BusinessMagazin

Tag: echilibru

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Deşi susţin un echilibru perfect dintre muncă şi timpul liber, şase din zece români lucrează peste program

    Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară.  Un procent de 39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru” şi 42% indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea interferează cu activitatea lor principală. Totuşi, potrivit cercetării, în timpul orelor petrecute peste programul de lucru se obţin cele mai bune performanţe, angajaţii români citind e-mailurile necitite (39%), revizuind sarcinile finalizate/viitoare(41%) şi citind materiale pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele/aptitudinile profesionale (38%).

    Cercetarea sugerează, de asemenea, că timpul suplimentar este utilizat pentru a permite crearea unui mediu de lucru dinamic în timpul programului de lucru, 37% admiţând că le place să discute şi să socializeze la muncă şi de aceea lucrează ore suplimentare pentru a-şi finaliza sarcinile. Acest lucru este susţinut în continuare de faptul că 87% dintre angajaţi sunt de acord cu interacţiunea socială la locul de muncă.

    Cercetarea relevă şi faptul că multe dintre companii nu s-au aliniat tendinţelor în privinţa programului de lucru flexbil. Mai mult decât atât, majoritatea respondenţilor români (42%) spun că munca de la birou oferă cel mai mare grad de eficienţă.

    Studiul sugerează că doar 5% din totalul persoanelor chestionate în România lucrează în mod regulat de acasă, 22% spun că lucrează de acasă cel puţin una sau două zile pe săptămână, iar 10% trei sau patru zile pe săptămână.  21%  dintre angajaţii chestionaţi spun că organizaţia lor nu permite în prezent lucrul de acasă.

    „Deşi nu toate organizaţiile sunt pregătite să integreze aceste modificări în modelele de lucru, pe măsură ce mediul de recrutare din EMEA devine din ce în ce mai competitiv în 2017, este posibil ca acestea să se confrunte cu o alegere clară. Companii care manifestă reticenţă faţă de lucrul flexibil ca parte din beneficiile pentru angajaţi pot fi foarte afectate de situaţia actuală a pieţei de talente, deoarece devine din ce în ce mai greu să găsească candidaţi calificaţi în regiune”, a adăugat Simona Decuseară, Sales and Marketing Manager Epson România şi Bulgaria.

    Detaliind motivele pentru care lucrul de acasă este atât de atractiv pentru angajaţi, 29% dintre cei chestionaţi au declarat că acest fel de a lucra le îmbunătăţeşte echilibrul între muncă şi timpul liber, un factor cheie pentru păstrarea angajaţilor şi 17% au observat că lucrul de acasă le-a permis să elimine timpul alocat deplasării spre birou.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cel mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.
     

  • BMW Seria 5 Touring disponibil şi în România. Preţuri şi GALERIE FOTO

    Echilibrul perfect dintre estetică şi sportivitate atrage imediat toate privirile. Fiecare detaliu reprezintă un indiciu al aspectului dinamic şi al calităţii premium, atât în interior cât şi la exterior.

    IATĂ AICI CUM ARATĂ ŞI CÂT COSTĂ BMW SERIA 5 TOURING

  • Senator american: Rusia, “implicată activ” în alegerile prezidenţiale din Franţa

    “Cred este destul de cert pentru toată lumea că ruşii sunt în mod activ implicaţi în alegerile din Franţa”, a declarat republicanul Richard Burr, care conduce ancheta Senatului în legătura cu presupusele imixtiune ale Moscovei în cursul campaniei pentru preşedinţia Statelor Unite.

    “Ceea ce putem observa ca fiind un efort foarte mascat în anul 2016 în Statele Unite, este foarte vizibil, dar şi mascat, în Germania şi Franţa”, a adăugat senatorul, potrivit site-ului postului France 24.

    Oficialul a mai avertizat că Rusia ar potenţialul de a “perturba echilibrul” alegerilor din Europa, putând înclina rezultatul în favoarea candidatului preferat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Cătălin Păduraru, CEO IWCB: Politica, societatea. Dezechilibrul. Vinul. Nuanţele. Echilibrul

    Lumea a ieşit în stradă. Unii sancţionând guvernul, alţii, mai puţin numeroşi, manifestându-şi sprijinul necondiţionat pentru acesta.

