BusinessMagazin

Tag: dreptate

  • Ce-i şochează pe străini la România? „Aici, toată lumea e numai după bani, bani, bani.”

    Artur Pompka, 27 de ani, contabil, Polonia

    sokant2

    „Românii dau bacşiş peste tot. În taxi, la coafor, la cosmetician. În Polonia, şi cred că în multe alte ţări, bacşişurile se lasă numai la restaurant. A fost foarte ciudat pentru mine la început să văd cum oamenii dădeau bacşiş după ce se tundeau. La mine în ţară ai o listă de preţuri şi plăteşti cât scrie acolo. Ar fi puţin ciudat să le las bacşiş frizerilor din Polonia, dar cred că nu s-ar plânge dacă aş face-o.

    Românii mănâncă aproape orice cu pâine. Am văzut oameni cum mâncau supe, feluri cu carne şi multe altele cu pâine. Şi în Polonia avem mâncăruri care se servesc cu pâine, chiar dacă nu la fel de mult ca aici. Dar cel mai ciudat a fost să văd cum în România mănâncă până şi piureul de cartofi cu pâine.

     

    O altă ciudăţenie este «curentul» specific românesc. Nimeni nu ar deschide un geam în tramvai, chiar dacă sunt 35 de grade afară. La fel şi la birou – nu dau drumul la aerul condiţionat şi nici nu deschid geamul. Toată lumea se teme de curent, care se pare că poate dăuna grav sănătăţii, în ţara asta. Asta e chestia care mă enervează cel mai tare. Când temperatura din birou depăşeşte 25-26 de grade, chiar e imposibil să munceşti.

    Christian Gesellmann, 31, jurnalist, Germania

    sokant3

    „Primul lucru pe care l-am observat aici a fost religiozitatea. Oamenii se închină de câte ori trec pe lângă o biserică. Chiar şi oameni care nu au o mină religioasă. Prima dată când am văzut asta a fost în autobuz, când o femeie care stătea pe scaun în faţa mea a început să se închine. Nu ştiam ce se întâmplă, m-am gândit că poate port eu vreo pentagramă pe tricou şi nu ştiu.

    Când am vizitat-o pe bunica iubitei mele într-un sat din România, am intrat pe străduţă şi am văzut cuiburi de barză pe fiecare stâlp. Mi s-a părut incredibil. În Germania, venirea unei berze este subiect pentru ziarele locale. Am văzut măgari, oi, tot felul de animale pe aceeaşi pajişte. Asta e ceva ce nu poţi vedea în Germania. Cât timp am fost în curtea bunicii, m-am simţit super stupid. Mi-am dat seama că nu aveam niciun fel de tehnici de supravieţuire, nu atinsesem niciodată o capră şi nu luasem niciodată ouăle de sub o găină. La ţară, în România, vegetaţia este mult mai variată şi mai sălbatică. În Germania, unde e un lan de porumb, păi e doar porumb! Nu sunt maci, ciulini sau orice alt fel de buruieni. Doar porumb.

    Să împarţi cu alţii şi să împrumuţi bani şi altele e ceva foarte obişnuit în România. În Germania, nu împrumuţi bani de la un prieten nici dacă rămâi fără. De fapt, în Germania, nu rămâi fără bani, pentru că îţi planifici în aşa fel încât să nu se întâmple asta. În plus, în Germania oamenii pur şi simplu au mai mulţi bani.

    Am mai observat că în România femeile folosesc tot felul de chestii ciudate, ca mălai sau cafea, ca să-şi cureţe faţa sau muşeţel sau ulei de măsline să se demachieze. Ştiu mai multe despre cum să se folosească de lucruri pe care nu trebuie să dea mulţi bani. Aici văd în băi foarte multe ustensile de bucătărie folosite în scopuri cosmetice.”

    Ali Zaidi, 39, manager restaurant, India

    sokant4

    „Voi în România nu aveţi mâncarea voastră tradiţională, spre deosebire de noi, în India. Totul e o amestecătură. Sarmale din Turcia, ciorba e în multe alte ţări. Nici mujdeiul de usturoi nu e românesc, e peste tot.

    Nu am înţeles niciodată de ce sunt oamenii în România aşa stresaţi. Explodaţi din orice. În autobuz, pe stradă, dacă doar ating pe unul, imediat se supără, face caz. În India, oamenii sunt calmi. Şi se mulţumesc cu puţin. În puţinul pe care îl au găsesc bucurie. Aici, toată lumea e numai după bani, bani, bani.”

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • Asa sunt trataţi oameni care vor dreptate în România. Acest om a avut „tupeul“ să o denunţe la DNA pe primăriţa Lia Olguţa Vasilescu. „Am fost insultat şi ameninţat cu moartea“

    Procurorii anticorupţie au solicitat Tribunalului Bucureşti instituirea controlului judiciar în cazul Liei Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, în dosarul în care a fost trimisă în judecată pentru de luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei şi spălare de bani.

    Procurorii au solicitat instanţei ca edilul să nu se apropie de anumite persoane desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

    “În intervalul de timp consecutiv înregistrării cauzei pe rolul instanţei şi după primirea actului de sesizare, inculpata Vasilescu Lia Olguţa a postat selectiv, pe pagina sa dintr-o reţea de socializare, acte din dosarul de urmărire penală, apoi i-a invitat pe simpatizanţii săi să facă aprecieri asupra probelor. Această acţiune a inculpatei a generat în mass-media, în perioada 30.07.2016 – 31.07.2016, ample reacţii în legătură cu postările efectuate. În concret, inculpata a încercat discreditarea martorului denunţător, publicând o fotografie a acestuia şi formulând comentarii în legătură cu credibilitatea afirmaţiilor acestuia. Ca urmare, martorul a fost jignit sau ameninţat cu moartea de sute de persoane care au postat pe pagina de socializare a inculpatei Vasilescu Lia Olguţa. În aparenţă aceasta a intervenit în discuţii cerând decenţă, dar tot inculpata i-a incitat pe cei care comentau”, susţin procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.

    Lia Olguţa Vasilescu ar fi sugerat că va face publice date despre oamenii de afaceri care ar fi denunţat-o, susţine DNA, explicând că “începând cu 30.07.2016, inculpata s-a plasat în spaţiul public virtual şi, în acest cadru, diferit de cel legal processal, într-un mod agresiv ca limbaj, şi-a făcut apărări, a invocat excepţii şi cereri”.

    Solicitarea privind măsura preventivă vine după ce Lia Olguţa Vasilescu a postat pe pagina sa de Facebook transcriptul unei înregistrări de la dosarul în care este judecată, în care apare denunţătorul Petru Becheru.

    Petre Becheru a mers vineri la DNA, susţinând că i s-ar fi oferit mită pentru a îşi retrage denunţul.

    “Am venit astăzi la DNA deoarece un subordonat al doamnei Lia Olguţa Vasilescu a încercat să mă mituiască, pentru a îmi retrage declaraţia din dosar, pentru a retrage probele, scopul fiind ca doamna primar să scape de acuzaţiile care i se aduc. În opinia mea, este inadmisibil ca un primar de municipiu să folosească instituţiile din subordine pentru a face presiuni asupra denunţătorilor şi promisiuni de a fi recompensaţi, în condiţiile în care dânsa pe Facebook îi atacă. Din acest motiv, eu, preşedintele Asociaţiei Romarta solicit demisia doamnei Lia Olguţa Vasilescu din funcţia de primar pentru a nu mai influenţa ancheta”, a declarat Petru Becheru.

    UPDATE Reacţia primarului Craiovei despre cererea DNA: Mi se spune că am dreptul să tac, în apărarea mea

    Primarul municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, susţine despre solicitarea procurorilor anticorupţie legată de instituirea controlului judiciar în cazul său că i se spune, practic: “În apărarea ta, ai dreptul să taci!”. “Am fost informată de avocat că DNA a cerut măsura controlului judiciar faţă de mine, cel mai probabil pentru că am <îndrăznit> să nu tac în apărarea mea. Să nu tac la zecile de informaţii pe surse despre mine şi dosarul meu şi la ieşirile publice ale denunţătorului meu”, scrie, pe pagina sa de Facebook, Lia Olguţa Vasilescu.

    În opinia acesteia, i s-a transmis, practic, că are dreptul să tacă.

    “Cu alte cuvinte, mi se spune: <În apărarea ta, ai dreptul să taci!>”, scrie primarul , adăugând că era pregătită de “represalii”.

    “Şi suntem pregătiţi şi de proces. Ne vedem marţi, la Tribunal”, scrie Vasilescu.

    Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a fost trimisă la data de 19 iulie în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţiile de luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani. Alături de edilul din Craiova au fost trimişi în în judecată Radu Cosmin Preda, la data faptelor administratorul public al Craiovei, fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi spălare de bani, şi Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociaţii non profit, sub acuzaţia de complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

    “În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de candidatul Vasilescu Lia Olguţa, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obţinerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influenţa pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic”, susţin procurorii.

    DNA precizează că în anul 2014 Lia Olguţa Vasilescu ar fi cerut şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri care avea în derulare contracte cu Primăria Craiova suma de 568.291,37, respectivii afacerişti acceptând “solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguţa în considerarea atribuţiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăţi în buna desfăşurare a contractelor, în efectuarea plăţilor şi în recepţionarea lucrărilor”, arată parchetul.

  • Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

    Joi, 23 iunie 2016, cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au votat, în proporţie de aproximativ 52%, ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Au trecut mai bine de 40 de ani de când britanicii au aderat la Blocul Comunitar şi se pare că atunci, la fel ca şi acum, procesul a fost unul laborios şi nelipsit de dificultăţi.

    Pe parcursul anilor ’60 – ’70, relaţiile franco-britanice erau dominate de eforturile liderilor europeni de a convinge Franţa să o accepte. Întreaga decizie stătea în mâinile preşedintelui Charles de Gaulle.

    Vezi aici de ce Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

  • Şi-a început afacerea în anii studenţiei şi a ajuns în NY Times sau Wall Street Journal. Care este povestea Photoliu, un business care reinventează fotoliul din odaie?

    Irina Pogonaru s-a gândit în perioada în care era studentă la University College London, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ din Marea Britanie, că nu ar arăta deloc rău o ţesătură cu infleunţe pop pe un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea. Avea dreptate. De atunci au urmat cursuri de design, participări la târguri, călătorii în jurul lumii, iar ceea ce a pornit dintr-o joacă în camera de studentă s-a transformat într-un business bine echilibrat. Aveţi poftă de poveşti? Luaţi atunci loc pe un Photoliu.

    „Photoliu a început în vara anului 2009, pe vremea când eram încă studentă la University College London. Am simţit nevoia să adaug camerei mele puţină personalitate şi am găsit să fac acest lucru printr-un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea retapiţat cu o ţesătură cu influenţe pop. De atunci, linia estetică spre care am migrat a fost influenţată de cursurile de la KLC Design School şi de participarea la târguri precum Salone Del Mobile, 100% Design, Maison & Objet şi altele“, spune Irina Pogonaru, manager al Photoliu, un business de design şi producţie de mobilier personalizat.

    Photoliu este practic un transformator de obiecte clasice. Cine a zis că doar pisicile au nouă vieţi? Fotoliile pot avea mii.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Cum arată serviciile medicale ale viitorului. “Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“

    “Un doctor tradiţional se uită la un pacient şi îi găseşte un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brăţară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.

    „Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare şi se îngraşă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienţii, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoşi. Poate în cazul de faţă i-am spune să facă exerciţii în mod regulat, să mănânce mai multe legume şi să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.

    Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influenţeze modul în care ne îngrijim şi cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, iar speranţa de viaţă a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranţa de viaţă era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie şi Germania speranţa de viaţă este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) şi avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătăţire a vieţii.

    „Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populaţia este în continuă creştere, dar şi în curs de îmbătrânire, în condiţiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.

    Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societăţii viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primeşte un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables şi de senzori. Informaţiile medicale ale pacienţilor trec în cloud, sunt analizate şi pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creştere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănţuie. „Datele pacienţilor pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendinţă. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi.“

    Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează şi analizează date obţinute de la mai multe device-uri.

    „Capacitatea de a crea şi stoca date oferă un potenţial uriaş de a salva vieţi şi a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriaşe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăţi eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potenţialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecţiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.

    „Imaginaţi-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta şi-ar putea prelungi viaţa cu şase ani dacă îşi schimbă comportamentul sau medicamentaţia, diminuându-şi astfel riscul de a dezvolta o anumită afecţiune“, adaugă Parslow.

  • Totul despre noul iPhone: cum arată şi ce face SE, cel mai nou pariu al Apple

    Noul iPhone SE (a se citi “essay”, după cum ne precizează Apple) poate fi caracterizat, foarte pe scurt, astfel: un iPhone 6S de mărimea unui iPhone 5S. Preţul? Ceva mai mic decât în cazul seriei 6, respectiv 399 de dolari.

    Apple îl numeşte “cel mai puternic smartphone de 4 inci realizat vreodată”, şi pe bună dreptate; nimeni  nu şi-a pus măcar problema să doteze un device cu display de doar 4 inci cu atât RAM şi cu un procesor atât de puternic.

    Vorbim de un procesor Apple A9 alături de un coprocesor M9. Camera este de asemenea preluată de la seria 6, mai precis un iSight de 12 megapixeli cu flash dual-tone şi posibilitatea de a filma în 4K.

    “Mulţi, foarte mulţi clienţi ne-au cerut acest model”, a spus CEO-ul Tim Cook în timpul conferinţei. “Iar astăzi ei au primit ce au cerut.”

    iPhone SE va avea un preţ de plecare de 399 de dolari pentru modelul cu memorie de 16 GB şi va ajunge până la 499 de dolari pentru modelul cu 64 GB. El va fi disponibil în culori tradiţionale Apple precum gold şi rose gold, dar şi pe argintiu sau negru.

    Precomenzile încep pe 24 martie, iar până la sfârşitul lunii mai SE va fi disponibil în peste 100 de ţări.

    Sursă video: The Verge

  • Totul despre noul iPhone: cum arată şi ce face SE, cel mai nou pariu al Apple

    Noul iPhone SE (a se citi “essay”, după cum ne precizează Apple) poate fi caracterizat, foarte pe scurt, astfel: un iPhone 6S de mărimea unui iPhone 5S. Preţul? Ceva mai mic decât în cazul seriei 6, respectiv 399 de dolari.

    Apple îl numeşte “cel mai puternic smartphone de 4 inci realizat vreodată”, şi pe bună dreptate; nimeni  nu şi-a pus măcar problema să doteze un device cu display de doar 4 inci cu atât RAM şi cu un procesor atât de puternic.

    Vorbim de un procesor Apple A9 alături de un coprocesor M9. Camera este de asemenea preluată de la seria 6, mai precis un iSight de 12 megapixeli cu flash dual-tone şi posibilitatea de a filma în 4K.

    “Mulţi, foarte mulţi clienţi ne-au cerut acest model”, a spus CEO-ul Tim Cook în timpul conferinţei. “Iar astăzi ei au primit ce au cerut.”

    iPhone SE va avea un preţ de plecare de 399 de dolari pentru modelul cu memorie de 16 GB şi va ajunge până la 499 de dolari pentru modelul cu 64 GB. El va fi disponibil în culori tradiţionale Apple precum gold şi rose gold, dar şi pe argintiu sau negru.

    Precomenzile încep pe 24 martie, iar până la sfârşitul lunii mai SE va fi disponibil în peste 100 de ţări.

    Sursă video: The Verge

  • Marea putere a datelor mărunte

    Small Data“ de Martin Lindstrom este în sine un soi de premieră, pentru că a apărut în româneşte în aceeaşi zi în care a apărut şi ediţia în limba engleză, undeva la sfârşitul lunii februarie. Lindstrom lucrează, în calitate de consultant, pentru mari companii, de genul LEGO, Nestlé sau Walt Disney; el se descrie drept un soi de detectiv a cărui misiune este să creeze o relatare, un analist al marketingului atent la detalii care scapă altora.

    Este omul care a înţeles că „prospeţimea“ miroase într-un fel pentru un occidental – a flori de câmp – şi altfel pentru un rus – mirosul pământului umed, amestecat cu cel de ţesătură care se degajă din rufele uscate în aer liber  la temperaturi sub zero grade. Sau că oamenii şi-au luat un aspirator robot după ce li s-a prăpădit animalul de casă favorit, pentru a umple golul din viaţa lor. Aceasta este partea „funny“, dacă vreţi, a activităţii lui Lindstrom, care a petrecut 300 de nopţi pe an în casele unor străini, pe care i-a studiat în amănunţime, nu din raţiuni sociologice, ci mai degrabă de marketing, pentru a identifica ce-i determină pe oameni să aleagă un produs sau o marcă anume.

