrica (EL) au deschis în urcare foarte uşoară la debutul pe Bursa de la Bucureşti, la 11,11 lei, faţă de preţul final de 11 lei/acţiune rezultat din oferta publică iniţială, pe o piaţă în scădere cu 0,6%, cu lichiditatea concentrată pe titlurile distribuitorului de energie.

    Acţiunile Electrica (EL) au deschis în urcare foarte uşoară la debutul pe Bursa de la Bucureşti, la 11,11 lei, faţă de preţul final de 11 lei/acţiune rezultat din oferta publică iniţială, pe o piaţă în scădere cu 0,6%, cu lichiditatea concentrată pe titlurile distribuitorului de energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro