BusinessMagazin

Tag: economisire

  • Regulile de aur pentru o creştere salarială

    Fragmentele de mai sus reprezintă o parte din discursurile pe care cei mai mulţi angajaţi le au, de regulă, cu superiorii atunci când vor să iniţieze o conversaţie pe tema creşterii salariale. Fie că aplică strategia „aşa da” sau pe cea „aşa nu”, nu mulţi sunt cei care, în contextul actual al pieţei muncii, reuşesc să obţină o creştere semnificativă a salariului. De ce? Pentru că angajatorii sunt „limitaţi” de grilele de salarii atunci când trebuie să decidă o majorare de salariu şi, oricum, „nimeni nu este de neînlocuit”.

    „Mie mi-a crescut salariul semnificativ doar atunci când mi-am schimbat jobul”, a spus Robert, în vârstă de 30 de ani, angajat în cadrul unei multinaţionale care activează în domeniul IT din Bucureşti. El lucrează de zece ani, perioadă în care a schimbat trei angajatori, însă doar o singură dată a primit o majorare salarială în aceeaşi companie, atunci când a schimbat departamentul.

    „Prima dată când am plecat de la o companie la alta, pe acelaşi post, mi-a crescut salariul cu 50%, iar a doua oară când am procedat la fel salariul meu a fost majorat cu 60%. Singura dată când mi-a crescut salariul în cadrul aceleiaşi companii a fost când m-au mutat pe alt departament şi mi s-a oferit o majorare salarială de 15%”, adaugă Robert.

    Majorările salariale sunt un punct sensibil atât pentru angajat – care nu ştie când şi cât este oportun să ceară – dar şi pentru angajator – care are buget limitat şi vrea totuşi să îşi ţină oamenii motivaţi. Care este cel mai bun moment pentru a cere o majorare de salariu? Atunci când angajatul „îşi prinde angajatorul la înghesuială” şi ştie că nu are opţiuni mai bune, spun specialiştii în resurse umane.

    „În această situaţie, probabil că vei primi acea majorare, dar în mod cert relaţia are de suferit şi probabilitatea de a se încheia creşte odată cu frecvenţa unor astfel de gesturi”, explică Octavian Pantiş, cofondator al firmei de consultanţă şi training Qualians.

    În opinia lui, angajaţii greşesc atunci când abordează problema doar din punctul lor de vedere. Adică, în loc să se plângă că stau peste program, că volumul de muncă este tot mai mare sau că gestionează o echipă cu targeturi din ce în ce mai mari, pot să încerce să „vândă” ideea unei creşteri salariale pe limbajul angajatorului.

    „Ei pot înainta o cerere de majorare salarială abordând problema astfel: «Am economisit sume imense pentru companie şi o pot face în continuare mai bine decât oricine» sau «Am crescut veniturile businessului cu 20% şi cred că le putem dubla în următorii doi ani»”, adaugă Pantiş.

    În general, creşterile salariale din companiile private ajung până la 10-12% pe an pentru performanţe extraordinare obţinute de angajaţi, iar media creşterilor salariale de pe piaţa locală este de 4-5% din salariu pe an, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam, care realizează şi studii salariale. De altfel, ea spune că în orice companie există cel puţin un moment pe an când se discută despre îndeplinirea obiectivelor pe anul anterior şi implicit angajatorii fac propuneri de majorări salariale atunci când angajaţii au obţinut performanţe în anul anterior.

    „Când se discută despre planul pentru anul care tocmai începe, acela este cel mai bun moment pentru angajat să ceară o creştere salarială. Dacă angajatul este avansat sau preia sarcini şi obiective noi, în momentul respectiv se discută şi despre noul volum de muncă care impactează salariul”, a spus Oana Botolan Datki.

    Practic, în momentul în care există o astfel de abordare, angajatul nici nu trebuie să ceară o creştere salarială, pentru că dacă are rezultate bune pe anul trecut, va avea salariul mărit în fiecare an. „Companiile funcţionează prin sisteme şi politici. În aproximativ 99% dintre companiile multinaţionale există un proces foarte clar care spune că dacă ţi-ai îndeplinit obiectivele de performanţă ţi se oferă şi o creştere salarială. Cât de mare este această creştere depinde de bugetul companiei”, a mai spus reprezentanta Consulteam. De asemenea, adaugă ea, o situaţie des întâlnită care precede o majorare salarială este cea în care angajatul primeşte o altă ofertă de muncă în cadrul altei companii. În această situaţie, angajatul se duce spre conducerea companiei în cadrul căreia este salariat, iar angajatorul îi creşte salariul pentru că nu vrea să îl piardă din echipă. „Actualul angajator, pentru că vrea să îl păstreze în echipă, îi oferă o creştere salarială, dar ăsta va fi un semnal de alarmă pentru angajator, care va fi atent la el, pentru că ştie că îl poate pierde oricând”, a mai spus Oana Botolan Datki.

    De altfel, uneori angajaţii cer majorări de salarii fără un motiv bine întemeiat, ceea ce constituie o greşeală.

    „Greşelile făcute de angajaţi ţin de motivele invocate, care trebuie să fie pertinente, să aibă o bază pentru care vor o creştere salarială, dar şi momentul ales. Dacă se ştie în interiorul companiei că există o discuţie care priveşte performanţele angajatului în fiecare an, atunci acesta nu se poate duce oricând către managerul său cu o astfel de cerere.”

    Pe de altă parte, angajaţii pot obţine creşteri salariale în momentul în care pleacă să lucreze la o altă companie, de cele mai multe ori acesta fiind motivul pentru care pleacă.

    Companiile care oferă creşteri mari de salarii în momentul în care recrutează forţă de muncă din cadrul altei companii sunt de obicei cele care nu îşi cresc oameni şi care au nevoie neapărat de forţă de muncă calificată, cu experienţă şi astfel sunt dispuse să plătească salarii mai mari.

    „Când caută oameni seniori în exterior, de regulă angajatorii sunt în ofsaid pentru că nu şi-au crescut oameni în interior şi au nevoie de cineva imediat, aşa că sunt dispuşi să plătească mai mult decât dacă ar da noile responsabilităţi cuiva din interior fără să obţină aceleaşi rezultate”, a adăugat Octavian Pantiş.

    „Preţul” mai mare plătit pentru recrutarea unui expert din exteriorul companiei reprezintă costul „nedezvoltării” oamenilor din interior, a mai spus el. „Există şi situaţia în care compania caută în piaţă pe cineva cu un anume set de abilităţi, cunoştinţe si aptitudini pentru a gestiona o oportunitate nouă, caz în care, din nou, sunt dispuşi să plătească mai mult pentru că altfel nu ar putea fructifica din plin oportunitatea. Prin urmare, cel mai sănătos motiv pentru a plăti mai mult un angajat este creşterea productivităţii sale.”

    De ce sunt benefice pentru business creşterile salariale

    De cele mai multe ori angajatorii evită să vorbească despre subiectul majorărilor de salarii, acestea fiind acordate pentru că aşa s-a negociat cu sindicatele sau pentru a acoperi nivelul inflaţiei. În plus, orice creştere de costuri, spun cei mai mulţi dintre reprezentanţii companiilor locale, face România o destinaţie mai puţin atractivă pentru investitori, iar plecarea unor businessuri de pe plan local ar influenţa negativ economia. Cu toate acestea, istoria arată că nu întotdeauna creşterile de salarii  în masă au reprezentat o strategie nepotrivită. În 1914, Henry Ford –  fondatorul industriei auto americane şi fondatorul Ford Motor Company (în 1903) – a dublat salariul zilnic al angajaţilor din  fabrică de la 2,5 la 5 dolari pe zi. El credea că prin majorarea semnificativă a salariilor muncitorii ar fi mai fericiţi şi mai eficienţi  la locul de muncă, iar fluctuaţia de personal s-ar reduce.  În plus, crescând salariile, muncitorii îşi puteau achiziţiona maşini fabricate chiar de ei, astfel producţia şi vânzarea companiei aveau să crească. Strategia sa a avut efecte benefice pe termen lung, având în vedere că în prezent, Ford Motor Corp. ocupă locul cinci în lume la producţia de automobile, compania fiind listată pe bursa de la New York (NYSE).

    Cu cât au crescut salariile în ultimul an în România

    Salariul mediu al angajaţilor români a ajuns în luna iunie a acestui an la valoarea de 2.721 de lei net (590 de euro), în creştere cu 14% faţă de perioada similară a anului 2017, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea salariului minim (de la 1.065 de lei în 2017 la 1.162 de lei în 2018), majorările de salarii din sectorul bugetar, dar şi deficitul de personal de pe piaţa muncii care obligă firmele să ofere salarii mai mari atunci când recrutează sunt printre principalii factori care au contribuit la aceste creşteri. Cu toate acestea, în mediul privat, unde lucrează trei sferturi din totalul celor 5 milioane de angajaţi din România, majorările salariale anuale nu depăşesc 4 – 5% pe an, potrivit rezultatelor studiilor salariale făcute de firmele de profil.

  • BNR: În iulie 2018 au crescut şi creditarea, şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în iulie 2018 cu 0,4% faţă de iunie, până la 243,33 miliarde de lei; la 31 iulie 2018, creditul neguvernamental a crescut cu 6,6% faţă de 31 iulie 2017”, arată un comunicat al băncii centrale.

    În luna iulie 2018, creditul în lei s-a majorat cu 0,8% (1,3% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,2%). La 31 iulie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,6% (1,9% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2017, pe seama majorării cu 14,8% a componentei în lei (9,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 7,4%)”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metodele de a economisi bani fără efort descoperite de o tânără pe internet care au ajutat-o să strângă suficienţi bani pentru a da avans la o casă

    O tânără din Marea Britanie a reuşit să strângă 15.000 de lire sterline (peste 16.000 de euro), bani cu care şi-a cumpărat o locuinţă cu trei camere, printr-o metodă la îndemâna oricui. Pe când era studentă, Clair Hughes, în vârstă de 30 de ani, a descoperit că doar cu câteva căutări pe internet şi multă atenţie poţi economisi sute de lire fără efort. Cum a reuşit?

    Hughes a început să caute idei de economisire a banilor ca o modalitate de a strânge nişte bani suplimentari în perioada studenţiei. Întâi, a petrecut câteva ore căutând pe diverse site-uri vouchere şi coduri de discount. Curând, a realizat că, de la articole pentru casă la cosmetice şi hrană de animale, pentru orice produs găsea o reducere, fapt care a convins-o să nu mai rateze nicio ocazie de a economisi.

    Cu timpul, a descoperit  că există şi alte metode de a contribuit substanţial la economiile sale, cum ar fi aplicaţiile de cashback. La fiecare tranzacţie, ea obişnuia să încarce fotografii ale bonurilor fiscale şi, după ce acestea erau scanate de companiile participante la promoţii, o parte din sumă îi era virată înapoi în cont. “Poţi obţine o parte din bani înapoi pentru majoritatea produselor pe care oricum le cumperi”, spune Hughes.

    O altă metodă prin care britanica a reuşit să strângă bani a fost prin completarea chestionarelor online, care i-au adus, de asemenea, sute de lire sub forma voucherelor de cumpărături.

    Ea spune că se pot economisi bani şi dacă te înregistrezi pentru a testa produse cosmetice sau alte articole nou-lansate. De-a lungul anilor, Hughes a reuşit să economisească nu mai puţin de 15.000 de lire. Acum, ea are o nouă ţintă: vrea să economisească bani pentru nunta sa.

     

  • Economie prin shopping

    În momentul scrierii articolului, platforma Beez, care a ajuns în topul celor mai descărcate cinci aplicaţii de shopping din România, avea înregistraţi peste 7.400 de utilizatori, iar fondurile economisite de ei ajungeau la peste 11.500 de lei. În primele două luni de la lansare, reprezentanţii Beez spun că platforma a înregistrat tranzacţii în valoare de peste 300.000 de lei.

    Ideea lansării platformei Beez i-a venit lui Vasile Tămaş, în urma unui proiect de marketing despre educaţia financiară, la care a lucrat pentru unul dintre clienţii agenţiei de marketing pe care o deţine. El a conştientizat atunci că cei care urmează cursuri de educaţie financiară rareori aplică ceea ce au învăţat şi că sunt reticenţi când vine vorba de economisire. A descoperit că una dintre sursele acestei probleme se leagă de conceptul de loss aversion (frica de pierdere); Tamaş explică acest concept ca fiind incapacitatea oamenilor de a economisi deoarece creierul lor anticipează sau percepe economisirea ca pe o pierdere dureroasă. În consecinţă, ideea de economisire, pe care Tamaş o numeşte „baza oricărui drum spre independenţa financiară”, are din start premisele unui eşec. 

    Un alt obstacol care stă în calea economisirii este discountul: „Discountul este un comportament pe care oamenii şi-l doresc, deoarece în mintea lor înseamnă economisire. Asta este de fapt un miraj”, adaugă el.

    Tamaş s-a gândit să creeze un produs care să stimuleze obiceiul de a economisi al utilizatorilor, într-un mod pe care aceştia să nu îl perceapă negativ. Aşa a apărut Beez, platforma online pe prin care utilizatorii pot economisi bani din propriile cheltuieli, la fiecare tranzacţie efectuată. Lucian Cramba, care deţine şi platforma online Fastorder (prin care şi-a propus să îmbunătăţească serviciile din restaurante) s-a alăturat businessului ulterior, însă cei doi nu sunt la prima colaborare, ci povestesc că se cunosc de mulţi ani.

    Cei doi antreprenori spun că întregul proces integrează principiul universal win-win (câştig-câştig), prin care clienţii, platforma, dar şi magazinele partenere obţin anumite beneficii. „E ceea ce se numeşte marketing afiliat”, descriu ei colaborarea. Prin intermediul acesteia, magazinele partenere, care în mod normal alocă bugete de marketing pentru atragerea şi fidelizarea clienţilor, aleg să direcţioneze un procent din valoarea fiecărei comenzi venite prin intermediul aplicaţiei Beez reprezentanţilor platformei, care la rândul lor împart acest procent cu utilizatorii.  

    Sumele acumulate în urma tranzacţiilor se pot retrage când depăşesc valoarea de 50 lei, acesta fiind pragul minim la care se poate completa cererea de retragere a banilor în contul bancar, sau pot fi păstrate pentru investiţii ulterioare sub forma de „sweet deals”, o metodă prin care utilizatorii cu un comportament de economisire exemplar sunt recompensaţi prin reduceri la anumite produse. Comisionul direcţionat înspre platforma Beez diferă în funcţie de magazinul partener, variind între 1 şi 25%. Suma rezultată se împarte între contul de economisire al utilizatorilor şi reprezentanţii platformei Beez (70% din această valoare merge către economiile clienţilor). 

    După încheierea tranzacţiei, clientului i se adaugă noul comision în contul de economisire; acesta va rămâne în aşteptare timp de 30 de zile, până la expirarea perioadei legale de retur. După această perioadă, în cazul în care produsul nu a fost returnat, tranzacţia este validată. În situaţia unui retur, suma înregistrată pe platformă în urma tranzacţiei respective este anulată.

    Potrivit lui Tămaş, jumătate din veniturile românilor sunt destinate achiziţionării produselor alimentare, 15-20% hainelor, 10-15% din bani sunt folosiţi pentru plata asigurărilor şi a utilităţilor şi tot în jurul a 10% călătoriilor. El spune că în momentul de faţă aplicaţia poate fi folosită pentru aproximativ 20% din coşul mediu lunar de cumpărături al clienţilor.

    Pe viitor, planurile celor doi vizează „creşterea procentului mediu lunar pe care îl impactăm din coşul mediu de cumpărături al utilizatorilor noştri, aşa că ne vom întrepta atenţia către piaţa de retail şi food, unde încercăm să stabilim parteneriate cu magazine offline şi online care ar fi dispuse să adopte tehnologia noastră, pentru a-şi fideliza clienţii”. Ei se aşteaptă la o creştere de până la 60-70% odată cu extinderea în zona de food, iar principalii retaileri la care se gândesc pentru încheierea parteneriatelor în această direcţie sunt Carrefour şi Mega Image, care au deja platforme online de cumpărături.

    Anul trecut, comerţul electronic a înregistrat în România o valoare de 2,5 miliarde de euro iar previziunile pentru acest an spun că valoarea acestei pieţe va depăşi 4 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor Beez.

    „În ultimii trei ani, comerţul online a înregistrat salturi exponenţiale cuprinse între 60% şi 80% de la an la altul”, observă Lucian Cramba.
    Dintre utilizatorii aplicaţiei Beez, un procent de circa 70% sunt bărbaţi şi 30% femei. Cramba spune că „deşi în acest segment al cumpărăturilor electronice intuim că femeile realizează un volum mai mare de tranzacţii, aparent bărbaţii sunt mai deschişi să testeze şi să adopte soluţii tehnologie precum aplicaţia noastră”.

    Printre obiectivele pe care cei doi şi le-au fixat până la finalul acestui an se numără atingerea unui prag de 30.000 de utilizatori. De asemenea, se gândesc să se extindă şi pe plan internaţional, primele două obiective fiind Marea Britanie şi Statele Unite. În acest sens au demarat un parteneriat cu Citi Bank pentru a-şi facilita expansiunea mai rapidă pe cele două pieţe.

    După ce vor reuşi să consolideze comportamentul de economisire al clienţilor, următorul pas este educarea acestora ca potenţiali investitori, însă până acolo reprezentanţii Beez spun să este un drum lung şi că momentan se focusează pe creşterea credibilităţii platformei şi consolidarea poziţiei acesteia ca platformă de economisire. În prezent, echipa Beez este formată din nouă angajaţi.

  • Samsung Flip, noul partener pentru şedinţe eficiente

    Cu un aspect sofisticat, în culoarea gri deschis, ecran tactil şi cu funcţii foarte uşor de folosit, displayul interactiv Samsung Flip are dimensiunea de 55 de inch, o greutate de până în 29 de kilograme şi un spaţiu de stocare de 8 GB. De asemenea, dispune de un stand portabil cu patru roţi, un pix detaşabil şi o tavă-suport spaţioasă, având sistem audio încorporat. Standul portabil nu facilitează doar mobilitatea displayului, ci este prevăzut şi cu suporturi de perete, pentru o fixare temporară. Standul portabil al displayului permite folosirea acestuia în orice spaţiu, dând astfel utilizatorilor posibilitatea să dea dovadă de profesionalism şi să adapteze o încăpere la nevoile imediate, cum ar fi o întâlnire de afaceri stabilită în ultimul moment sau organizarea urgentă a unei conferinţe într-un timp foarte scurt şi cu un efort minim. 

    De asemenea, pivotul poate fi reglat la diferite înălţimi, pentru un plus de confort, iar displayul dispune de o înclinare ergonomică de 4,5 grade, prin care oferă un unghi natural de scriere. Utilizatorul poate să configureze orientarea displayului atât în modul portret, cât şi în modul landscape pentru un plus de flexibilitate şi pentru a maximiza spaţiul de scriere sau desenare disponibil.
    Printre alte funcţii, displayul Samsung Flip permite realizarea capturilor de ecran, găsirea rapidă a documentelor în bara de căutare şi previzualizarea paginilor.
    Pentru a putea personaliza orice prezentare în funcţie de subiect, displayul Samsung Flip dispune de o gamă variată de instrumente de scriere şi fonturi în culori şi dimensiuni diferite, oferind posibilitatea de a şterge adnotările anterioare, parţial sau integral, printr-o simplă glisare a mâinii. De asemenea, deoarece munca în echipă este de multe ori esenţială, displayul poate fi folosit simultan de până la patru utilizatori şi pot fi derulate rapid până la 20 de pagini în acelaşi timp.

    Participanţii la întâlnire au şi posibilitatea de a adăuga conţinut prezentării, indiferent că este vorba de idei, grafice, imagini sau fişiere de pe propriile dispozitive, care pot fi conectate la displayul Samsung Flip sau îşi pot sincroniza conţinutul de pe device-ul individual pe ecranul central, cu ajutorul tehnologiei NFC integrate şi al reflectorului. La finalul întâlnirilor, participanţii pot distribui şi revizui digital adnotările, nefiind astfel nevoie de o recapitulare scrisă a ideilor prezentate.
    Adnotările digitale pot fi trimise altor persoane prin intermediul e-mailului sau printr-o reţea sau prin stocare USB, ajutându-i astfel pe utilizatori să preîntâmpine ştergerea, distrugerea sau pierderea notiţelor şi a ideilor importante. De asemenea, adnotările realizate pot fi imprimate prin intermediul unui server sau al unui aparat care are instalat sistemul de operare Windows 7 sau 10.
    Displayul poate fi activat printr-o simplă ridicare a pixului, însă asigură totodată şi confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor, printr-un sistem de securitate etanş bazat pe parolă.

    Displayul poate fi activat prin recunoaştere pe bază de senzori. Calitatea imaginii UHD oferită de displayul Samsung Flit se păstrează indiferent de dimensiunea sau tipul adnotaţiilor, prezentate într-un format clar şi uniform, care contribuie la păstrarea atenţiei participanţilor, fără a-i obosi şi fără să dăuneze ochilor.

    La nivel de conectivitate, displayul poate fi conectat prin wireless la alte device-uri, precum dispozitivele mobile, tabletele şi calculatoarele-tabletă.

    Spaţiul de lucru poate fi lărgit prin într-un format All-in-One (toate într-unul singur), astfel că displayul poate fi utilizat ca tablă de scris ori spaţiu de lucru de creaţie sau de joc.
    Un alt domeniu în care Samsung Flip poate fi folosit cu succes este domeniul artei. Astfel, arhitecţii şi designerii pot proiecta diverse schiţe şi prezentări fără riscul de deteriorare sau pierdere a acestora, deoarece stocarea centralizată memorează documentele într-o locaţie uşor accesibilă. Mobilitatea displayului şi posibilitatea de a extinde spaţiul de desenare în cele două moduri, portret şi landscape, reprezintă un alt plus care transformă displayul Flip într-o soluţie optimă pentru cei care lucrează în acest domeniu. De asemenea, experienţa de scriere este similară cu cea a utilizării unei table analogice standard sau a hârtiei.

    În concluzie, displayul interactiv Samsung Flip îşi propune să maximizeze, prin intermediul funcţiilor oferite, eficienţa de care aveţi nevoie în cadrul evenimentelor corporate, al întâlnirilor şi al conferinţelor organizate, îmbinând instrumentele de bază, documentele necesare şi un spaţiu de stocare suficient într-un singur dispozitiv uşor de amplasat şi de utilizat. 

  • BNR: În luna iunie au crescut creditele neguvernamentale şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna iunie 2018 cu 1,4% (1,4% în termeni reali), faţă de luna mai 2018, până la nivelul de 242,44 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,9% (1,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 0,4% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,1%)”, arată un comunicat al BNR.

    La 30 iunie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (1,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2017, pe seama majorării cu 15,3% a componentei în lei (9,4% în termeni reali) şi a diminuării cu 6,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 8,3%).

    Potrivit BNR, creditul guvernamental s-a diminuat în luna iunie 2018 cu 3,0% faţă de luna mai 2018, până la 98,13 miliarde de lei. La 30 iunie 2018, creditul guvernamental a crescut cu 1,4 % (-3,8% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • BNR: În luna mai au crescut şi creditele, şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna mai 2018 cu 0,3% (-0,2% în termeni reali) faţă de luna aprilie 2018, până la nivelul de 239,12 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,4% (0,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 1,3%)”, arată un comunicat al BNR.

    La 31 mai 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,4% (0,9%în termeni reali) faţă de 31 mai 2017, pe seama majorării cu 16,1% a componentei în lei (10,2% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 9,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul guvernului cu Pilonul II seamănă haos. Bursa din Bucureşti, sub asediu de contradicţiile guvernului legate de Pilonul II

    Toate ţările în care pensionarii trăiesc decent au un sistem de economisire foarte clar şi bine împământenit, iar companii specializate se ocupă de investirea banilor de pensii, pentru a-i înmulţi. Un exemplu teoretic al unei persoane din România care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare. 

    Fondurile de pensii private sunt acţionare la 31 de companii şi au investiţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti. Ce înseamnă investiţiile din banii de pensii private ale românilor pentru bursă, pentru economie şi, în general, pentru bătrâneţile (mai) liniştite ale celor care muncesc acum?

    „Pilonul” pieţei de capital din România, banii pentru viitor, folosiţi pe termen scurt?

    Fondurile de pensii private Pilon II sunt acţţionare la 31 de companii listate la Bucureşti şi au investiţţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea totală a bursei. Cumulat nu pare mult, însă individual cele şapte fonduri Pilon II au 11,6% din Banca Transilvania, 11,9% din Electrica şi chiar 15,5% din Medlife.

    „Dar în cele din urmă există o investiţie care le înăbuşă pe celelalte: investiţia în sine.” Sunt cuvintele lui Warren Buffett, omul care la 87 de ani, vârstă la care unii români îşi planifică strategic câte şi ce medicamente să cumpere din pensie ca să le ajungă bani şi pentru traiul zilnic, are o avere estimată de revista americană Forbes la 86 de miliarde de dolari, adică poate cumpăra jumătate din cât produce economia românească într-un an.

    Buffett cu siguranţă nu are grija banilor de pensie, dar pentru micii investitori care se familiarizează cu domeniul finanţelor sau pentru pentru cei care caută să replice strategia de investiţii a miliardarului cuvintele de mai sus reprezintă o piatră de hotar.

    Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat, care caută să le folosească pe termen scurt pentru a-şi extinde electoratul?

    „Guvernul a pus pe masă această variantă (la jumătatea lunii mai statul a anunţat suspendarea contribuţiilor la Pilon II) din motivaţii pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile.

    Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii – n. red.)“, explică Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    „Pilonul” pieţei de capital

    Bursa de la Bucureşti este lovită în plin de afirmaţiile politice contradictorii cu privire la mecanismul de funcţionare a Pilonului II de pensii private, printre cei mai activi investitori de la BVB, în condiţiile în care în luna mai indicele principal BET a scăzut cu 7,3% şi a marcat a treia cea mai slabă lună din 2012 încoace.

    Scăderea a venit în contextul în care de la jumătatea lunii mai în piaţă au fost aruncate declaraţii politice contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii private, ceea ce implicit a creat o stare de nervozitate şi de panică în rândul investitorilor, atât a celor instituţionali, cât şi a celor mici.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au investiţii de 6,9 mld. lei în acţiuni la bursa românească la decembrie 2017 (cele mai recente date), în creştere cu 9% faţă de iunie 2017, pe fondul unor achiziţii de acţiuni şi în contextul aprecierilor unor titluri din portofolii, potrivit calculelor ZF. Cumulat, participaţiile acestora nu sunt mari, însă individual deţinerile ajung chiar şi la 16%, cum este cazul emitentului BVB sau 15,5% la MedLife şi 14% la Transgaz.

    În ultima săptămână din luna mai, ministrul muncii a afirmat la un post de televiziune că Pilonul II va deveni unul opţional, fără să ofere însă mai multe detalii, iar a doua zi dimineaţă a venit replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Este începutul sfârşitului pentru Pilonul II“.
    O piaţă bursieră bulversată şi aruncată în haos de declaraţii politice în condiţiile în care cu doar o săptămână înaintea afirmaţiilor ministrului muncii, vicepremierul Viorel Ştefan spunea că nu există niciun program pe masa guvernului cu privire la modificarea Pilonului II. Fără să vrea, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a contrazis pe Viorel Ştefan: „La final de iunie sau început de iulie vom ieşi cu un proiect la Pilonul II”.

    De ce reacţionează agresiv bursa

    Incertitudinile din piaţă cu privire la mecanismul Pilonului II se reflectă în preţurile acţiunilor cel mai des întâlnite în portofoliile Pilonului II: BVB, la minimul din vara anului 2016 încoace, MedLife, scădere de 6% doar într-o săptămână (24-31 mai 2018), Transgaz, minus 4% într-o săptămână.

    Pilonul II este caracterizat de analişti ca pilonul pieţei de capital din România, întrucât cele şapte fonduri sunt printre cei mai activi investitori de la bursă, asigură 15% din lichiditate, sunt acţionare la 31 de companii de pe segmentul principal de tranzacţionare, din cele 87, şi nu sunt doar contraparte pentru retail.

    Fondurile Pilon II au bifat listările private din ultimii doi ani, iar anunţurile politice recente, inclusiv intenţia scrisă a statului de a modifica regulile de funcţionare a acestui sistem (ulterior negată), nu fac altceva decât să îngheţe piaţa ofertelor publice din România.

    Cea mai mare expunere a fondurilor la BVB este cea de la Banca Transilvania, cu o valoare cumulată a participaţiilor de 1,07 miliarde de lei, urmată de Fondul Proprietatea (1 mld. lei) şi Romgaz (907 mil. lei).

    Practic, fondurile Pilon II au 11,6% din a doua instituţie de credit ca mărime din România, fiind printre cei mai mari acţionari alături de SIF-uri.

    Ce urmează

    La jumătatea lunii mai a apărut prima intenţie scrisă (ulterior negată) cu privire la funcţionarea Pilonului II de pensii prin care statul voia să suspende contribuţiile timp de şase luni, ceea ce ar fi însemnat mai puţini bani pentru investiţiile celor şapte administratori Pilon II la bursă, iar acest lucru s-ar fi regăsit în lichiditate şi implicit în cotaţiile bursiere.

    Cele mai mari listări private din ultimii doi ani au atras atenţia fondurilor Pilon II, care au subscris la Sphera Group (investiţii de 111 mil. lei), Digi Communications (166 mil. lei) sau MedLife (117 milioane de lei).

    Recent, organizaţiile şi asociaţiile din domeniul pensiilor private, patronate şi reprezentanţi ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa guvernului pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare a Pilonului II, sistem menit să asigure „prosperitatea“ la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

    Radu Crăciun atrage atenţia că în cazul în care guvernul se va atinge de fondul deja existent al Pilonului II, în valoare de 42 mld. lei, acest lucru ar reprezenta un atac la proprietatea privată.

    „În mod normal, această proprietate ar trebui să fie protejată prin constituţie şi ştiu suficient de multe persoane care se gândesc serios să îşi apere drepturile din acest punct de vedere, dar din păcate, în măsura în care o astfel de decizie ar fi luată printr-o OUG, calea de atac ar fi la mâna Avocatului Poporului. În rest, oricine ar vrea să atace acestă măsură, ar trebui să aştepte ca ordonanţa să ajungă lege.“

    În cazul în care guvernul ar propune participanţilor la Pilonul II să facă transfer către Pilonul I, preşedintele APAPR menţioneză că aceştia ar trebui să fie corect informaţi.

    „Participanţii ar trebui să fie corect informaţi în toate privinţele, inclusiv în privinţa randamentului Pilonului I, care nu există, dar cu toate acestea este vehiculat. În plus, oamenilor li se induce incorect senzaţia că Pilonul I şi Pilonul II înseamnă aproape acelaşi lucru, dar în realitate ele sunt sisteme complementare“, mai spune Radu Crăciun.

    De ce pensia publică este insuficientă

    Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare, comparativ cu un nivel recomandat de 70%, potrivit calculelor KPMG.

    O persoană care câştigă salariul mediu pe economie şi contribuie periodic la

    Pilonul I, Pilonul II şi la un produs de asigurare de viaţă pe întreaga perioadă a vieţii active ar putea obţine un venit total la pensionare de aproximativ 2.610 lei, din care 1.650 lei din Pilonul I, 670 lei din Pilonul II şi 290 lei din asigurarea de viaţă (poliţă de asigurare – protecţie şi economisire – în valoare de 120 de lei pe lună sau 1.440 de lei pe an).

    O persoană care ar câştiga în 2048 un salariu net de aproximativ 8.900 de lei (creştere anuală de 2% în termeni reali), adică dublul salariului mediu pe economie, ar beneficia de o pensie de aproximativ 3.300 lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionării, în contul său de Pilon II s-ar acumula aproape 310.000 lei, în timp ce poliţa de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 134.000 lei, potrivit calculelor KPMG.

    Persoana ar beneficia astfel de fonduri cumulate de aproape o jumătate de milion de lei, în baza cărora ar putea să beneficieze de un venit lunar suplimentar de 1.900 lei pentru întreaga perioadă de viaţă rămasă (19 ani), fără a lua în considerare şi veniturile suplimentare din reinvestire.