    Pentru a rămâne în zona „pământului umed şi rufelor uscate în ger“ voi spune că „Small Data“ vă va arăta cum un pantof de sport uzat al unui puşti de 11 ani a sprijinit revigorarea mărcii LEGO, cum parcurile Disney au fost modernizate în baza analizei modului în care oamenii intră în bisericile din Roma, cum 1.000 de magazine de modă din 20 de ţări au fost restructurate în baza unui ursuleţ de pluş din camera unei fetiţe sau cum o brăţară a ajutat o companie să îşi crească loialitatea clienţilor cu un uluitor 150%. Small data se află în opoziţie cu „big data“, cu ceea ce se colectează în mod obişnuit pe internet, baza de date care, aparent, te cunosc în amănunt, dar care nu vor reuşi niciodată să îţi plaseze, în mod real, nemijlocit, vreun produs.

    Asta pentru că se bazează prea mult pe analiză şi prea puţin pe emoţie, pe sentimente. Intrat în casa cuiva, Lindstrom ia notiţe, face sute de fotografii şi filmează tot, pentru că orice detaliu, cât de mic, poate deveni cheia unei dorinţe pe care oamenii nu ştiau că o au. El caută corelaţii, tipare, paralele, dar şi dezechiliber şi exagerări. Apoi munca a două luni de zile este aşezată pe un panou de plută şi de acolo apar răspunsurile la întrebări care nu au fost puse încă. Şi spune că este în complet dezacord – iar personal îi dau dreptate necondiţionat – cu cei ce au ajuns să creadă că observaţiile şi interacţiunile umane sunt demodate şi irelevante, şi că adevărul despre comportamentul uman este în ceea ce măsoară Facebook şi Google. Ca să înţelegeţi, ca să puteţi să îi daţi dreptate, la rândul vostru, lui Lindstrom, citiţi „Small Data“!

  • Marile familii italiene stau pe un munte de cash

    Bancherii bat la uşa familiei italiene Benetton, şi pe bună dreptate. Holdingul familiei şi-a sporit lichidităţile cu 1,3 mld. euro în urma vânzării unei participaţii majoritare în retailerul World Duty Free către Dufry în martie, scrie Bloomberg. Până acum, preşedintele holdingului Gilberto Benetton a refuzat ofertele variate ale investitorilor pentru că vrea ca firma de investiţii a familiei, de 12 mld. dolari, să se transforme într-un „fond suve­ran“, administrând deţineri minori­tare în diverse industrii.

    Familia Benet­ton, care deţine lanţul de articole vestimen­tare cu acelaşi nume, nu este singurul clan de business italian care atrage oferte de investiţii. După ce unele dintre cele mai cunoscute companii familiale italiene au fost vândute către investitori străini în 2015, mai mulţi antreprenori renumiţi au dificultăţi în a alege în ce să-şi investească muntele de cash.

    Tranzacţiile având drept ţintă companii italiene au avansat cu 81% anul trecut, la 67 miliarde de dolari. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Este 2016 anul când lumea va reintra în criză? Ce ne spun prăbuşirea bursei din China şi ieftinirea petrolului

    Unii văd prăbuşirea bursei din China drept un simptom al prosperităţii clasei de mijloc. Alţii, în schimb, au o viziune mai sumbră, iar dacă aceştia au dreptate, ameninţarea la adresa economiei mondiale este reală, relevă o analiză a The Guardian.

    Rar au mai avut pieţele financiare parte de un început de an atât de traumatizant. Bursele s-au prăbuşit, preţul petrolului a atins cel mai scăzut nivel din 11 ani, tranzacţiile de pe bursa chineză au fost suspendate de două ori, iar Banca Mondială a avertizat că ne-ar putea paşte o „furtună perfectă“.

    Pe acest fundal, premierul britanic şi-a exprimat în mod public temerile conform cărora Marea Britanie are în faţă un „cocktail de ameninţări“. Pe lângă cele 2.000 de miliarde de dolari „şterse“ de pe pieţele mondiale de acţiuni, nord-coreenii au susţinut că au testat cu succes o bombă cu hidrogen, iar relaţiile dintre Arabia Saudită şi Iran s-au deteriorat semnificativ.

    Aparent, nu pare să existe motive pentru care pieţele la nivel mondial să rămână sub presiune. Creşterea preţurilor petrolului este asociată în mod tradiţional cu recesiuni, astfel încât o scădere de peste două treimi a costului ţiţeiului ar trebui, logic, să fie benefică pentru creşterea economică.

    În plus, s-ar putea ca perspectivele sumbre privitoare la China să fie exagerate. Dacă economia s-ar răci mai rapid decât se doreşte, Beijingul are suficientă putere pentru a evita o aterizare dură.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro