BusinessMagazin

Tag: dosar

  • Augustin Lazăr a decis că DNA trebuie să instrumenteze dosarul Tel Drum

    „Văzând interesul manifestat de mai mulţi jurnalişti privind conflictul de competenţă ivit între Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie şi Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în cursul instrumentării dosarului intitulat în mass media ,,dosarul Tel Drum”, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Prin ordonanţa nr. 412/C/2019 din data de 12.03.2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în temeiul art. 63 alin.1 şi alin. 4 din Codul de procedură penală, art 88 ind.1 alin 5 din Legea nr. 304/2004 şi art. 1 alin. 3 ind.1 din O.U.G. nr. 43/2002, stabilirea competenţei de soluţionare a dosarului nr. 986/P/2014 în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanţii Parchetului General.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Augustin Lazăr a decis că DNA trebuie să instrumenteze dosarul Tel Drum

    „Văzând interesul manifestat de mai mulţi jurnalişti privind conflictul de competenţă ivit între Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie şi Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în cursul instrumentării dosarului intitulat în mass media ,,dosarul Tel Drum”, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Prin ordonanţa nr. 412/C/2019 din data de 12.03.2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în temeiul art. 63 alin.1 şi alin. 4 din Codul de procedură penală, art 88 ind.1 alin 5 din Legea nr. 304/2004 şi art. 1 alin. 3 ind.1 din O.U.G. nr. 43/2002, stabilirea competenţei de soluţionare a dosarului nr. 986/P/2014 în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanţii Parchetului General.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soţia lui Toni Greblă, noul avocat al lui Darius Vâlcov, cere judecarea dosarului la ÎCCJ

    Procesul în care Darius Vâlcov este acuzat de instigare la dare şi luare de mită s-a încheiat, marţi, cu o nouă amânare, după ce noul avocat al consilierului primului ministru, Mihaela Greblă, a solicitat ca dosarul să fie trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
     
    Avocatul, care este soţia secretarului general al Guvernului, susţine că Tribunalul Gorj nu este competent să judece această cauză, întrucât faptele pentru care clientul său a fost trimis în judecată sunt asimilate celor de corupţie.
     
    „Am invocat eu o excepţie, de nulitate absolută, pe articolul 281, litera b, din Codul de Procedură Penală, privind necompetenţa materială şi personală a instanţei de la Gorj. S-a dat termen ca să discutăm cererea, au fost audiaţi trei martori. În perioada de referinţă, 2012-2015, la care fac referire presupusele fapte prin rechizitoriu, Vâlcov avea calitatea de primar al municipiului Slatina. Faptele pentru care este trimis în judecată sunt asimilate faptelor de corupţie şi pe calitatea lui, competentă să judece cauza este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este opinia mea. Ei au reţinut în mod corect că avea calitatea de primar, dar faptele pentru care a fost trimis în judecată nu ar fi în legătură cu serviciul. Şi Înalta Curte ar putea să se pronunţe pe necompetenţa organului de urmărire penală, pentru că trebuia să fie făcută de DNA”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mihaela Greblă, avocatul lui Darius Vâlcov.
     
    Despre acuzaţiile aduse lui Darius Vâlcov, Mihaela Greblă, care îl va reprezenta pe fostul ministru alături de Lucia Furtună, spune că sunt „o prostie”.
     
    „O prostie! Ar fi instigat pe un denunţător care avea şi el la rândul lui calitatea de deputat, la momentul acela, l-ar fi determinat pe acest personaj să meargă la OCPI, unde să găsească o persoană care să vină şi să instruiască salariaţii de la societatea aceasta presupus controlată de Vâlcov”, a spus noul avocat al lui Darius Vâlcov.
     
    Fostul ministru al Finanţelor şi senator de Olt, Darius Vâlcov, este acuzat de procurori că ar fi mituit un funcţionar din cadrul Oficiului de Cadastru.
     

  • BREAKING: Kovesi a fost pusă sub urmărire în al doilea dosar, cel al procurorilor Onea şi Negulescu. Ce ACUZAŢII i se aduc fostei şefe a DNA

    Surse judiciare au confirmat, pentru MEDIAFAX, că Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare în dosarul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de la DNA Ploieşti, au confirmat, pentru MEDIAFAX, surse apropiate anchetei.
     
    În acest dosar, Onea şi Negulescu sunt sub control judiciar.
     
    Mircea Negulescu este cercetat pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului şi complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea, pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă şi cercetare abuzivă.
     
     

  • Comisia Europeană, despre dosarul care-l vizează pe Timmermans: Autorităţile române n-au jurisdicţie

    „Comisia Europeană a aflat din presă că autorităţile române au lansat o investigaţie penală împotriva unor oficiali din cadrul Comisiei, pentru activitatea lor. Deşi nu facem comentarii despre proceduri judiciare naţionale, am vrea totuşi să le amintim autorităţilor române că nu au jurisdicţie asupra acestor chestiuni. Toţi oficialii din cadrul Comisiei, în calităţile oficiale, sunt subiecţi doar ai jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE şi sunt protejaţi de Protocolul privind Privilegiile şi Imunităţile din cadrul tratatelor, un lucru acceptat de toate statele membre, inclusiv de România. De asemenea, trebuie să reamintim că reprezentanţii Comisiei Europene au exprimat chiar ieri preocupări majore privind situaţia statului de drept din România”, a declarat Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
     
    Reacţia reprezentanţilor Comisiei Europene vine după ce Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a înregistrat un dosar penal în urma plângerii depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018.
     

  • Traficanţii de copii romi din Ţăndărei SCAPĂ de acuzaţii. Judecătorii au lungit procesul până când faptele S-AU PRESCRIS

    Operaţiunea Golf, finanţată de Comisia Europeană şi guvernul britanic cu 1 milion de lire sterline, în urma căreia în aprilie 2010, a fost dezmembrată o reţea de traficanţi de carne vie responsabilă cu aducerea la cerşit şi furat a peste 160 de copii din familiile romilor săraci din România, s-a finalizat cu victoria inculpaţilor. 
     
    Nici probele strânse de poliţiştii britanici, nici zecile de copii recuperaţi de pe străzile Londrei, nici limuzinele sau palatele din Ţăndărei pentru ridicarea cărora nu pot justifica provenienţa banilor, nici măcar pistoalele mitralieră AK-47 găsite la percheziţii nu au convins magistraţii să finalizeze procesul care s-a încheiat pe 12 februarie 2019, odată cu… prescrierea faptelor. Toate bunurile confiscate trebuie înapoiate traficanţilor din 2010, redeveniţi oameni cinstiţi în 2019.
     
    Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi face verificări la Tribunalul Harghita, unde dosarul Ţăndărei, în care au fost judecate 25 de persoane, s-a încheiat după aproape 9 ani, deoarece faptele s-au prescris. Ancheta a fost deschisă după ce peste 160 de copii romi au fost găsiţi la cerşit în Anglia.
     
    Procesul judecat la Tribunalul Harghita s-a încheiat prin decizia din 12 februarie, după aproape 9 ani şi zeci de termene.
     
    Magistraţii au admis schimbarea încadrării juridice a faptelor din ”constituire a unui grup de criminalitate organizată”, faptă prevăzută de Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate în ”constituirea unui grup infracţional organizat”, faptă prevăzută de art. 367 din Codul Penal. Dacă în primul caz, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani, în cazul al doilea, pedepsa este cuprinsă între 1 şi 5 ani. În plus, instanţa a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpaţilor.
     
    Doar la Tribunalul Harghita, unde a ajuns în februarie 2013, dosarul a avut nu mai puţin de 53 de termene.
     

  • Copiii trimişi la cerşit în Anglia. Inspecţia Judiciară face verificări la Tribunalul Harghita după ce faptele s-au prescris în dosarul Ţăndărei

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au confirmat, pentru MEDIAFAX, că instituţia s-a autosesizat şi face verificări la Tribunalul Harghita. Demersul Inspecţiei Judiciare vine după ce dosarul Ţăndărei s-a încheiat pentru că a intervenit prescrierea faptelor.

    Procesul judecat la Tribunalul Harghita s-a încheiat prin decizia din 12 februarie, după aproape nouă ani şi zeci de termene.
     
    Magistraţii au admis schimbarea încadrării juridice a faptelor din „constituire a unui grup de criminalitate organizată”, faptă prevăzută de Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate în „constituirea unui grup infracţional organizat”, faptă prevăzută de art. 367 din Codul Penal.
     
    Dacă în primul caz, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani, în cazul al doilea, pedepsa este cuprinsă între 1 şi 5 ani.
     
    Cele 25 de persoane au fost acuzate de trafic de minori, spălare de bani şi constituire a unui grup de criminalitate organizată, iar unii dintre ei şi pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
     
    În plus, instanţa a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpaţilor.
     
    Doar la Tribunalul Harghita, dosarul cunoscut opiniei publice sub numele „Europa” a avut 53 de termene, după ce a ajuns aici, în februarie 2013.
     
    Cazul a făcut mare vâlvă în 2010, când peste 160 de copii de etnie romă duşi la cerşit în Marea Britanie au fost identificaţi de autorităţile judiciare române şi britanice, care au semnat un acord pentru constituirea unei echipe comune de investigaţii pentru capturarea traficanţilor, această acţiune derulându-se la Ţăndărei, în Ialomiţa.
     

  • Omul de afaceri Dragoş Săvulescu, dat în urmărire internaţională după condamnarea din Dosarul Retrocedărilor

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, Secţia II penală, au emis joi, 7 februarie, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017.

    Omul de afaceri nu a fost găsit de către poliţişti pentru punerea în aplicare a mandatului european de arestare şi urmărire internaţională şi, prin urmare, pe site-ul Poliţiei Române, la capitolul „Persoane Urmărite”, apare Dragoş Emil Săvulescu, condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la savarşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată.
     
    „Se sustrage punerii în aplicare a mandatului de executarea pedepsei închisorii”, se arată în anunţul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
     
    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au condamnat joi seară pe inculpaţii din dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, deciziile fiind definitive. Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la cinci ani de închisoare, fostul acţionar FC Dinamo Cristian Borcea a fost condamnat şi el la cinci ani de închisoare, iar omul de afaceri Dragoş Săvulescu, şi el fost acţionar la Dinamo, la cinci ani şi şase luni de închisoare.
     
    Reprezentanţii Poliţiei Constanţa au transmis, vineri, că se fac activităţi pentru sesizarea instanţei în vederea emiterii unui mandat european de arestare şi a unui mandat de urmărire internaţională a fostului primar Radu Mazăre, după condamnarea sa definitivă la 9 ani de închisoare, având în vedere că, potrivit ultimelor informaţii, acesta este în Madagascar.
     

  • Dosar care-i viza pe Mircea şi Andreea Cosma, clasat de către DNA

    “Acum am primit clasarea. (Dosarul a fost deschis -n.r.) de către Lucian Onea (fost şef al DNA Ploieşti -n.r.), mă viza pe mine şi nişte terenuri”, a declarat Andreea Cosma, la sosirea la Parchetul General.
     
    Cauza viza mai multe terenuri care ar fi intrat abuziv în posesia familiei Cosma şi a fost clasată de DNA central, potrivit parlamentarului.
     
    Procurorii CSM au decis, recent, să admită cererea conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (adjunctul Călin Nistor, cel care asigură interimatul instituţiei) de revocare din funcţia de procuror DNA Ploieşti pentru Lucian Onea. Acesta este acuzat, alături de Mircea Negulescu şi de alţi procurori de la DNA Ploieşti, de constituire de grup infracţional organizat.
     

  • Mihai Dide, cel mai vocal protestatar Rezist, amendat de mai multe ori, şi-a depus dosarul de angajare la Jandarmerie. Ce motive are

    „Mi-am depus actele de angajare la Jandarmerie, chiar la sediul central, iar azi (joi, n.r.) mă duc la vizita medicală, care se face tot la ei. Posturile pentru care sunt elegibil sunt de îngrijitor de clădiri, muncitor necalificat şi îngrijitor animale grajd”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihai Dide.

    Prostestatarul spune că motivul pentru care vrea să se angajeze la Jandarmerie este acela de a arăta care sunt, de fapt, procedurile de încadrare în această instituţie.
     
    „Pur şi simplu vreau să văd cât de riguroasă este Jandarmeria atunci când angajează oameni şi care sunt procedurile şi criteriile de angajare în această instituţie”, mai susţine Mihai Dide.
     
    Mihai Cristian Dide este unul dintre cei mai vocali protestatari Rezist, care a avut cele mai multe conflicte cu Jandarmeria. Dide s-a legat chiar şi de gardul Guvernului – s-a urcat să protesteze într-un copac şi a fost ridicat şi amendat de zeci de ori.