Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă şi au continuat acest comportament şi în 2018 şi în primele trei luni din acest an.
În cazul creditelor ipotecare, ponderea împrumuturilor noi cu dobândă fixă s-a majorat în T1/2019 de mai mult de două ori, până la 25,2% din totalul fluxurilor noi de credite ipotecare, faţă de nivelul de 11,4% din primele trei luni din 2018.
Programul „Prima Casă” ar putea deveni programul „O familie, O casă” încă de la finalul lunii iunie prin proiectul de OUG publicat încă de la finalul lunii mai de Ministerul Finanţelor Publice.
Noua variantă a programului vine cu dobânzi fixe cuprinse între 0,9% şi 5,5%, iar plafonul maxim care poate fi accesat se ridică la 570.000 lei (aproximativ 120.00 euro), faţă de uin plafon pe programul „Prima Casă” de 250.000 lei.
Întrebat luni în cadrul unei conferinţe la Ministerul de Finanţe când ar putea intra programul în vigoare, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, spune că acesta ar putea fi aplicat chiar din ultima săptămână a lunii iunie.
În cadrul proiectului de OUG se menţionează că avansul este propus a fi între 5 şi 10% din suma solicitată, locuinţa trebuie să aibă minim două camere şi o suprafaţă cuprinsă între 50 mp şi 100 mp.
Mai mult, noul program prevede că statul poate să garanteze 80% din valoarea creditului acordat, faţă de programul „Prima Casă” prin care statul garantează 50% pentru locuinţe mai noi de cinci ani, respectiv 40% pentru locuinţe mai vechi de 5 ani.
Noutăţile principale vin la nivel de dobândă, unde costul creditului este de 5,5% pe toată durata creditului, faţă de „Prima Casă”, unde dobânda este formată dintr-o marjă fixă de maxim 2%, plus o dobândă variabilă ROBOR/IRCC.
Însă, proiectul presupune o serie de subvenţii, astfel încât se aplică reducerea cu 2,6% a dobânzii pe toată durata creditului pentru cei care au venituri nete lunare mai mici de 6.000 lei individual, de 7.000 lei pentru o familie formată din doi adulţi sau un beneficiar care este asistent maternal pentru un copil, de 8.000 lei pentru o familie cu un copil şi de 9.000 lei pentru o familie cu doi sau mai mulţi copii.
Mai mult, se aplică în continuare reducerea dobânzii cu încă 1% pentru beneficiarii care au un copil sau sunt asistenţi maternali pentru un copil, şi cu 2 puncte procentuale pentru cei care au doi sau mai mulţi copii sau sunt asistenţi maternali pentru doi sau mai mulţi copii, cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 ani dacă urmează o formă de învăţământ de lungă durată.
Se mai prevede reducerea cu 1% a dobânzii pentru beneficiarii care sunt încadraţi sau au în familie persoane încadrate cu un grad de handicap grav.
Per total, reducerea cumulată pentru un credit nu poate depăşi 4,6% – ajungându-se astfel la o dobândă minimă de 0,9%.
O altă condiţie a programului care ar putea influenţa trendurile din piaţa imobiliară este cea care ţine de eligibilitatea locuinţelor în funcţie de vechime.
Astfel, pentru locuinţele noi, acestea nu trevbuie să aibă mai mult de un an de la data finalizării construcţie, cu condiţia să nu fi fost închiriată sau vândută unei persoane fizice.
În cazul locuinţelor utilizate, vechimea imobilului trebuie să fie cuprinsă între 1 şi 5 ani de la data finalizării construcţiei.
Proiectul de OUG încadrează în program şi locuinţele mai vechi de 5 ani, dar care au fost „supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării sau reducerii riscului seismic” cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului.
Veniturile nete ale persoanei sau familiei care contractează creditului nu pot depăşi următoarele valori: 8.000 lei net/persoană, 10.000 lei/ familie cu doi membri sau familie formată din adult şi copil, 11.000 lei pentru o familie cu trei membri sau un adult şi doi copii, şi 12.000 lei pe familie formată din doi adulţi şi minim 2 copii.
Vârsta maximă a beneficiarilor nu poate depăşi 55 de ani.
Decizia BNR a venit la scurt timp după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a prezentat un set de date potrivit căruia Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 5,0% pe seria brută faţă de trimestrul I din anul 2018 şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier; faţă de trimestrul IV 2018, PIB a fost în termeni reali mai mare cu 1,3%.
Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2019, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 8 aprilie, precizează instituţia.