    Cumulând toate beneficiile, venitul total după pensionare ar fi de aproximativ 5.200 lei pe lună (toate sumele, exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017), potrivit KPMG.

    Dacă contribuţia la Pilonul II ar creşte din 2019 la 6% (nivel ce iniţial era planificat a fi atins în 2016), rata de înlocuire a venitului ar creşte la 63%, din care 34% din Pilonul I, 22% din Pilonul II şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Astfel, persoana ar beneficia de un venit lunar total de 5.600 lei după pensionare.

    În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% din Pilonul I şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Venitul lunar total al persoanei după pensionare în acest scenariu ar fi de 4.414 lei.

  • Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat?

    Toate ţările în care pensionarii trăiesc decent au un sistem de economisire foarte clar şi bine împământenit, iar companii specializate se ocupă de investirea banilor de pensii, pentru a-i înmulţi. Un exemplu teoretic al unei persoane din România care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare. 

    Fondurile de pensii private sunt acţionare la 31 de companii şi au investiţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti. Ce înseamnă investiţiile din banii de pensii private ale românilor pentru bursă, pentru economie şi, în general, pentru bătrâneţile (mai) liniştite ale celor care muncesc acum?

    „Pilonul” pieţei de capital din România, banii pentru viitor, folosiţi pe termen scurt?

    Fondurile de pensii private Pilon II sunt acţţionare la 31 de companii listate la Bucureşti şi au investiţţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea totală a bursei. Cumulat nu pare mult, însă individual cele şapte fonduri Pilon II au 11,6% din Banca Transilvania, 11,9% din Electrica şi chiar 15,5% din Medlife.

    „Dar în cele din urmă există o investiţie care le înăbuşă pe celelalte: investiţia în sine.” Sunt cuvintele lui Warren Buffett, omul care la 87 de ani, vârstă la care unii români îşi planifică strategic câte şi ce medicamente să cumpere din pensie ca să le ajungă bani şi pentru traiul zilnic, are o avere estimată de revista americană Forbes la 86 de miliarde de dolari, adică poate cumpăra jumătate din cât produce economia românească într-un an.

    Buffett cu siguranţă nu are grija banilor de pensie, dar pentru micii investitori care se familiarizează cu domeniul finanţelor sau pentru pentru cei care caută să replice strategia de investiţii a miliardarului cuvintele de mai sus reprezintă o piatră de hotar.

    Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat, care caută să le folosească pe termen scurt pentru a-şi extinde electoratul?

    „Guvernul a pus pe masă această variantă (la jumătatea lunii mai statul a anunţat suspendarea contribuţiilor la Pilon II) din motivaţii pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile.

    Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii – n. red.)“, explică Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    „Pilonul” pieţei de capital

    Bursa de la Bucureşti este lovită în plin de afirmaţiile politice contradictorii cu privire la mecanismul de funcţionare a Pilonului II de pensii private, printre cei mai activi investitori de la BVB, în condiţiile în care în luna mai indicele principal BET a scăzut cu 7,3% şi a marcat a treia cea mai slabă lună din 2012 încoace.

    Scăderea a venit în contextul în care de la jumătatea lunii mai în piaţă au fost aruncate declaraţii politice contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii private, ceea ce implicit a creat o stare de nervozitate şi de panică în rândul investitorilor, atât a celor instituţionali, cât şi a celor mici.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au investiţii de 6,9 mld. lei în acţiuni la bursa românească la decembrie 2017 (cele mai recente date), în creştere cu 9% faţă de iunie 2017, pe fondul unor achiziţii de acţiuni şi în contextul aprecierilor unor titluri din portofolii, potrivit calculelor ZF. Cumulat, participaţiile acestora nu sunt mari, însă individual deţinerile ajung chiar şi la 16%, cum este cazul emitentului BVB sau 15,5% la MedLife şi 14% la Transgaz.

    În ultima săptămână din luna mai, ministrul muncii a afirmat la un post de televiziune că Pilonul II va deveni unul opţional, fără să ofere însă mai multe detalii, iar a doua zi dimineaţă a venit replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Este începutul sfârşitului pentru Pilonul II“.
    O piaţă bursieră bulversată şi aruncată în haos de declaraţii politice în condiţiile în care cu doar o săptămână înaintea afirmaţiilor ministrului muncii, vicepremierul Viorel Ştefan spunea că nu există niciun program pe masa guvernului cu privire la modificarea Pilonului II. Fără să vrea, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a contrazis pe Viorel Ştefan: „La final de iunie sau început de iulie vom ieşi cu un proiect la Pilonul II”.

    De ce reacţionează agresiv bursa

    Incertitudinile din piaţă cu privire la mecanismul Pilonului II se reflectă în preţurile acţiunilor cel mai des întâlnite în portofoliile Pilonului II: BVB, la minimul din vara anului 2016 încoace, MedLife, scădere de 6% doar într-o săptămână (24-31 mai 2018), Transgaz, minus 4% într-o săptămână.

    Pilonul II este caracterizat de analişti ca pilonul pieţei de capital din România, întrucât cele şapte fonduri sunt printre cei mai activi investitori de la bursă, asigură 15% din lichiditate, sunt acţionare la 31 de companii de pe segmentul principal de tranzacţionare, din cele 87, şi nu sunt doar contraparte pentru retail.

    Fondurile Pilon II au bifat listările private din ultimii doi ani, iar anunţurile politice recente, inclusiv intenţia scrisă a statului de a modifica regulile de funcţionare a acestui sistem (ulterior negată), nu fac altceva decât să îngheţe piaţa ofertelor publice din România.

    Cea mai mare expunere a fondurilor la BVB este cea de la Banca Transilvania, cu o valoare cumulată a participaţiilor de 1,07 miliarde de lei, urmată de Fondul Proprietatea (1 mld. lei) şi Romgaz (907 mil. lei).

    Practic, fondurile Pilon II au 11,6% din a doua instituţie de credit ca mărime din România, fiind printre cei mai mari acţionari alături de SIF-uri.

    Ce urmează

    La jumătatea lunii mai a apărut prima intenţie scrisă (ulterior negată) cu privire la funcţionarea Pilonului II de pensii prin care statul voia să suspende contribuţiile timp de şase luni, ceea ce ar fi însemnat mai puţini bani pentru investiţiile celor şapte administratori Pilon II la bursă, iar acest lucru s-ar fi regăsit în lichiditate şi implicit în cotaţiile bursiere.

