”Germania nu va fi parte a unor posibile acţiuni militare împotriva Siriei, însă susţinem toate eforturile care scot în evidenţă că folosirea armelor chimice este inacceptabilă”, a declarat Merkel.
Declaraţiile cancelarului german vin în contextul în care preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat, miercuri, Rusia că Statele Unite vor ataca Siria, din cauza unui presupus atac chimic atribuit Administraţiei Bashar al-Assad.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Un nou studiu din Germania arată că şansele să duci o viaţă bună doar cu ajutorul YouTube sunt extrem de mici. La fel ca şi în cazul Hollywood-ului, nu toată lumea care se visează pe platourile de filmare chiar ajunge să aibă succes, scrie Bloomberg.
96,5% dintre toţi cei care încearcă să devină faimoşi pe YouTube, şi implicit să trăiască din asta, nu au şansa să câştige destui bani din publicitate pentru a trece pragul sărăciei în SUA, potrivit unei cercetări a lui Mathias Bartl, profesor la Universitatea Offenburg pentru Ştiinţe Aplicate.
Un creator ar putea câştiga aproximativ 16,800 de dolari pe an dacă canalul acestuia ar ajunge în top 3% cele mai vizualizate de pe platformă. Asta înseamnă câştiguri ceva mai mari decât pragul sărăciei din SUA stabilit la 12,140 de dolari pentru o persoană (16,460 pentru o gospodărie cu 2 persoane). Canalele din eşantionul lui Bartl (top 3%) au atras mai mult de 1,4 milioane de vizualizări pe lună.
Tot mai mulţi tineri sunt atraşi de această platformă şi de posibilitatea de a se bucura de succes prin intermediul YouTube.
1 din 3 copii din Marea Britanie, cu vârstele cuprinse între 6 şi 17 ani, au declarat că ar vrea să devină “youtuber full time”. Adică de trei ori mai mulţi dintre copiii din Regatul Unit ar vrea să creeze conţinut video pe YouTube decât să se facă medici.
Veniturile din publicitate nu sunt extrem de clare şi s-au schimbat de-a lungul timpului, iar Bartl a ajuns la sumele de mai sus utilizând ecuaţia 1 dolar pentru 1000 de vizualizări. “Ştiu youtuberi care câştigă 35 de cenţi pe 1000 de vizualizări şi alţii care obţin 5 dolari pe 1000 de vizualizări”, a declarat Harry Hugo de la agenţia de marketing Goat din Londra. Majoritatea vedetelor de oe YouTube câştigă bani din sponsorizări şi alte înţelegeri pe care le au cu brandurile. De aceea este destul de greu de calculat cât câştigă câţiva dintre cei mai cunoscuţi oameni de pe platformă.
Pe măsură ce YouTube devine mai popular este şi mai greu pentru creatorii de conţinut nou veniţi să se impună. Dacă în 2016 canalele cele mai populare (top 3%) luau 63% din toate vizualizările de pe platformă, în 2016, vedetele YouTube iau 9 din 10 vizualizările de pe platformă. Mai mult, cei care au început să publice videouri în 2016 au luat doar 458 de vizualizări pe lună.
Atât Herbert R. McMaster, cât şi John Kelly au făcut parte din structuri militare şi sunt consideraţi de analiştii politici factori care temperează politicile preşedintelui Donald Trump. Cei doi consilieri prezidenţiali au depus eforturi pentru a-l convinge pe Donald Trump de importanţa menţinerii alianţelor internaţionale, în special în cadrul NATO.
Patru oficiali din cadrul Administraţiei SUA afirmă că atât John kelly, cât şi Herbert McMaster au avut o serie de dispute cu liderul de la Casa Albă, astfel că este posibil ca unul ori amândoi să demisioneze în curând.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu am spus că Bulgaria va fi automat următorul membru al zonei euro, dar merge în direcţia cea bună… Rata şomajului este în scădere, situaţia bugetară este puternică, Bulgaria a înregistrat progrese în eforturile de convergenţă. Încă nu este suficient, dar în privinţa convergenţei reale s-au înregistrat progrese”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Astfel, începând cu data de 31 decembrie 2017, posesorii de telefoane BlackBerry sau Nokia, ale căror sisteme de operare sunt BlackBerry OS, BlackBerry 10 sau Microsoft Windows 8.0 OS, nu vor mai putea folosi WhatsApp, scriu cei de la Mediafax.
„De vreme ce ne îndreptăm atenţia către următorii şapte ani, noi vrem să ne concentrăm eforturile către platformele mobile utilizate de vasta majoritate a oamenilor”, au transmis oficialii companiei.
WhatsApp a apărut în 2009 şi şi-a îmbunătăţit constant funcţiile, ajungând până la iniţierea de apeluri video şi devenind cea mai populară platformă de mesagerie din lume.
”Pentru mine, nu e vorba despre a face poze alb negru. Încerc să capturez emoţia umană, să îl fac pe cel care se uită la aceste fotografii să simtă seva. Negrul şi albul te ajută să te concentrezi pe acea emoţie – culoarea este un lucru care stă în calea acesteia”, spune el.
Un grup de investitori condus de Bill Gates va investi 80 de milioane de dolari într-un cartier dominat de tehnologie în apropierea oraşului american Phoenix.
Comunitatea din Belmont va avea la dispoziţie reţele de internet de mare viteză, vehicule autonome, centre de date şi hub-uri logistice automate.
Belmont Partners, entitatea legală constituită de investitori, a transmis că zona va avea o suprafaţă similară cu cea a oraşului Tempe, Arizona, ce are o populaţie de 182.000.
Conceptul de oraş inteligent a devenit extrem de popular de când companiile din Silicon Valley au început să îşi îndrepte eforturile către inovaţii în domeniul transporturilor, aşa cum sunt maşinile autonome sau programele de car sharing.
Christian Rodseth, aflat la conducerea filialei locale, prezintă scopul şi direcţiile bugetului de investiţii, planurile companiei pe plan local şi internaţional, dar şi perspectivele industriei în care activează.
“Cred că în industria farmaceutică inovaţia este o responsabilitate, miza fiind reprezentată de vieţi omeneşti”, declară Rodseth, managing director al Janssen România şi administrator al Johnson & Johnson România. El îşi argumentează ideile prin cifre şi statistici: speranţa la viaţă a crescut cu 1,74 ani în perioada 2000-2009, iar în proporţie de 73% acest lucru se datorează terapiilor inovatoare. Astfel, între anii 2009 şi 2014, Janssen, compania farmaceutică a grupului Johnson & Johnson, a lansat la nivel global 14 medicamente noi, 11 fiind incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pe de altă parte, Janssen este compania cu cel mai mare buget investit în cercetare şi dezvoltare farmaceutică: circa 20,8% din veniturile totale ale grupului pe anul trecut, ceea ce se traduce în 9,1 miliarde de dolari, fapt ce o plasează, din acest punct de vedere, în topul primelor 10 companii la nivel mondial, indiferent de industrie.
Tot printre planurile de investiţii se numără şi lansarea a 10 noi terapii şi vaccinuri în întreaga lume până în anul 2019. „Toate acestea într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare a unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie”, ţine să precizeze managing directorul diviziei locale.
Compania Janssen este prezentă de 24 de ani pe piaţa din România sub entitatea legală Johnson & Johnson şi, potrivit raportărilor anuale interne ale grupului, cele mai mari investiţii în inovaţie au fost realizate de Janssen, spun reprezentanţii companiei. Anul trecut, 86% din investiţiile, în inovaţie declarate la nivelul grupului Johnson & Johnson Romania, respectiv 7,2 milioane de euro, reprezintă sponsorizările de medicamente. Cea mai mare parte din această sumă a fost investită în finanţarea unui unui program de acces timpuriu la tratament în beneficiul a 100 de pacienţi care suferă de leucemie limfocitară cronică şi limfom cu celule de manta; practic, compania a facilitat accesul gratuit al pacienţilor la un tratament inovator care a reprezentat cea mai bună şansă de supravieţuire a acestora după ce alte tratamente nu i-au ajutat.
În general, investiţiile în inovaţie se duc către educaţia medicală, finanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare, programele de acces timpuriu la tratament (name patient program – NPP), prin intermediul cărora compania acoperă costurile medicamentelor pentru ca pacienţii să beneficieze cât mai curând de tratamente inovatoare care încă nu sunt compensate sau programele de susţinere a pacienţilor (patient support program – PSP), datorită cărora persoanele înscrise au şanse mai bune în parcursul lor terapeutic. În 2016, Janssen a investit peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare pe plan local, buget ce s-a îndreptat, în principiu, către profesionişti şi organizaţii, în scopul planificării sau desfăşurării studiilor nonclinice, studiilor clinice sau studiilor nonintervenţionale care au caracter prospectiv. În viitorul apropiat Janssen intenţionează să aducă noi produse şi pe piaţa din România, concentrându-se asupra acelor afecţiuni în care nevoia de tratament este ridicată şi în continuare neacoperită, cum ar fi HIV, onco-hematologia şi imunologia.
Janssen activează pe plan local în arii terapeutice precum neuroştiinţe, oncologie, hematologie, boli infecţioase, imunologie, cardiovascular şi boli metabolice, iar portofoliul companiei este format din 30 de medicamente pe bază de prescripţie medicală (Rx) şi din 6 medicamente Rx ale companiei Biogen, pentru care Janssen este distribuitor oficial în România. De la intrarea pe piaţa locală, compania a lansat medicamente în mai multe arii terapeutice, în funcţie de context, de nevoia imediată şi de oportunităţile pe care le-a avut la nivelul portofoliului, spune directorul firmei Janssen. De asemenea, începând cu acest an, compania pune pe piaţa locală şi tratamente noi pentru cancerul de prostată şi schizofrenie. „Deşi pe piaţa farmaceutică locală au fost aplicate numeroase modificări legislative, Janssen nu a retras niciun medicament de pe piaţa din România şi nici nu avem această intenţie. În prezent, avem cel puţin două medicamente care nu returnează niciun profit, însă le menţinem pe piaţă deoarece acei pacienţi cu ADHD şi schizofrenie nu au alternative terapeutice”, ţine să preciezeze acesta.
Din perspectiva accesului la medicamente inovatoare, piaţa din România nu este acoperită uniform, spune Rodseth. Astfel, deşi există un progres înregistrat în ultimii ani, în anumite arii terapeutice nevoia de actualizare a standardelor de tratament este urgentă sau, mai grav, nu există încă tratamente disponibile pentru anumite afecţiuni. Potrivit statisticilor interne ale companiei, Janssen este lider pe piaţa locală în mai multe segmente în care activează, precum HIV/SIDA, unde asigură o mai bună aderenţă la tratament a pacienţilor; compania este lider în tratamentul cancerului de prostată, al cărui standard terapeutic nu mai fusese actualizat de peste 20 de ani, dar şi în tratamentul schizofreniei.
De asemenea, este prima companie care a lansat un medicament pentru tuberculoza rezistentă la multidrog produsul fiind disponibil pe piaţa locală după o perioadă de mai bine de 50 de ani în care nu a existat o opţiune terapeutică pentru această boală.
„45% dintre români consideră că un diagnostic de cancer este urmat, din nefericire, de deces într-un timp foarte scurt, deşi pentru multe tipuri ale acestei afecţiuni pacienţii au rate de supravieţuire extinse”, ţine să precizeze Rodseth. Astfel, Janssen se concentrează pe acele nevoi neacoperite din sănătate, în special ariile terapeutice pentru care opţiunile de tratament sunt limitate sau inexistente, cum este cazul onco-hematologiei, al bolilor rare sau al acelor afecţiuni care afectează sistemul imunitar, precizează directorul companiei farmaceutice.
Însă în procesul accesului la inovaţie sunt întotdeauna implicaţi doi parteneri – companiile farmaceutice, care pun la dispoziţie medicamentele inovatoare din portofoliul pe care îl au, şi autorităţile, care, la rândul lor, trebuie să facă toate demersurile necesare pentru accelerarea accesului pacienţilor la aceste terapii. În acest scop, pe lângă produsele aduse pe piaţa locală, Janssen oferă şi activităţi de educaţie medicală destinate profesioniştilor ori organizaţiilor din domeniul sănătăţii şi pune la dispoziţia pacienţilor informaţii aprofundate despre ariile terapeutice în care compania are cea mai bună expertiză.