În cadrul evenimentului “Salutări Americii”, organizat cu ocazia Zilei Naţionale a SUA, au fost expuse la Washington mai multe vehicule blindate, inclusiv tancuri M1 Abrams, iar oraşul a fost survolat de aeronave militare, inclusiv F-35 şi F-22, dar şi avionul prezidenţial Air Force One.
Zborul avionului prezidenţial deasupra Monumentul lui Lincoln din Washington a dat starul evenimentului, relatează postul CNN.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Trump a afirmat într-un mesaj postat pe Twitter că dacă SUA vor acţiona, americanii vor continua “să fie tonţi care stau şi se uită politicos în timp ce alte ţări continuă să-şi joace propriile jocurile – aşa cum au făcut de atâţia ani”.
Departamentul Trezoreriei a anunţat în luna mai că nicio ţară nu îndeplineşte criteriile privind manipularea monetară, însă a inclus China şi alte opt ţări pe o listă de supraveghere.
În luna iunie, preşedintele SUA l-a acuzat pe Mario Draghi, guvernatorul Băncii Centrale Europene (BCE), de manipularea monedei euro, din cauza planului de prelungire a programului de relaxare cantitativă.
O valoare mai scăzută a dolarului ar stimula exporturile americane, însă ar putea determina investitorii străini, ce ajută la finanţarea datoriei federale, să renunţe la investiţiile în SUA din cauza riscului deprecierii monedei americane care le-ar scădea profiturile.
Donald Trump, care se află momentan în Japonia, pentru summitul G20, urmează să efectueze o vizită oficială sâmbătă în Coreea de Sud. Conform programului oficial, preşedintele american se va întoarce în Statele Unite duminică.
„Cât timp sunt acolo (Coreea de Sud, n.red.), mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu liderul nord-coreean Kim Jong-Un în zona demilitarizată pentru a-i strânge mâna şi pentru a-l saluta”, a transmis Donald Trump prin intemediul unui mesaj publicat pe Twitter.
Oficialii de la Casa Albă au refuzat vineri să comunice dacă programul preşedintelui american în cadrul vizitei în Coreea de Sud include şi o vizită în zona demilitarizată.
Trump şi Kim au comunicat prin intermediul mai multor scrisori şi s-au întâlnit în cadrul a două summit-uri, la Singapore şi Hanoi, dar discuţiile dintre cei doi lideri cu privire la programul nuclear nord-coreean nu au avut rezultate.
Miercuri, preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, a declarat că Statele Unite şi Coreea de Nord discută despre posibilitatea organizării unui al treilea summit.
„L-am invitat pe preşedintele Statelor Unite să ne viziteze cu ocazia aniversării victoriei din Marele Război Patriotic (Al Doilea Război Mondial, n.r.), anul viitor, pe 9 mai. Preşedintele american a reacţionat foarte pozitiv”, a declarat Ushakov pentru postul de televiziune Rossiya-24.
„A existat o conversaţie cu privire la care dintre ţări a suferit cele mai mari pierderi în război şi care ţară a avut cel mai important rol. Contribuţia poporului sovietic în această victorie nu a trecut neobservată”, a adăugat oficialul de la Kremlin.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Steven Mnuchin, Trezorierul-şef al SUA, susţine că SUA şi China sunt foarte aproape de a încheia un acord comerical, şi se declară optimist cu privire la întâlnirea din acest sfârşit de săptămână dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele chinez Xi Jinping, potrivit CNBC.
„Am ajuns la un acord în proporţie de 90% şi cred că există o cale să finalizăm discuţiile”, a declarat Steven Mnuchin pentru CNBC.
El a mai spus că este încrezător cu privire la întâlnirea dintre Donald Trump şi preşedintele chinez Xi Jinping ce va avea loc în timpul summit-ului G20.
„Mesajul pe care vrem să îl auzim este că cei doi vor să se întoarcă la masă şi să continue discuţiile pentru că ar putea avea rezultate pozitive atât pentru economia lor, cât şi pentru economia SUA, în ceea ce priveşte un comerţ echilibrat, şi ar putea continua să îşi construiască relaţia plecând de la acest punct”, spune Mnuchin.
Trezorierul-şef nu a oferit mai multe detalii cu privire la restul de 10% din acord şi nici nu a spus care sunt punctele pe care cele două părţi nu s-au înţeles încă.
Mai multe companii americane de tehnologie au reînceput să îşi vândă produsele către chinezi de la Huawei Technologies după ce au găsit metode legale prin care să lucreze cu gigantul din China, în ciuda interdicţiei impuse de preşedintele american Donald Trump odată cu includerea companiei pe „lista neagră”.
Potrivit Bloomberg, Micron Technology, cel mai mare producător american de chipuri de memorie, a anunţat că reia livrările către Huawei pentru anumite componente după ce avocaţii săi au studiat restricţiile de export.
Mai mult, şi Intel Corp, cel ai mare producător de microprocesoare, a reînceput vânzările către Huawei, potrivit unei surse citate de publicaţia americană. În prezent nu este clar câte dintre companiile americane au găsit aceste metode legale.
Departamentul american de Comerţ a inclus luna trecută Huawei pe ceea aşa-numita „listă neagră”, interzicând astfel companiilor americane să facă afaceri cu gigantul chinez – o mişcare gândită în special pentru a împiedica Huawei să cumpere componente şi software de la americani.
Administraţia Trump a spus că Huawei ajută Beijingul în acţiuni de spionaj şi reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale – acuzaţii pe care compania le respinge.
Oficialii Departamentului de Comerţ din Casa Albă sunt enervaţi de faptul că anumite companii au găsit aceste metode legale de a evita interdicţia, potrivit surei citate.
Practic, producătorii de chipuri profită de anumite excepţii pe restricţiile de export. Chiar dacă o companie americană are sediul central în SUA, ea poate utiliza subsidiare şi operaţiuni peste hotare pentru a clasifica tehnologia produsă drept străină, nu americană, explică analistul Steven Fox de la firma Cross Research.
Spre exemplu, dacă mai puţin de 25% din componentele unui chip nu au originea în SUA, acestea ar putea să evite actuala interdicţie.
Senatorul Bernie Sanders, cel mai cunoscut candidat democrat pentru cursa prezidenţială din SUA împotriva lui Donald Trump, se pregăteşte să păşească într-un teritoriu necunoscut cu o promisiune neobişnuită: va elimina complet toate datoriile studenţeşti ale americanilor, potrivit CNN.
Luni, Sanders depune proiectul legislativ care propune anularea datoriilor studenţeşti în valoare totală de 1.600 miliarde dolari. Planul său nu are limite de eligibilitate, iar fondurile ar trebui să vină dintr-o nouă taxă aplicată speculatorilor de pe Wall Street.
Propunerea este chiar mai ambiţioasă decât cea lansată de senatoarea Elizabeth Warren – care a propus ca datoriile să fie plătite gradual, în funcţie de venit.
America se confruntă deja de mulţi ani cu o criză presantă în ceea ce priveşte datoriile studenţeşti. Ambele părţi ale Congresului sunt de acord că această problemă are nevoie de o rezolvare imediată, însă există foarte multe neînţelegeri cu privire la modul în care ar trebui făcută reforma, potrivit The Atlantic.
La finalul lunii aprilie, senatoarea Elizabeth Warren, una dintre speranţele principale ale Democraţilor pentru Casa Albă în 2020 şi principalul contracandidat pentru primul tur al lui Bernie Sanders, a lansat în spaţiul public ideea unui plan de reformă despre care ea crede că ar putea rezolva problema fundamentală a sistemului.
Într-o postare pe platforma Medium, Warren a criticat abordarea guvernului în ceea ce priveşte accesul absolvenţilor de liceu la facultate, susţinând că guvernul ar putea subvenţiona o parte însemnată din costul studiilor astfel încât tinerii să nu mai apeleze la soluţia creditelor bancare de care nu mai reuşesc să scape pentru zeci de ani, sau chiar niciodată.
