Populaţia României se va reduce cu 5 milioane de persoane până în 2050 şi va ajunge la 15 milioane de persoane în contextul actual al ritmului de scădere a natalităţii şi al migraţiei externe, arată proiecţiile publicate de Eurostat, biroul european de statistică.
Acest lucru va avea un impact puternic asupra economiei, mai ales că migraţia va completa îmbătrânirea populaţiei, iar sistemul de pensii de stat ar putea fi grav afectat, este de părere Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.
Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer sunt laureaţii premiului Nobel pentru economie pentru studiile lor de combatere a sărăciei globale, potrivit unui anunţ făcut săptămâna trecută.
Banerjee şi Duflo – care sunt un cuplu atât în muncă, cât şi în viaţa privată – sunt profesori la Massachusetts Institute of Technology, iar Kremer este profesor la Universitatea Harvard.
La 46 de ani, Duflo este a doua femeie care primeşte un premiu Nobel pentru economie, după economista americană Elinor Ostrom, care a câştigat premiul în 2009, pentru munca ei în direcţia cooperării între oameni, potrivit Financial Times. Ea este de asemenea cel mai tânăr laureat din toate timpurile din domeniul economiei: recordul anterior a fost deţinut de Kenneth Arrow, care avea 51 de ani în 1972, atunci când a primit premiul.
Cei trei au primit premiul, cunoscut în mod oficial drept premiul Sveriges Riksbank, în memoria lui Alfred Nobel, pentru dezvoltarea unor metode experimentale legate de identificarea celor mai eficiente politici de intervenţie pentru a lupta împotriva sărăciei prin studii pe teren. Un exemplu citat de comitetul care a acordat premiul a fost munca lor legată de „criza învăţării”, care a relevat faptul că furnizarea de manuale în sine nu îi va ajuta pe copii să înveţe mai mult în şcoală fără o educaţie mai bună, construită strict pe nevoile lor.
Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.
Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.
„Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.
Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.
„În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.
Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.
Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.
„Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.
Actualul preşedinte al SUA, a avertizat că economia va ajunge într-o situaţie mult mai gravă decât s-a aflat în timpul Marii Crize economice dintre 1929-1933 în cazul în care el nu va ajunge preşedinte în urma alegerilor de anul viitor, scrie CNBC.
Într-o postare pe Twitter din această săptămână, Trump i-a numit pe adversarii săi, democraţii, clovni şi a susţinut că dacă ei vor învinge în cursa pentru prezidenţiale din 2020, bursa va ajunge în aceeaşi situaţie în care s-a aflat la începutul Marii Crize economice, care a început în 1929.
Comentariile preşedintelui vin la doar o zi după o dezbatere a democraţilor în cadrul căreia 12 participanţi din rândul democraţilor s-au raliat împotriva lui Trump într-una dintre cele mai mari dezbateri privind preşedinţia americană din istorie.
Senatorul Californiei, Kemala Harris a cerut platformei Twitter să închidă contul preşedintelui Donald Trump, făcând totodată apel la Elizabeth Warren, candidata favorită a democraţilor, pentru a se alătura acestui efort.
Majoritatea sondajelor arată că Donald Trump are şanse foarte mari să se confrunte cu favoriţii cursei pentru preşidenţie şi să învingă în lupta cu aceştia.
Agenţia de rating Moody Analytics a analizat trei scenarii economice cu care s-ar putea confrunta SUA în viitor, iar în cazul în care condiţiile economice actuale rămân stabile, preşedintele Donald Trump ar putea câştiga alegerile prezidenţiale din 2020. Cele trei scenarii au fost analizate şi testate şi în 1980 şi au prezis cu acurateţe câştigătorii prezidenţialelor până în 2016. Singurul caz în care nu s-a reuşit preconizarea cu succes a viitorului preşedinte a fost în 2016, atunci când Hillary Clinton ar fi trebuit să câştige, conform analizelor. Cu toate acestea, prezidenţialele din 2016 au fost câştigate de Donald Trump.
Actualul preşedinte al SUA, a avertizat că economia va ajunge într-o situaţie mult mai gravă decât s-a aflat în timpul Marii Crize economice dintre 1929-1933 în cazul în care el nu va ajunge preşedinte în urma alegerilor de anul viitor, scrie CNBC.
Într-o postare pe Twitter din această săptămână, Trump i-a numit pe adversarii săi, democraţii, clovni şi a susţinut că dacă ei vor învinge în cursa pentru prezidenţiale din 2020, bursa va ajunge în aceeaşi situaţie în care s-a aflat la începutul Marii Crize economice, care a început în 1929.
Comentariile preşedintelui vin la doar o zi după o dezbatere a democraţilor în cadrul căreia 12 participanţi din rândul democraţilor s-au raliat împotriva lui Trump într-una dintre cele mai mari dezbateri privind preşedinţia americană din istorie.
Senatorul Californiei, Kemala Harris a cerut platformei Twitter să închidă contul preşedintelui Donald Trump, făcând totodată apel la Elizabeth Warren, candidata favorită a democraţilor, pentru a se alătura acestui efort.
Majoritatea sondajelor arată că Donald Trump are şanse foarte mari să se confrunte cu favoriţii cursei pentru preşidenţie şi să învingă în lupta cu aceştia.
Agenţia de rating Moody Analytics a analizat trei scenarii economice cu care s-ar putea confrunta SUA în viitor, iar în cazul în care condiţiile economice actuale rămân stabile, preşedintele Donald Trump ar putea câştiga alegerile prezidenţiale din 2020. Cele trei scenarii au fost analizate şi testate şi în 1980 şi au prezis cu acurateţe câştigătorii prezidenţialelor până în 2016. Singurul caz în care nu s-a reuşit preconizarea cu succes a viitorului preşedinte a fost în 2016, atunci când Hillary Clinton ar fi trebuit să câştige, conform analizelor. Cu toate acestea, prezidenţialele din 2016 au fost câştigate de Donald Trump.
FMI a menţinut, în ediţia din octombrie a World Economic Outlook, lansat oficial marţi, prognozele de creştere economică şi de inflaţie pentru România făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 4% pentru acest an şi o inflaţie de 4,2%. Deficitul de cont curent este prognozat la 5,5% din PIB (5,2% din PIB pentru 2020).
Instituţia a publicat raportul după consultările din iunie cu oficialii români. Raportul apreciază că activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, iar inflaţia va rămâne ridicată, instuţia recomandând autorităţilor un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri menite să reducă deficitul bugetar şi cel comercial. Instituţia recomanda redirecţionarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii, creşterea a investiţiilor publice, precum şi o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE.
Pe plan internaţional, FMI apreciază că războiul comercial a redus ritmul de creştere economică globală la cea mai scăzută valoare de la criza financiară de acum un deceniu, adăugând că perspectivele s-ar putea reduce şi mai mult dacă tensiunile comerciale rămân nerezolvate.
Cele mai recente proiecţii ale perspectivei economice mondiale avansate de FMI arată o creştere a PIB global în 2019 cu 3,0%, în scădere faţă prognoza din iulie de 3,2%.
Previziunile stabilesc un fundal tensionat pentru reuniunile anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale din această săptămână de la Washington, unde noul director general al Fondului, Kristalina Georgieva, ia în primire o serie de probleme, de la stagnarea comerţului până la criza politică din unele ţări emergente.
Raportul „World Economic Outlook” prezintă dificultăţile economice cauzate de creşterile tarifelor vamale din conflictul comercial SUA-China, inclusiv costuri directe, tulburări în piaţă, investiţii reduse şi productivitatea scăzută din cauza perturbărilor lanţului de aprovizionare.
FMI spune că, până în 2020, tarifele anunţate vor reduce producţia economică globală cu 0,8%. Georgieva a spus săptămâna trecută că acest lucru înseamnă pierderi de 700 de miliarde de dolari, echivalentul dispariţiei economiei Elveţiei.
Pentru 2020, Fondul a declarat că creşterea globală va fi de până la 3,4%, din cauza previziunilor pozitive pentru Brazilia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită şi Turcia. Dar prognoza este cu o zecime de punct mai mică decât în iulie şi vulnerabilă la tensiunile comerciale, perturbările legate de Brexit şi o aversiune a pieţelor financiare la risc.