    Cele mai mari listări private din ultimii doi ani au atras atenţia fondurilor Pilon II, care au subscris la Sphera Group (investiţii de 111 mil. lei), Digi Communications (166 mil. lei) sau MedLife (117 milioane de lei).

    Recent, organizaţiile şi asociaţiile din domeniul pensiilor private, patronate şi reprezentanţi ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa guvernului pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare a Pilonului II, sistem menit să asigure „prosperitatea“ la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

    Radu Crăciun atrage atenţia că în cazul în care guvernul se va atinge de fondul deja existent al Pilonului II, în valoare de 42 mld. lei, acest lucru ar reprezenta un atac la proprietatea privată.

    „În mod normal, această proprietate ar trebui să fie protejată prin constituţie şi ştiu suficient de multe persoane care se gândesc serios să îşi apere drepturile din acest punct de vedere, dar din păcate, în măsura în care o astfel de decizie ar fi luată printr-o OUG, calea de atac ar fi la mâna Avocatului Poporului. În rest, oricine ar vrea să atace acestă măsură, ar trebui să aştepte ca ordonanţa să ajungă lege.“

    În cazul în care guvernul ar propune participanţilor la Pilonul II să facă transfer către Pilonul I, preşedintele APAPR menţioneză că aceştia ar trebui să fie corect informaţi.

    „Participanţii ar trebui să fie corect informaţi în toate privinţele, inclusiv în privinţa randamentului Pilonului I, care nu există, dar cu toate acestea este vehiculat. În plus, oamenilor li se induce incorect senzaţia că Pilonul I şi Pilonul II înseamnă aproape acelaşi lucru, dar în realitate ele sunt sisteme complementare“, mai spune Radu Crăciun.

    De ce pensia publică este insuficientă

    Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare, comparativ cu un nivel recomandat de 70%, potrivit calculelor KPMG.

    O persoană care câştigă salariul mediu pe economie şi contribuie periodic la

    Pilonul I, Pilonul II şi la un produs de asigurare de viaţă pe întreaga perioadă a vieţii active ar putea obţine un venit total la pensionare de aproximativ 2.610 lei, din care 1.650 lei din Pilonul I, 670 lei din Pilonul II şi 290 lei din asigurarea de viaţă (poliţă de asigurare – protecţie şi economisire – în valoare de 120 de lei pe lună sau 1.440 de lei pe an).

    O persoană care ar câştiga în 2048 un salariu net de aproximativ 8.900 de lei (creştere anuală de 2% în termeni reali), adică dublul salariului mediu pe economie, ar beneficia de o pensie de aproximativ 3.300 lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionării, în contul său de Pilon II s-ar acumula aproape 310.000 lei, în timp ce poliţa de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 134.000 lei, potrivit calculelor KPMG.

    Persoana ar beneficia astfel de fonduri cumulate de aproape o jumătate de milion de lei, în baza cărora ar putea să beneficieze de un venit lunar suplimentar de 1.900 lei pentru întreaga perioadă de viaţă rămasă (19 ani), fără a lua în considerare şi veniturile suplimentare din reinvestire.

    Cumulând toate beneficiile, venitul total după pensionare ar fi de aproximativ 5.200 lei pe lună (toate sumele, exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017), potrivit KPMG.

    Dacă contribuţia la Pilonul II ar creşte din 2019 la 6% (nivel ce iniţial era planificat a fi atins în 2016), rata de înlocuire a venitului ar creşte la 63%, din care 34% din Pilonul I, 22% din Pilonul II şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Astfel, persoana ar beneficia de un venit lunar total de 5.600 lei după pensionare.

    În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% din Pilonul I şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Venitul lunar total al persoanei după pensionare în acest scenariu ar fi de 4.414 lei.

  • Ce se întâmplă cu banii tăi din pilonul II de pensii

    Toate ţările în care pensionarii trăiesc decent au un sistem de economisire foarte clar şi bine împământenit, iar companii specializate se ocupă de investirea banilor de pensii, pentru a-i înmulţi. Un exemplu teoretic al unei persoane din România care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare. 

    Fondurile de pensii private sunt acţionare la 31 de companii şi au investiţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti. Ce înseamnă investiţiile din banii de pensii private ale românilor pentru bursă, pentru economie şi, în general, pentru bătrâneţile (mai) liniştite ale celor care muncesc acum?

    „Pilonul” pieţei de capital din România, banii pentru viitor, folosiţi pe termen scurt?

    Fondurile de pensii private Pilon II sunt acţţionare la 31 de companii listate la Bucureşti şi au investiţţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea totală a bursei. Cumulat nu pare mult, însă individual cele şapte fonduri Pilon II au 11,6% din Banca Transilvania, 11,9% din Electrica şi chiar 15,5% din Medlife.

    „Dar în cele din urmă există o investiţie care le înăbuşă pe celelalte: investiţia în sine.” Sunt cuvintele lui Warren Buffett, omul care la 87 de ani, vârstă la care unii români îşi planifică strategic câte şi ce medicamente să cumpere din pensie ca să le ajungă bani şi pentru traiul zilnic, are o avere estimată de revista americană Forbes la 86 de miliarde de dolari, adică poate cumpăra jumătate din cât produce economia românească într-un an.

    Buffett cu siguranţă nu are grija banilor de pensie, dar pentru micii investitori care se familiarizează cu domeniul finanţelor sau pentru pentru cei care caută să replice strategia de investiţii a miliardarului cuvintele de mai sus reprezintă o piatră de hotar.

    Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat, care caută să le folosească pe termen scurt pentru a-şi extinde electoratul?

    „Guvernul a pus pe masă această variantă (la jumătatea lunii mai statul a anunţat suspendarea contribuţiilor la Pilon II) din motivaţii pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile.

    Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii – n. red.)“, explică Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    „Pilonul” pieţei de capital

    Bursa de la Bucureşti este lovită în plin de afirmaţiile politice contradictorii cu privire la mecanismul de funcţionare a Pilonului II de pensii private, printre cei mai activi investitori de la BVB, în condiţiile în care în luna mai indicele principal BET a scăzut cu 7,3% şi a marcat a treia cea mai slabă lună din 2012 încoace.

    Scăderea a venit în contextul în care de la jumătatea lunii mai în piaţă au fost aruncate declaraţii politice contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii private, ceea ce implicit a creat o stare de nervozitate şi de panică în rândul investitorilor, atât a celor instituţionali, cât şi a celor mici.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au investiţii de 6,9 mld. lei în acţiuni la bursa românească la decembrie 2017 (cele mai recente date), în creştere cu 9% faţă de iunie 2017, pe fondul unor achiziţii de acţiuni şi în contextul aprecierilor unor titluri din portofolii, potrivit calculelor ZF. Cumulat, participaţiile acestora nu sunt mari, însă individual deţinerile ajung chiar şi la 16%, cum este cazul emitentului BVB sau 15,5% la MedLife şi 14% la Transgaz.