    Aş tinde să spun că, într-o ţară care-şi aşază democraţia din aproape în aproape, nici măcar nu e ceva anormal. Voi încerca să tratez „în modúl” ceea ce se întâmplă în România. Şi, pe cât se poate, doar din punctul de vedere al „lucrătorului” din Lumea Vinului. Motivele pentru care scindarea „societăţii civile” (care alta ?!) se face atât de radical, zgomotos, dintr-o direcţie şi visceral, sunt, pentru observatorul cât de cât atent, la vedere.

    Merită reflecţii şi lipsa nuanţelor din mesajele demonstranţilor. Dar, poate că aşa se întâmplă când aceste mesaje sunt „la comun”, când nu există (şi nu există) nici formatori de opinie, nici lideri, nici culegători-diseminatori de informaţii reale. Din economia reală.

    Se ajunge (nefericit traseu) la concluzia că, de fapt, românul, politician sau cetăţean „simplu” (din stradă sau doar mânuitor de telecomandă), nu ştie ce vrea.

    Pe politicieni i-aş pune deoparte întrucât, s-a văzut în 27 de ani, că nu se pot schimba. (Interesant că februarie, în popor, este luna lupilor! O parte a demonstranţilor s-ar fi lăsat păcăliţi –ca de multe ori în trecut- şi de o schimbare a părului, fără să mai aştepte şi o schimbare de nărav.)

    Ne întoarcem la stradă. Nu am auzit nici de o parte, nici de alta, „domnilor, tragem de un buget mic. Ce ar fi să îl mărim? Să învăţăm România să producă mai mult, să obligăm politicienii să lucreze doar pe această temă.” Cu alte cuvinte, un proiect de ţară. Ce facem ca la anul să avem bugetul cu 15% mai generos, ce facem peste 3-5-10-15 ani pentru a dubla, de pildă, intrările de bani în acest buget?

    Să socotim resursele (şi aici, să mă credeţi cât puteţi, iar dacă nu, să acceptaţi că, ştiinţific, vinul este validat ca resursă importantă în multe ţări dezvoltate) şi să vedem pe care mizăm. Nici vorbă de astfel de scheme logice.

    În esenţă, nimeni nu pare să sesizeze falimentul (pentru noi, cetăţenii).

    Am dorit politicieni care să promită că „vor face”.

    Ar fi avut vreo şansă oamenii inteligenţi, integri, care ar fi spus ce nu trebuie să mai facem? Cum credeţi că ar reacţiona o parte a demonstranţilor (şi ştiţi Dvs. care) dacă un lider le-ar spune că poţi vota doar după ce ai pus degetul pe un ecran tactil, în dreptul a trei răspunsuri corecte? Deşi e firesc ca votul să vină din partea cuiva care ştie măcar cât fac 3,5 x 6, cine şi unde a făcut Unirea (Mică) sau care este rolul Parlamentului (întrebările ar fi generate aleatoriu din câteva mii), acest exerciţiu –cu finalitate selectarea minţilor întregi- nu poate fi expus de niciun om politic (sau care ar vrea să intre în politică). Om care, să ne înţelegem, ar fi animat de cele mai bune gânduri faţă de popor.

    Cum s-a ajuns aici? De unde dragul acesta de „minte-mă frumos”?

    Păi, sunt doi mari vinovaţi şi un profitor, al treilea vinovat.

    Primii vinovaţi suntem noi, cei mulţi, cu dispreţul generalizat faţă de educaţie, instrucţie şi „învăţători”. Mai nou, facem apel la valorile tradiţionale. O listă cu valorile tradiţionale atacate, alterate şi pentru care nu s-a ieşit în stradă, ne-ar pune într-o situaţie sensibilă. Aşadar, ca să fim „moderni”, avem o listă selectivă a valorilor tradiţionale. Pe alea învechite le-am dat la spate (sic!). După cum se vede (şi era anticipabil), doar o parte din acestea nu pot susţine societatea în echilibru.

    Al doilea nominalizat este presa. Spun presa şi nu jurnalismul pentru că acesta din urmă a murit. Bine, şi presa ca a patra putere în stat a murit. Sau, dacă e „putere” şi nu poate schimba nimic în bine, ce e de făcut? Dacă nu a reuşit Clubul Român de Presă acum două decenii să reglementeze comportamentul profesional al celor implicaţi în punerea în circulaţie a informaţiei, poate că legiuitorul ar fi trebuit să o facă. OK, nu eşti jurnalist, îţi baţi joc de „deontologie”, eşti obligat să îţi marchezi emisiunea cu inscripţia „Divertisment”. Aceasta este realitatea. Mulţi români se uită la TV ca la Dumnezeu, neînţelegând diferenţa dintre jurnalism şi emisiune comercială, dar nici nu ar fi dispuşi să asculte explicaţii şi să înţeleagă această diferenţă. Culmea e că şi jurnalismul de calitate ar putea aduce bani. S-a şi dovedit pe ici, pe colo că se poate. Jurnalismul trebuie să respecte nişte regului privind sursele, verificarea informaţiei, dreptul la replică ş.a.m.d. În absenţa acestor rigori, miştocarii au reuşit să „îngroape” orice om de bun simţ care s-a încumetat, fie şi pentru un termen scurt, să se implice în politică. Culegem roadele.

    Din păcate, acest model şi nu cel al jurnalismului a fost adoptat şi în social media care, astfel, s-a transformat dintr-o posibilă armă a celor mulţi într-o mare bălăcăreală şi unde, să o spunem clar, manipularea nu este cel mai greu lucru de înfăptuit.

    Ei, da şi, cu voia Dvs., ultimul pe lista … vinovaţilor, EL, politicianul. Uns ca „ales”, el este, de fapt, parte a unui mecanism care trebuie să „producă” şi să protejeze pe toţi cei care sunt deja „înăuntru”. Cei cu convingeri proprii, „revoluţionarii”, neînregimentabilii, sunt izolaţi şi, mai devreme sau mai târziu, extraşi din sistem ca o măsea stricată fără să apuce măcar să-şi expună proiectul în politica „mare”. A ieşit pentru cei din urmă cineva în stradă?

    De ce toate cele de mai sus în pagina „de vin”? De necaz.

    Munca în Lumea Vinului te face destul de atent. Veţi spune că toate domeniile se bucură, fără diferenţă, de aportul unor oameni atenţi. Se poate, doar că eu nu ştiu ca, de pildă, un doctor în şuruburi să îşi modeleze gândirea şi activitatea urmărind această piesă metalică prin Tratate de filozofie, în Enciclopedii, Monografii, Ghiduri, Istorii, Amintiri, Dicţionare dedicate, Atlase ş.a.m.d.

    Vinul există în toate acestea. Există în articolele şi emisiunile jurnaliştilor, în filme documentare şi de artă. Există pe buzele celor care vor o viaţă frumoasă (la figurat, dar şi la propriu). Din păcate, nu la noi.

    Dar, să ne iertăm unii pe alţii şi să cădem de acord că vinul este doar o (una) resursă.

    Deschidem o listă şi pentru celelalte? Tinerii, natura, agricultura cu plusvaloare, ştiinţa, apa termală ş.a.m.d.

    După ce vom înţelege ce trebuie să susţinem pentru a ne fi bine (şi vom cădea de acord), haideţi din nou (sau veniţi pentru prima dată) în stradă. În faţa oricărei instituţii doriţi Dvs.

    P.S. Cred că a sosit momentul în care să putem amenda activitatea oricărui guvern de dreapta fără a fi consideraţi retrograzi şi comunişti şi, de asemenea, să ne exprimăm îndoielile şi criticile pentru o guvernare de stânga fără a fi etichetaţi ca „băsişti” şi „sorosişti”. Că veni vorba de nuanţe. La vin cel puţin, nuanţa face diferenţa.

  • Doar 31% dintre mamele care lucrează spun că au ajuns la echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală

    Pentru femeile cu carieră şi copii, găsirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală poate fi o adevărată provocare. Astfel, doar 31% dintre mămicile cu job spun că au reuşit să aibă o carieră de succes, dar şi armonie în familie, echilibrând foarte bine timpul dedicat familiei şi cel alocat jobului, arată un studiu realizat de platforma de recrutare online eJobs. Sondajul a fost realizat în perioada 19 februarie – 3 martie 2017, pe un eşantion de 1.130 de mame din toată ţara, dintre care 58% au declarat că şi-au păstrat serviciul după apariţia copiilor, în timp ce restul de 42% au renunţat la serviciu pentru a se dedica familiei.