„Pentru trimestrul I din 2019, creşterea de 5% faţă de trimestrul corespunzător din 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul acestei dinamici rămâne cel mai probabil consumul, aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie. O altă zonă aflată în ascensiune este cea a construcţiilor rezidenţiale, care şi-au revenit puternic ca volum în trimestrul I, aşa cum arată cifrele publicate tot astăzi (15 mai – n.red.) de către INS”, a declarat pentru ZF Horia Braun, economistul-şef al BCR.
Cei care au susţinut că ROBOR-ul cotat de bănci este artificial au câştigat prima luptă.
BNR a publicat joi pentru prima dată valoarea indicelui IRCC – indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor – aferentă trimestrului IV din 2018: 2,36%, un nivel mai redus decât ROBOR-ul la trei luni, cel mai folosit indicator de referinţă pentru creditele acordate românilor.
ROBOR-ul la trei luni anunţat joi a fost de 3,32%.
IRCC va fi folosit pentru creditele viitoare acordate de bănci, dar în Parlament există o iniţiativă potrivit căreia clienţii vor putea să schimbe indicatorul de referinţă din ROBOR în IRCC, dacă vor.
Ministerul Finanţelor a anunţat joi că IRCC va fi folosit şi la creditele în derulare Prima casă, Prima maşină şi Investeşte în Tine. Noul indice IRCC a fost calculat pe baza tranzacţiilor efective realizate de bănci pe piaţa interbancară în T4 2018. ROBOR este un indice calculat pe baza cotaţiilor afişate de 10 bănci la ora 11.00 pe ecranele de tranzacţionare, din care se scad extremele.
Valoarea IRCC, mai mică decât ROBOR, dă câştig de cauză, cel puţin până acum, celor care au susţinut că ROBOR-ul este un indice artificial, care are la bază doar nişte cotaţii pe baza cărora nu se fac tranzacţii, iar cei cu credite în lei ar plăti mai mult decât ar fi trebuit. La un calcul sumar făcut de ZF pe un credit Prima casă de 285.000 de lei (65.000 de euro), rata lunară cu ROBOR era de 1.590 de lei, iar cu IRCC de 1.420 de lei.
Noul indice IRCC, care înlocuieşte Roborul, este cotat la 2,36% în prima şedinţă în care e calculat, potrivit datelor BNR. Noul indice este calculat pe baza valorilor din T4 2018.
În cazul unui credit Prima Casă, dobânda variabilă se calcula după formula 2% + Robor la 3 luni. Pentru un credit acordat pe 30 aprilie (ultima zi în care se lua în calcul Roborul în calculul creditelor noi acordate la dobândă variabilă), această dobândă ar fi însemnat 2% + 3,37%, adică o dobândă de 5,37%.
În cazul unui credit de 285.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) pe 30 de ani, rata unui credit contractat cu Robor în calculul dobânzii variabile ar fi de aproximativ 1.590 de lei.
De joi, 2 mai, acelaşi credit s-ar calcula în baza noului indice IRCC. Asta ar însemna că dobânda ar fi 2% + IRCC (2,36%), adică 4,36%, o diferenţă semnificativă. Rata pentru acelaşi credit de 285.000 de lei s-ar reduce la 1.420 de lei, o scădere de aproximativ 170 de lei lunar.
Săptâmâna trecută m-am trezit cu o întrebare: Iau un credit ipotecar şi cei de la bancă mă întreabă dacă merg cu ROBOR sau aştept să apară noua dobândă. Ce-i cu această nouă dobândă, că nu înţeleg nimic? Şi cum e mai bine, care dobândă este mai mică?
Joi, 2 mai, BNR va începe să publice zilnic şi trimestrial noul indice de referinţă de dobândă pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – calculat pe baza tranzacţiilor realizate de bănci între ele pe piaţa interbancară, conform OUG 19/2019.
Joi, 2 mai, momentul adevărului: BNR va anunţa indicele de referinţă de dobândă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, care va înlocui Roborul. Atunci se va vedea care este diferenţa dintre cotaţiile de dobândă afişate de bănci şi tranzacţiile efective
Acest IRCC va înlocui ROBOR-ul, celebrul indice de referinţă pentru credite, pentru noile împrumuturi acordate persoanelor fizice.
La un credit de retail, dobânda se calculează pornind de la un indice de referinţă, ROBOR până acum, la care se adaugă marja băncii.
Acest sistem este valabil pentru creditele cu dobândă variabilă. Dobânda pe care o plăteşte cineva depinde astfel de variaţia ROBOR, pentru că marja băncii este fixă pe toată durata creditului. La creditele care din start au dobândă fixă, ştii încă de la început cât ai de plată.
Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,42% pe an, de la 3,39% pe an.
Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas la 3,52%, iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 3,58% pe an de la 3,57%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro