Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:
– credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
pe pietele financiare devine prea ridicat.
– o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.
FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
a declarat
imediat ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
mecanismul de stabilizare europeana”.
Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
acelasi principiu ca pentru Grecia.
Deciziile au fost prezentate, la
conferinta de presa ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
noi presiuni asupra monedei europene.
Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.
Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
bugetar. Vineri, Portugalia
a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.
BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI
Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
titlurilor guvernamentale”.
Dupa conferinta de presa, Consiliul
guvernatorilor BCE a anuntat ca a decis, in virtutea
“circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
stabilitatii preturilor.
BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
aiba loc la 11 mai.
Financial Times a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
“apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
(Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).
Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”
FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA
Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
Comunicatul
FMI precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
din PIB pana in 2014.
Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
euro este de 80 de miliarde de euro.
Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
euro, iar presedintele francez
Nicolas Sarkozy a adaugat ca “moneda euro este un element
esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
de generatii”.
Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
unitar”.
“Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
ministrul suedez de finante
Anders Borg, inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
va fi foarte, foarte problematica.”
Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
vazut in primele tranzactii de luni de la
bursele asiatice, unde moneda europeana a castigat 2% fata de
dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
valoare fata de dolar.