    Cele mai multe dintre mamele care lucrează (49%) se declară mulţumite de modul în care reuşesc să-şi împartă timpul între familie şi serviciu, însă şi-ar dori mai mult timp pentru viaţa personală. Restul de 20% dintre mămicile cu job consideră că nu reuşesc să găsească un echilibru între cele două activităţi şi ar dori să se poată dedica mai mult familiei, însă situaţia financiară nu le permite.

    Pentru o treime dintre mamele cu job care au participat la sondajul eJobs, sarcinile de serviciu le ocupă peste 8 ore din zi, iar un procent similar (34%) este reprezentat de cele care lucrează 7-8 ore pe zi. De un program de până la 4 ore pe zi se bucură doar 16% dintre participantele la studiu care au continuat să lucreze după apariţia copiilor, iar 17% dintre respondente au declarat că alocă între 4 şi 6 ore în fiecare zi activităţilor de serviciu.

    Indiferent câte ore lucrează, 68% dintre mamele participante la sondaj spun că alocă familiei şi treburilor casnice minimum 3 ore în fiecare zi. Alte 27% spun că dedică între o oră şi două ore pe zi activităţilor de familie şi numai 5% au mai puţin de o oră în fiecare zi pentu viaţa personală.

    67% dintre mamele cu job apreciază că fac faţă cu brio atât în construirea carierei, cât şi în viaţa de familie, chiar dacă cele două nu sunt mereu în echilibru sau dacă timpul pentru familie nu este mereu suficient. Una din 4 femei participante la sondaj a recunoscut însă că este mai dedicată copiilor şi că este mai mulţumită de calitatea ei de părinte, în detrimentul carierei, în timp ce doar 8% spun că sunt mai conectate la domeniul lor de activitate decât la viaţa de familie.
    Peste jumătate (57%) din mamele cu job sunt fericite şi foarte fericite la locul de muncă, iar 47% dintre ele spun că apariţia unui copil le-a ajutat să se organizeze mai bine şi să-şi stabilească mai uşor priorităţile. În acelaşi timp, pentru 38% dintre mamele care lucrează, primul copil le-a motivat să găsească şi alte variante pentru suplimentarea veniturilor şi le-a ajutat să se dezvolte pe plan profesional.

    La polul opus, după apariţia primului copil, majoritatea mamelor participante la studiul eJobs spun că s-au confruntat cu noi provocări în carieră. Astfel, 48% dintre mamele cu job spun că programul strict este principala provocare în demersurile lor de a echilibra viaţa profesională şi cea de familie, urmat de lipsa de predictibilitate a programului, cu care se confruntă 38% dintre femeile care şi-au păstrat locul de muncă şi după ce au devenit mame. Totodată, 29% dintre mamele participante la sondaj spun că au dificultăţi la acordarea concediului medical dedicat celor mici, iar 18% spun că orele peste program le dau cele mai mari bătăi de cap.

    Astfel, peste jumătate dintre mamele cu carieră şi-ar dori ca angajatorii să le permită un program flexibil şi posibilitatea de a lucra de acasă pentru a le stimula să se întoarcă mai repede la birou după terminarea concediului de maternitate şi de creştere a copilului. În acelaşi timp, 1 din 3 mame care lucrează spune că oferirea de către angajator a unor servicii de after-school pentru copii ar ajuta foarte mult la organizarea timpului, iar 24% dintre ele ar fi motivate de zile libere suplimentare.

    Aproape o treime dintre mamele participante la sondaj spun că au stat acasa cu bebeluşul mai puţin de un an, iar 58% spun că au rămas în concediul de creştere a copilului între un an şi doi ani, în timp ce doar 11% au preferat să rămână acasă şi după terminarea perioadei maxime a concediului de creştere a copilului.

  • 2017, anul Cocoşului de Foc în zodiacul chinezesc: Va fi un an al siguranţei

    Directorul Institutului Confucius din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Song Shaofeng, a declarat că anul Cocoşului de Foc va fi anul echilibrului. „Este un an al echilibrului, un an al siguranţei. Anul Cocoşului de foc va fi un an pentru cei ce vor să se dezvolte. Înainte de a intra în noul an, am curăţat casele, am cumpărat haine noi, ne-am plătit datoriile, totul pentru un nou început, pentru noul an”, a declarat Song Shaofeng, directorul Institutului Confucius din Sibiu.
     

     

  • Collateral Beauty: un film în care Will Smith caută echilibrul

    Howard Inlet (Will Smith), odată un bărbat cu o carieră strălucită, ajunge să renunţe la orice speranţă după ce pierde una dintre cele mai importante persoane din viaţa sa. La intervenţia surprinzătoare şi emoţionantă a prietenilor lui, Howard este forţat să-şi înfrunte toate temerile şi să accepte realitatea înainte de a pierde totul.

    Regizat de David Frankel, ”Collateral Beauty: A doua şansă“ explorează cu multă emoţie felul în care oamenii reuşesc să găsească frumuseţe în ciuda suferinţei şi cum iubirea, timpul şi moartea se completează reciproc astfel încât să aducă echilibru existenţei noastre.

    Din 6 ianuarie, filmul ”Collateral Beauty: A doua şansă“ îi aduce în premieră pe marile ecrane pe Will Smith, Edward Norton, Keira Knightley, Kate Winslet şi Helen Mirren.

  • Găsirea echilibrului

    O echipă de studenţi români a dezvoltat primul gadget dedicat măsurării echilibrului urechii interne care ar putea scuti spitalele şi cabinetele medicale de costuri importante. În plus, acest gadget ar face mai uşoară testarea pacienţilor.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul gadget dedicat măsurării echilibrului urechii interne şi verificări posturii individului.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Mai uşor de implementat decât dispozitivul care este utilizat în prezent. Reducerea costurilor pentru spitale şi cabinetele medicale, deoarece device-ul este mult mai mic şi mai ieftin; device-ul permite economii importante de timp pentru diagnosticare.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Start-up-ul-ul ENTy, înfiinţat de trei studenţi ai Universităţii Politehnice din Bucureşti – Flavia Oprea, Iulian Mateşică şi Cristian Alexandrescu -, dezvoltă un dispozitiv medical portabil de dimensiuni reduse, ieftin, care generează informaţii numerice ce susţin o diagnoză precisă şi o urmărire a evoluţiei pacienţilor. Produsul lor va costa companiile câteva sute de euro (preţul nefiind încă stabilit), în comparaţie cu aparatura actuală, ce costă zeci de mii de euro.

    Aparatura actuală din domeniu este învechită, mare şi greu de utilizat, potrivit lui Oprea. Acum, pentru a detecta problemele cu echilibrul, un pacient trebuie să meargă la un medic ORL, care va face nişte teste pentru a determina natura problemei – urechea internă sau cauză neurologică. Pentru a determina acest lucru este nevoie şi de aparatură, care în momentul de faţă este un fel de cabină telefonică, un sistem greoi de utilizat.

    În schimb, ENTy propune un dispozitiv nu mai mare decât un săpun (care va deveni şi mai mic) şi va fi folosit de medici în locul tehnologiei actuale. „După ce am început să lucrăm la acest device ne-am dat seama că domeniul medical duce lipsă de tehnologie, de inovaţii. Stomatologia stă bine la acest capitol, dar sunt sub domenii care nu stau bine deloc. Am vrut să aducem ceva din IT în sectorul medical”, spune Oprea.
    Produsul are încorporaţi mai mulţi senzori care detectează postura individului, dar are şi o componentă software care traduce informaţiile acumulate de către obiectul fizic.

    Dezvoltarea produsului a durat aproximativ trei luni: „La început aveam toate firele, senzorii la vedere; am reuşit să-l facem şi mai mic, i-am pus şi această carcasă pentru a rezista la şocuri“, a spus Iulian Mateşică.

    ENTy a câştigat premiul pentru cel mai bun produs în cadrul competiţiei din cadrul Innovation Labs din Bucureşti, dar tinerii nu s-au oprit aici. Cei trei au reprezentat România la finala globală a Microsoft Imagine Cup 2016.  Finala s-a desfăşurat la Seattle şi echipa din România a reuşit să câştige categoria Inovaţie şi un premiu în valoare de 50.000 de dolari, apoi au intrat în finala mare, unde s-au luptat cu alţi câştigători ai secţiunilor respective. Au izbutit să iasă învingători şi acolo şi au avut ocazia să aibă o discuţie privată cu Satya Nadella, CEO al Microsoft.

    Pentru că este un produs medical, tinerii aşteaptă primirea certificărilor necesare pentru a comercializa produsul. „Vom încerca să obţinem certificările necesare de la FDA (Food and Drug Administration – agenţie guvernamentală) din SUA. Cu acele aprobări vom putea vinde oriunde în lume. Procesul e mai direct“, explică tânărul antreprenor.