    În ultima săptămână din luna mai, ministrul muncii a afirmat la un post de televiziune că Pilonul II va deveni unul opţional, fără să ofere însă mai multe detalii, iar a doua zi dimineaţă a venit replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Este începutul sfârşitului pentru Pilonul II“.
    O piaţă bursieră bulversată şi aruncată în haos de declaraţii politice în condiţiile în care cu doar o săptămână înaintea afirmaţiilor ministrului muncii, vicepremierul Viorel Ştefan spunea că nu există niciun program pe masa guvernului cu privire la modificarea Pilonului II. Fără să vrea, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a contrazis pe Viorel Ştefan: „La final de iunie sau început de iulie vom ieşi cu un proiect la Pilonul II”.

    De ce reacţionează agresiv bursa

    Incertitudinile din piaţă cu privire la mecanismul Pilonului II se reflectă în preţurile acţiunilor cel mai des întâlnite în portofoliile Pilonului II: BVB, la minimul din vara anului 2016 încoace, MedLife, scădere de 6% doar într-o săptămână (24-31 mai 2018), Transgaz, minus 4% într-o săptămână.

    Pilonul II este caracterizat de analişti ca pilonul pieţei de capital din România, întrucât cele şapte fonduri sunt printre cei mai activi investitori de la bursă, asigură 15% din lichiditate, sunt acţionare la 31 de companii de pe segmentul principal de tranzacţionare, din cele 87, şi nu sunt doar contraparte pentru retail.

    Fondurile Pilon II au bifat listările private din ultimii doi ani, iar anunţurile politice recente, inclusiv intenţia scrisă a statului de a modifica regulile de funcţionare a acestui sistem (ulterior negată), nu fac altceva decât să îngheţe piaţa ofertelor publice din România.

    Cea mai mare expunere a fondurilor la BVB este cea de la Banca Transilvania, cu o valoare cumulată a participaţiilor de 1,07 miliarde de lei, urmată de Fondul Proprietatea (1 mld. lei) şi Romgaz (907 mil. lei).

    Practic, fondurile Pilon II au 11,6% din a doua instituţie de credit ca mărime din România, fiind printre cei mai mari acţionari alături de SIF-uri.

    Ce urmează

    La jumătatea lunii mai a apărut prima intenţie scrisă (ulterior negată) cu privire la funcţionarea Pilonului II de pensii prin care statul voia să suspende contribuţiile timp de şase luni, ceea ce ar fi însemnat mai puţini bani pentru investiţiile celor şapte administratori Pilon II la bursă, iar acest lucru s-ar fi regăsit în lichiditate şi implicit în cotaţiile bursiere.

    Cele mai mari listări private din ultimii doi ani au atras atenţia fondurilor Pilon II, care au subscris la Sphera Group (investiţii de 111 mil. lei), Digi Communications (166 mil. lei) sau MedLife (117 milioane de lei).

    Recent, organizaţiile şi asociaţiile din domeniul pensiilor private, patronate şi reprezentanţi ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa guvernului pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare a Pilonului II, sistem menit să asigure „prosperitatea“ la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

    Radu Crăciun atrage atenţia că în cazul în care guvernul se va atinge de fondul deja existent al Pilonului II, în valoare de 42 mld. lei, acest lucru ar reprezenta un atac la proprietatea privată.

    „În mod normal, această proprietate ar trebui să fie protejată prin constituţie şi ştiu suficient de multe persoane care se gândesc serios să îşi apere drepturile din acest punct de vedere, dar din păcate, în măsura în care o astfel de decizie ar fi luată printr-o OUG, calea de atac ar fi la mâna Avocatului Poporului. În rest, oricine ar vrea să atace acestă măsură, ar trebui să aştepte ca ordonanţa să ajungă lege.“

    În cazul în care guvernul ar propune participanţilor la Pilonul II să facă transfer către Pilonul I, preşedintele APAPR menţioneză că aceştia ar trebui să fie corect informaţi.

    „Participanţii ar trebui să fie corect informaţi în toate privinţele, inclusiv în privinţa randamentului Pilonului I, care nu există, dar cu toate acestea este vehiculat. În plus, oamenilor li se induce incorect senzaţia că Pilonul I şi Pilonul II înseamnă aproape acelaşi lucru, dar în realitate ele sunt sisteme complementare“, mai spune Radu Crăciun.

    De ce pensia publică este insuficientă

    Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare, comparativ cu un nivel recomandat de 70%, potrivit calculelor KPMG.

    O persoană care câştigă salariul mediu pe economie şi contribuie periodic la

    Pilonul I, Pilonul II şi la un produs de asigurare de viaţă pe întreaga perioadă a vieţii active ar putea obţine un venit total la pensionare de aproximativ 2.610 lei, din care 1.650 lei din Pilonul I, 670 lei din Pilonul II şi 290 lei din asigurarea de viaţă (poliţă de asigurare – protecţie şi economisire – în valoare de 120 de lei pe lună sau 1.440 de lei pe an).

    O persoană care ar câştiga în 2048 un salariu net de aproximativ 8.900 de lei (creştere anuală de 2% în termeni reali), adică dublul salariului mediu pe economie, ar beneficia de o pensie de aproximativ 3.300 lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionării, în contul său de Pilon II s-ar acumula aproape 310.000 lei, în timp ce poliţa de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 134.000 lei, potrivit calculelor KPMG.

    Persoana ar beneficia astfel de fonduri cumulate de aproape o jumătate de milion de lei, în baza cărora ar putea să beneficieze de un venit lunar suplimentar de 1.900 lei pentru întreaga perioadă de viaţă rămasă (19 ani), fără a lua în considerare şi veniturile suplimentare din reinvestire.

    Cumulând toate beneficiile, venitul total după pensionare ar fi de aproximativ 5.200 lei pe lună (toate sumele, exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017), potrivit KPMG.

    Dacă contribuţia la Pilonul II ar creşte din 2019 la 6% (nivel ce iniţial era planificat a fi atins în 2016), rata de înlocuire a venitului ar creşte la 63%, din care 34% din Pilonul I, 22% din Pilonul II şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Astfel, persoana ar beneficia de un venit lunar total de 5.600 lei după pensionare.

    În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% din Pilonul I şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Venitul lunar total al persoanei după pensionare în acest scenariu ar fi de 4.414 lei.