Achiziţiile globale de vehicule au scăzut cu 3% în 2018, ceea ce reflectă o scădere a cererii în China după expirarea stimulentelor fiscale şi a ajustărilor de producţie şi după adoptarea noilor standarde de emisii în Germania şi în alte ţări din zona euro.
Noile proiecţii ale FMI arată că PIB-ul Chinei va scădea cu 2% pe termen scurt în scenariul tarifar actual şi cu 1% pe termen lung, în timp ce producţia americană va scădea cu 0,6% în ambele perioade de timp.
Viaţa este complicată în mediul antreprenorial. Am contact cu foarte multe IMM-uri, din partea de jos a economiei. Este complicat să discuţi cu ei de digitalizare, roboţi sau AI. Când urci în partea companiilor multinaţionale, lucrurile devin foarte simple. Cei care sunt foarte sus îşi dau seama cât de important este să fie digitalizaţi. Prin tot ceea ce facem noi susţinem digitalizarea companiilor din România, a declarat Cătălin Chiş, fondator şi CEO APS, în cadrul ZF Digital Summit 19.
”Este nevoie de pârghii financiare şi de mentalitate cu care să construieşti un demers de automatizare la stat. Din cei aproximativ 1,3 milioane de angajaţi, dacă s-ar optimiza cu 10-15%, s-ar elibera foarte multă presiune din economie. S-ar economisi timpul tuturor şi am avea 100-200.000 de oameni în plus cu care să lucreze mediul privat””, a spus Chiş.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
Academia Regală Suedeză de Ştiinţe spune că laureaţii au abordat o nouă perspectivă pentru a obţine cele mai bune căi de a lupta împotriva sărăciei globale.
Premiul pentru economie, în valoare de 9 milioane de euro, a fost adăugat mai târziu celor cinci premii iniţiale instituite de Alferd Nobel. Premiile pentru economie se acordă începând cu 1969.
Care sunt principalii trei factori de risc care ar putea pune şi mai multă presiune pe economia globală
Iulian Tenchiu
În 2007, băncile au încetat să îşi mai împrumute bani, în scurt timp comerţul se prăbuşea, rata şomajului creştea într-un ritm alarmant, producţia marilor fabrici încetinea, iar lumea se lovea de criza economică globală. Potrivit teoriei ciclicităţii, o astfel de criză este de aşteptat să apară de fiecare dată când un ciclu economic ia sfârşit, mai exact, odată la 10 ani. Cum cei zece ani au trecut deja, experţii îşi îndreaptă atenţia către modul în care evoluează economia SUA sau tensiunile din Hong Kong, pentru că acestea se numără printre principalii factori care ar putea intensifica tensiunile politice şi tensiunile financiare la nivel global, scrie CNBC.
Top 3 factori de risc care ameninţă economia globală:
Instabilitatea economică din Germania este tot mai accentuată, cu o încetinire acută a serviciilor, care sugerează că durerea cauzată de criza industrială se extinde, scriu cei de la Bloomberg. Deşi cea mai gravă situaţie este încă în mare măsură centrată pe producţie, şi serviciile au intrat pe „lista neagră” a domeniilor aflate în declin în mai mare economie din Europa.
Prăbuşirea sectorului serviciilor este îngrijorătoare pentru zona euro, unde tensiunile comerciale şi o creştere globală mai slabă au deja consecinţe devastatoare. Banca Centrală Europeană a implementat un nou stimul monetar luna trecută pentru a sprijini creşterea.
Cei mai recenţi indici economici ai companiei Markit au arătat la începutul acestei săptămâni că producţia diminuată arată că regiunea euro este aproape de stagnare. Chris Williamson, economist la IHS Markit, estimează că creşterea a fost în cel mai bun caz de 0,1% în trimestrul al treilea, iar „riscul recesiunii este acum foarte real.” Comerţul a rămas o sursă cheie de îngrijorare pentru companii, iar o scădere a comenzilor de export a accelerat în septembrie.
Comerţul a rămas o sursă cheie de îngrijorare pentru companii. Comenzile generale de export au înregistrat cea mai puternică scădere de când IHS Markit a început să analizeze aceste date în urmă cu aproximativ cinci ani. „Companiile caută tot mai mult să reducă cheltuielile generale în faţa cererii în scădere şi a perspectivei incerte”, a mai spus Williamson.