„În loc să subvenţioneze integral studiile, sau măcar parţial încât ele să rămână accesibile, guvernul federal a ales a treia opţiune: forţarea familiilor care nu îşi pot permite accesul la studii să ia împrumuturi exorbitante”, a scris ea într-o postare pe Medium.
Preşedintele american Donald Trump şi-a lansat oficial campania pentru alegerile prezidenţiale din 2020 în Orlando, Florida, săptămâna aceasta, şi a lansat o serie neaşteptată de promisiuni în faţa unui stadion plin de oameni.
„Vom sparge noi bariere medicale. Vom veni cu leacuri pentru multe, multe probleme, multe boli – inclusiv cancerul şi altele, încât ne apropiem din ce în ce mai mult cu fiecare încercare”, a spus Donald Trump în faţa susţinătorilor săi, citat de Business Insider.
Preşedintele american a mai lansat şi alte promisiuni pe care presa internaţională le-a clasificat drept parţial nerealiste.
„Vom eradica SIDA în America pentru totdeauna, şi suntem foarte aproape. Vom pune bazele pentru aterizarea astronauţilor americani pe suprafaţa planetei Marte”, adaugă Trump.
În mare parte, discursul lui Trump în faţa stadionului de 20.000 de persoane s-a axat pe atacuri asupra inamicilor săi tradiţionali, inclusiv Hilary Clinton, democraţii, şi ştirile false.
Gigantul Apple le-a cerut marilor furnizori cu care lucrează să analizeze care ar fi costurile pentru a muta între 15% şi 30% din capacitatea de producţie din China către sud-estul Asiei, în contextul în care compania americană se pregăteşte să îşi restructureze lanţul de furnizori, potrivit CNBC.
Cererea Apple este rezultatul extins al disputei comerciale dintre Beijing şi Washington, însă chiar dacă cele două părţi ajung la un acord, compania nu îşi va schimba decizia, potrivit Nikkei, care citează mai multe surse din piaţă.
Producătorul iPhone-urilor a decis că riscurile la care se expune prin dependenţa majoră de China, ca locaţie de producţie, sunt prea mari şi continuă să crească.
Principalele companii care asamblează pentru Apple, precum Foxconn, Pegatron, Wistron, Quanta Computer, Compal Electronics, Inventec, Luxhare şi Goertek trebuie să îşi evalueze opţiunile din afara Chinei, potrivit Nikkei.
Printre ţările luate în considerare se numără Mexic, India, Vietnam, Indonezia şi Malaezia, cu India şi Vietnam drept favorite pentru producţia de smartphone-uri.
Gigantul Apple le-a cerut marilor furnizori cu care lucrează să analizeze care ar fi costurile pentru a muta între 15% şi 30% din capacitatea de producţie din China către sud-estul Asiei, în contextul în care compania americană se pregăteşte să îşi restructureze lanţul de furnizori, potrivit CNBC.
Cererea Apple este rezultatul extins al disputei comerciale dintre Beijing şi Washington, însă chiar dacă cele două părţi ajung la un acord, compania nu îşi va schimba decizia, potrivit Nikkei, care citează mai multe surse din piaţă.
Producătorul iPhone-urilor a decis că riscurile la care se expune prin dependenţa majoră de China, ca locaţie de producţie, sunt prea mari şi continuă să crească.
Principalele companii care asamblează pentru Apple, precum Foxconn, Pegatron, Wistron, Quanta Computer, Compal Electronics, Inventec, Luxhare şi Goertek trebuie să îşi evalueze opţiunile din afara Chinei, potrivit Nikkei.
Printre ţările luate în considerare se numără Mexic, India, Vietnam, Indonezia şi Malaezia, cu India şi Vietnam drept favorite pentru producţia de smartphone-uri.