BusinessMagazin

Tag: dispunere

  • Câţi bani sunt dispuşi să cheltuie studenţii români pe locuinţele închiriate

    Cei mai mulţi studenţi aflaţi în căutarea unei locuinţe în chirie şi-ar dori să găsească o garsonieră, să împartă spaţiul închiriat cu un coleg de apartament şi să aibă un contract de închiriere pentru o perioadă de un an. Ce bugete şi ce preferinţe au studenţii români atunci când vine vorba de locuirea în chirie sunt informaţiile scoase la iveală de studiul OLX Imobiliare „Student român, caut garsonieră în chirie”.

    Cei mai mulţi studenţi locuiesc în chirie (87%), în cămin (8%) sau cu familia (3%), iar principalele oraşe în care aceştia studiază sunt Bucureşti (20%), Iaşi (15%), Cluj-Napoca (13%), urmate de Braşov (8%) şi Timişoara (7%), după cum reiese din studiul OLX Imobiliare „Student român, caut garsonieră în chirie”.
    Întrebaţi ce îi împiedică să locuiască în chirie, cei mai mulţi dintre studenţii care stau în cămin s-au referit la costurile mari (86%) şi la faptul că e mai distractiv să stea în cămin (6%). Cei care locuiesc alături de familie au declarat că nu stau în chirie tot din cauza costurilor mari (86%), dar şi din cauza responsabilităţilor implicate de acest tip de locuire (11%).

    Peste jumătate dintre cei aflaţi în căutarea unei locuinţe în chirie au spus că au un buget lunar de 100-200 euro (55%). Pe locul doi s-au situat cei care vor să aloce 201-300 euro pentru chiria lunară (23%), urmaţi de cei care au un buget sub 100 euro (15%). Pe de altă parte, 7% dintre aceştia sunt dispuşi să aloce un buget de peste 301 euro pentru chiria lunară.

    În ceea ce priveşte bugetul pentru întreţinere, 55% dintre studenţi au declarat că alocă o sumă cuprinsă între 100 şi 200 lei pe lună. Cei care pot aloca între 201 şi 300 lei au reprezentat 22% din total, iar cei care pot plăti peste 300 lei – 8%. În acelaşi timp, 15% dintre studenţi au declarat că vor să plătească sub 100 lei pentru întreţinerea lunară.

    Atunci când vine vorba de tipul de locuinţă pe care şi-l doresc, 54% dintre respondenţi au declarat că îşi caută o garsonieră, 39% – un apartament cu două camere şi 5% – un apartament cu trei camere. Cei mai mulţi studenţi îşi doresc să locuiască timp de un an în locuinţa pe care o vor găsi (37%), în timp ce 27% îşi doresc să stea unul sau doi ani, procentaj care rămâne valabil şi în cazul celor care vor să stea peste doi ani. Numai 9% vor să stea sub un an în viitoarea lor locuinţă în chirie.

    Cât despre zona pe care o preferă, cele mai importante criterii pe care le iau în considerare studenţii sunt preţul accesibil, accesul la mijloacele de transport şi apropierea de facultate. Întrebaţi care sunt aşteptările de la proprietatea pe care o vor închiria, studenţii care au participat la realizarea studiului au mai menţionat costurile rezonabile, proprietarul – mai precis cât de prietenos este acesta, dar şi confortul.

    Aproape jumătate dintre studenţi vor împărţi locuinţa cu un coleg de apartament (49%), 31% vor locui singuri şi doar 8% vor sta cu doi colegi de apartament. „Începutul de toamnă marchează mereu o perioadă mai efervescentă în sectorul imobiliar, iar acest lucru este generat şi de valul de studenţi care se mută în oraşele universitare. Am profitat de acest moment cheie pentru a descoperi care sunt alegerile pe care le fac tinerii care se mută în chirie, ce criterii iau în considerare, dar şi care sunt bugetele lor. În urma studiului derulat pe OLX.ro, am aflat mai multe lucruri interesante, printre care faptul că studenţii îşi aleg zona în care vor să locuiască în funcţie de preţ, accesul la mijloacele de transport şi apropierea de facultate. Am mai aflat, de altfel, că cei mai mulţi studenţi vor locui împreună cu un coleg şi caută apartamente cu un buget lunar de sub 200 de euro”, a declarat Mihai Sava, Real Estate Business Manager OLX Group.

    Studiul a fost derulat pe parcursul lunii septembrie 2019, printr-un chestionar online aplicat vizitatorilor OLX.ro şi a implicat 670 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârste de peste 18 ani, din diferite zone ale României.  

     

     

  • Vreţi să scăpaţi de viaţa aglomerată şi haotică de la oraş? Mai multe SATE SUPERBE din Italia oferă 27.000 de euro celor dispuşi să se mute acolo

    În ultimii ani, tot mai multe oraşe sau regiuni din Europa au demarat programe de atragere a locuitorilor – fie prin vânzarea unor locuinţe cu 1 dolar, fie prin oferirea unui teren sau chiar a unui loc de muncă.
     
    O ofertă incredibilă vine însă din Molise, o regiune din estul Romei care oferă celor dispuşi să se mute nu mai puţin de 27.000 de euro.
     
    Mai exact, cei care se relochează vor primi 700 de euro pe lună timp de trei ani, indiferent în care dintre cele 106 sate decid să se stabilească. 
     
    Există însă şi o condiţie: doritorii trebuie să pornească o afacere în aceşti trei ani – poate fi o vulcanizare sau un  mic magazin alimentar.
     
    “Vreau ca regiunea Molise să renască, vreau să evit ca satele autentice să se transforme în oraşe-fantomă”, a declarat celor de la CNN Antonio Tedeschi, consilierul regional care a dezvoltat proiectul.
     
    El încurajează în special cuplurile tinere cu copii să aplice la programul care se va lansa oficial pe 16 septembrie.

  • BBC: Parlamentarii britanici sunt dispuşi să meargă în instanţă pentru întârzierea Brexitului

    Un proiect de lege al opoziţiei care l-ar obliga pe Johnson să ceară Uniunii Europene o prelungire a plecării Marii Britanii pentru a evita un Brexit fără acord în 31 octombrie a fost aprobat vineri de camera superioară a Parlamentului, Camera Lorzilor.

    Regina Elisabeta este de aşteptat să o semneze în lege luni.

    Johnson, lider al campaniei de ieşire din UE în timpul referendumului Brexit din 2016, a preluat funcţia în iulie, după ce predecesorul său din partid conservator, Theresa May, a renunţat după trei încercări eşuate de a trece prin Parlament acordul negociat cu Bruxelles-ul.

    Noul prim-ministru spune că vrea să scoată Marea Britanie din UE pe 31 octombrie, cu sau fără un acord cu blocul.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Care sunt noile tendinţe din piaţa comerţului cu diamante

    Ca atare, producătorii de bijuterii încearcă să vină cu soluţii, scrie The Telegraph.

    Producătorul de diamante şi bijuterii De Beers, de exemplu, a optat, printre altele, pentru diamante neşlefuite, în special galbene, pe care le-a strecurat printre celelalte pietre preţioase folosite la piesele din colecţia Portraits of Nature inspirată de vieţuitoare din zonele unde se află minele sale.

    Creatoarea Valerie Messika utilizează diamante colorate pentru bijuterii de lux gândite să poată fi purtate la fel de bine la o cămaşă de blugi sau tricou şi haine elegante, iar Ana Khouri propune bijuterii cu note asimetrice în care diamantele par să se contopească cu metalul în care sunt montate.

  • În ce au ajuns să se transforme fostele fabrici de pe vremea lui Ceauşescu

    Creşterea economică din ultimii ani, dar mai ales creşterea veniturilor populaţiei şi a consumului şi cererea pentru locuinţe şi birouri noi au readus în discuţie dezvoltările vechilor platforme industriale. Dacă în anii de boom economic, 2007-2008, multe dintre acestea au fost cumpărate cu bani grei de către mari jucători imobiliari iar de atunci stau în continuare abandonate, acum terenurile sunt tranzacţionate numai dacă au autorizaţiile necesare.

    „În ultimii doi-trei ani terenurile vechilor fabrici au fost principala ţintă a dezvoltatorilor imobiliari, atât în Bucureşti cât şi în marile centre regionale din ţară, iar apetitul pentru astfel de proprietăţi rămâne ridicat, a spus Sînziana Oprea, director land agency în cadrul Colliers International.

    Dacă până în 2018 principalii dezvoltatori se fereau să se aventureze pe o mare platformă de unii singuri şi preferau să meargă la sigur într-o zonă deja cunoscută, precum Piaţa Victoriei, Orhideea sau Barbu Văcărescu, în ultimul an tot mai multe companii au prins din nou gustul marilor platforme, iar cei care deţin astfel de terenuri au depus deja documentaţia necesară pentru a obţine autorizaţiile necesare – fie pentru a putea obţine un preţ mai bun în cazul unei vânzări, fie pentru a demara lucrările.

    „Terenurile mari sunt în continuare preferate de dezvoltatori, în detrimentul celor mici, pentru că ele oferă randamente superioare prin scalarea proiectelor, dar şi prin opţiunile de fazare sau extindere, prin care dezvoltatorii îşi pot gestiona riscurile şi expunerea în funcţie de situaţia pieţei. Totodată, ele permit crearea unor dezvoltări mixte, complexe, integrate, care devin referinţe pe piaţă şi potenţează imaginea dezvoltatorului, a declarat Sânziana Oprea. Ea a subliniat că „PUZ-ul a devenit un element critic în decizia de achiziţie şi în structura tranzacţiei. Un teren cu PUZ într-o locaţie strategică poate ajunge acum să se vândă cu 30-40% mai mult decât unul fără Plan Urbanistic Zonal.

    Avantajul Capitalei, dacă se poate spune aşa, este faptul că Bucureştiul a cunoscut o evoluţie mai puţin obişnuită în era comunistă. La acea vreme s-a decis ca multe uzine să aibă activitatea în interiorul oraşului, motiv pentru care, după ce acestea au fost închise în anii ‘90, au lăsat foarte mult teren liber pentru viitoare dezvoltări. Mai mult, fiind foste platforme industriale infrastructura deja exista – nu numai drumuri, dar şi o reţea electrică suficient de bine dezvoltată şi gaze, alături de apă curentă şi canalizare. O dezvoltare pe teren viran necesită investiţii.

    „Mai sunt puţine fabrici disponibile în interiorul oraşelor, care să beneficieze şi de infrastructura necesară unor proiecte de scară mare, de aceea sunt valoroase şi sunt disputate de regulă de mai mulţi dezvoltatori, explică Sânziana Oprea.

    În prima parte a acestui an mai multe proiecte au revenit în atenţia pieţei imobiliare – Adriean Videanu, fostul ministru al economiei în guvernul condus de Emil Boc, a demarat oficial procedura pentru a obţine un Plan Urbanistic Zonal pentru proiectul de la Titan Mar, de la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi Şoseaua Progresului.

    Proiectul de la Titan Mar include nouă clădiri, fiecare cu 3 etaje în subteran şi plus de la 12 la 35 de etaje, având un regim de înălţime de până la 120 de metri.
    Potrivit fazei de proiectare a PUZ-ului, terenul pe care va fi dezvoltat viitorul proiect are o suprafaţă de 50.470 mp. Înainte de 1989 dar şi în anii ‘90 zona era una cu caracter industrial, deservită inclusiv de o linie de cale ferată, însă treptat întreaga activitate industrială a fost oprită, iar vechile hale au fost demolate, în condiţiile în care acestea erau la doi paşi de Marriott şi Palatul Parlamentului. În zona respectivă îşi desfăşurau până în anii ‘90 activitatea unor vechi companii de stat precum Vulcan sau Termoenerg.

    Aceeaşi zonă, dar spre intersecţia de la Răzoare a atras atenţia celor de la One United, care anul trecut au cumpărat platforma Ventilatorul de 5,3 hectare unde vor construi proiectul One Cotroceni Park, care va include atât birouri cât şi locuinţe.

    „Pentru One Cotroceni Park analizăm posibilitatea de a avea birourile conectate direct la viitoarea staţie de metrou Academiei, a spus Victor Căpitanu, fondator şi acţionar al One United. Viitorul proiect One Cotroceni Park va reprezenta, potrivit acţionarilor, o dezvoltare mixtă de birouri, apartamente şi comercial, iar lucrările la noul ansamblu ar urma să înceapă în cursul acestui an. Terenul din zona Răzoare se află între două viitoare staţii de metrou, de pe magistrala către Drumul Taberei – Academia Militară şi Orizont. Acolo există deja din 2013 un PUZ obţinut pentru un proiect mixt, de birouri şi rezidenţial, cu nouă clădiri de 11 etaje, una de 12 şi un turn de 20 de etaje, potrivit datelor ZF. One United intenţionează să construiască acolo 40.000 mp de spaţii de birouri, iar întreg proiectul ar fi gata în următorii 7-8 ani.

    În apropiere de viitorul proiect al celor de la One United este Casa Radio, proiect anunţat pe la mijlocul anilor 2000 odată cu AFI Cotroceni. Dacă AFI funcţionează deja de foarte mulţi ani, Casa Radio este în continuare o ruină. Anul acesta tot cei de la AFI şi-au anunţat intenţia de a prelua proiectul de la Plaza Centers. Doron Klein, CEO AFI Europe România, spunea la începutul anului că analizează cazul şi că ar putea construi acolo un proiect mai mare decât AFI Cotroceni. Abandonată în ultimii 13 ani, cu toate că israelienii de la Plaza Centers, controlaţi de Elbit Imaging, s-au angajat să dezvolte acolo un proiect în parteneriat public-privat, Casa Radio ar putea fi transformată de cei de la AFI Europe, care au semnat o scrisoare de intenţie neangajantă pentru achiziţia pachetului majoritar de acţiuni contra sumei de 60 milioane de euro.

    Proiectul iniţial, evaluat la 1,5 miliarde de euro, viza o suprafaţă de 467.000 mp şi ar putea deveni acum unul de birouri şi rezidenţial datorită proximităţii faţă de staţia de la Eroilor, unde se vor intersecta trei linii de metrou.

    Tot o actuală ruină care ar putea prinde din nou viaţă este proiectul de la Hala Unirii. Omul de afaceri Aurel Muntean, care deţine magazinul Victoria de pe Calea Victoriei şi hotelul Împăratul Romanilor din Sibiu, are în plan reluarea lucrărilor de la Hala Unirii din centrul Capitalei, din spatele magazinului Unirea.
    Potrivit primăriei sectorului 3, în luna august a anului trecut, la solicitarea lui Lucian Mitariu, reprezentant al SC Minerva – Galeriile Comerciale, a fost emisă o autorizaţie pentru „Intrare în legalitate – modificări interioare/exterioare, reconfigurare, extindere corp C1, schimbarea funcţiunii – Centru de Afaceri Unirea“. Proiectul va avea şapte niveluri, dintre care două în subteran, un parter şi patru etaje supraterane.

    Ultima ştire cu privire la Hala Unirii, care alături de cel din Pantelimon erau singurele „circuri ale foamei“ finalizate în Bucureşti înainte de 1989, este din 2012, când proprietarul anunţa că va transforma clădirea într-un centru comercial. La câteva luni de la acel anunţ însă, lucrările au fost oprite.

    Dincolo de ruinele erei comuniste se află vechile clădiri de fabrici din perioada inter şi antebelică a României. Spre exemplu Parcul Carol este înconjurat de vechi clădiri cu o arhitectură ce aminteşte de epoca Micului Paris, însă cele mai multe dintre ele sunt abandonate, părăsite şi lăsate să se degradeze.

    Printre aceste fabrici se numără şi Chibro, compania care deţine terenul de aproape 35.000 mp şi clădirile fostei fabrici de chibrituri de lângă Parcul Carol din Capitală. Aceasta a depus luna trecută la Primăria Capitalei un anunţ de intenţie pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru dezvoltarea unui ansamblu multifuncţional de locuinţe colective, comerţ, birouri şi servicii, potrivit datelor Primăriei Bucureşti. Elaboratorul este firma Arttek C.B., care elaborează proiectul şi pentru Adriean Videanu şi planul pentru Titan Mar, unde vrea să construiască nouă turnuri de birouri şi locuinţe.

    Potrivit proiectului depus, proprietarul vrea să obţină autorizaţie pentru construcţia a cinci clădiri cu 3 etaje în subsol şi între 4 şi 8 etaje supraterane şi păstrarea unor structuri existente.

    Dar în ţară? Iaşi, Cluj sau Timişoara de asemenea au foste platforme industriale pe care marii dezvoltatori vor să le transforme in proiecte imobiliare.
    Spre exemplu în Cluj, belgienii de la Speedwell contruiesc un ansamblu mixt cu peste 200 de apartamente, o clădire de birouri şi spaţii comerciale, în urma unei investiţii de 42 mil. euro. Proiectul Record Park este în prezent construit pe fostele Grajduri Imperiale ale Imperiului Austro–Ungar, ulterior parte a unei fabrici de textile şi este în plan pentru a fi gata în al doilea trimestru din 2020. Acestea vor fi restaurate într-o zonă de birouri, care combină spaţii de co-working, un centru de artă şi spaţii de restaurante şi relaxare. Componenta rezidenţială a Record Park va fi formată din două clădiri, fiecare cu şapte etaje, care vor însuma 236 de studiouri şi apartamente cu două, trei şi patru camere.

    Dacă oraşele din vestul ţării au ţinut prima pagină în ultimii ani datorită ritmului alert de dezvoltare, şi estul ţării are propriii campioni.

    În 2012 Iulian Dascălu inaugura în capitala Moldovei proiectul Palas Iaşi în urma unei investiţii de 265 mil. euro care include mallul şi birouri. Acesta a schimbat complet zona centrală a Iaşiului. Anul acesta cei de la Prime Kapital, care îl are drept fondator pe Martin Slabbert, cel care a fondat şi NEPI, au anunţat că vor investi peste 200 mil. euro în proiectul mixt Silk District, pe care îl vor dezvolta pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi.

    Proiectul Silk District, prezentat ca unul de tip mixed-use, va cuprinde birouri, locuinţe, hotel, clinici medicale. Întregul proiect include patru faze de execuţie, iar prima fază va demara în T1 al anului 2020, urmând ca în T3 al anului 2021 să fie finalizat.

    De asemenea, termenul de finalizare a întregului proiect este stabilit pentru anul 2024, potrivit lui Maggie Kitshoff, director executiv rezidenţial şi office al Prime Kapital.

    Chiar dacă multe proiecte imobiliare s-au anunţat, încă sunt multe zone, atât în Bucureşti cât şi în marile oraşe ale ţării unde vechi platforme industriale zac abandonate. Explicaţia? Multe dintre acestea au fost cumpărate pentru un preţ ridicat în 2007-2008, iar o demarare a proiectului ar însemna o recunoaştere a pierderii, între preţul de atunci şi evaluarea de acum. Chiar şi aşa, Bucureştiul aşteaptă noi dezvoltări pentru a-şi îmbunătăţi imaginea şi pentru a creşte portofoliul imobiliar şi a ajunge din urmă, eventual, Budapesta şi Varşovia. 

  • Strategie cu digitalizare, noi produse şi listare

    „Anul 2019 este foarte important din perspectiva digitalizării, iar aceasta reprezintă cu certitudine direcţia de dezvoltare a grupului Idea Bank România. Când vorbim despre digitalizare cred că cea mai importantă perspectivă este cea a clientului: timp economisit în relaţia cu banca. Pentru client eşti digital dacă îi oferi cele trei funcţii esenţiale bancare în mediul online, acolo şi atunci când acesta îşi doreşte: depozite, credite şi tranzacţii. Strategia băncii este de a perfecţiona instrumentele web deja existente şi de a înrola cât mai mulţi clienţi prin acestea şi abia în a doua fază de a pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze pe o bază continuă”, afirmă Mioara Popescu, CEO al Idea Bank, instituţie de credit deţinută de polonezii de la Getin Holding.

    Pe lângă reţeaua de unităţi teritoriale, care rămâne încă de bază, Idea Bank s-a orientat şi spre canalele de distribuţie online pentru persoane fizice nonclienţi lansând Calculatorul cu Dorinţe – pentru credite de consum – şi platforma Idea WebDepo – pentru depozite, necondiţionate de deschiderea prealabilă a unui cont curent online.

    WebDepo, o platformă prin care clientul are posibilitatea să-şi creeze un depozit într-un timp foarte scurt, în trei paşi, a fost lansată anul trecut. „Până în acest moment am reuşit să economisim timpul a peste 1.600 de clienţi, am simplificat vieţile acestora pentru că ei nu s-au mai deplasat la bancă pentru a constitui un depozit, deşi nu avuseseră vreo relaţie anterioară cu banca”, descrie Mioara Popescu cele mai recente rezultate înregistrate de platformă.

    Volumul de depozite atrase online de Idea Bank a fost dublu faţă de nivelul planificat, până la finele anului 2018 ajungând 50 de milioane de lei în depozite noi constituite online, iar acum volumul se îndreaptă spre 100 de milioane de lei. Pentru finalul anului 2019, banca îşi propune să ajungă la depozite noi în jur de 200 de milioane de lei.

    Tot anul trecut, pe partea de creditare, banca a lansat Calculatorul cu Dorinţe – un instrument de aprobare a creditelor de consum online care va fi adus în 2019 la un alt nivel, procesul de creditare urmând să fie 100% online, după cum dă asigurări Mioara Popescu.

    „Fluxul actual de vânzare online al creditului nu asigură finalizarea procesului, clientul trebuie să meargă în sucursală pentru semnarea contractului, iar rezultatul nu este la fel de mulţumitor ca în cazul depozitelor online. Revizuim în prezent interfaţa Calculatorului cu Dorinţe şi implementăm semnătura digitală. Astfel, se vor crea premise pentru o mai bună penetrare a creditului online în rândul clienţilor. Pentru semnătura digitală, colaborăm cu o firmă din România. Suntem în teste. Învăţăm din fiecare greşeală pe care o facem şi o evităm în viitor.” Şefa Idea Bank aminteşte că procesul de vânzare a unui credit online se bazează în primul rând pe prudenţă, pe o bună gestiune a riscului de credit, pe o bună informare şi conştientizare a clientului referitoare la sarcinile ce decurg din contractul de credit, de necesitatea respectării disciplinei de plată şi a graficului de rambursare. „Este foarte importantă disciplina la plată a clienţilor, element care determină scăderea riscului în creditare şi implicit a costului creditului, altfel spus diminuarea dobânzilor.”

    Gestiunea NPL-urilor este parte a strategiei Idea Bank. „În prezent, rata creditelor neperformante este sub 5%, acesta fiind de altfel targetul nostru pentru acest an.”

    Legat de zona tranzacţională, anul 2019 va fi anul lansării unei noi aplicaţii de internet banking atât pentru IMM-uri, cât şi pentru persoanele fizice. Iar aplicaţia de internet banking va putea să fie utilizată şi pe mobil, spune şefa Idea Bank.

    „Avem o soluţie foarte practică şi simplă care va crea mai multă valoare adăugată la client. Ne propunem şi reuşim prin proiectul nostru ca şi perspectivele aduse de PSD2 să fie integrate în noua aplicaţie de internet banking astfel încât în colaborarea noastră viitoare cu fintech-urile să valorificăm două elemente importante: banca aduce baza de clienţi şi un plus de încredere pe care clienţii îl au în bancă, iar fintech-ul vine cu experienţa utilizatorilor creată de noile generaţii de programatori, ei înşişi consumatori de servicii bancare, dar cu aşteptări modelate de social media şi e-commerce-ul modern. Este o experienţă interesantă pentru că fintech-ul are foarte mult know-how, iar noi avem prudenţa şi încrederea pe care clientul ţi le dă şi de care eşti responsabil. Încercăm să combinăm cele două laturi.”

    Primele progrese privind dezvoltarea inteligenţei artificiale se văd deja în cadrul Idea Bank, acolo unde o aplicaţie învaţă din comportamentul la plată al clientelei şi modelează un sistem de scoring privind decizia de aprobare sau respingere a unui credit, potrivit şefei băncii. „Această inteligenţă artificială se comportă ca o entitate vie care se dezvoltă continuu atâta timp cât este «hrănită» cu date despre comportamentul clienţilor noştri şi poate deja înlocui decizia umană în aproximativ jumătate din aplicaţiile de credit.”

    Anul trecut, Idea Bank a finalizat upgrade-ul sistemului informatic al core banking system (CBS) – urmat de integrarea celorlalte aplicaţii. Iar volumul investiţiilor a fost de aproximativ 2 milioane de  euro în 2018 şi procesul continuă în 2019.

    Profitul Idea Bank nu a avut în 2018 acelaşi ritm de creştere comparativ cu cel obţinut la nivelul grupului, fiind influenţat de un nivel mai mare de cheltuieli şi investiţii. „Dezvoltarea digitală este mare consumatoare de resurse.”

    Idea Bank a raportat pentru 2018 un profit de 8,4 milioane de lei, în creştere faţă de nivelul de 7,4 milioane de lei înregistrat în 2017. Iar activele băncii au urcat la 2,1 miliarde de lei.

    Obiectivele băncii în 2018 s-au axat pe creştere organică sănătoasă, pe continuarea procesului de digitalizare, pe îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii existenţi şi în acelaşi timp pe atragerea unor noi clienţi, pe creşterea nivelului de pregătire a echipei Idea Bank. În acelaşi timp, Idea Bank s-a axat pe funcţionarea unor parteneriate reale cu canalele alternative prin care vinde o parte din credite, iar controlul adecvat al costurilor operaţionale a fost un alt obiectiv important.

    Legat de profitul băncii în 2019, estimările indică un nivel mai mic decât în 2018, scăderea cu 6,7% fiind explicată de efectul taxei bancare, bugetată la nivel maxim, de 0,2% din activele financiare eligibile, respectiv 2,8 mil. lei, susţine şefa Idea Bank. „Estimăm creşterea cu peste 8% a soldului creditelor, deci este posibil ca impactul taxei să fie mai mic. Vom fi siguri după publicarea normelor metodologice.”

    Pentru 2019, strategia digitală a Idea Bank presupune investiţii în digitalizare în jur de 800.000 de euro, potrivit Mioarei Popescu.

    Dar prin ce se diferenţiază platforma digitală a Idea Bank de concurenţă?

    „Ne plac lucrurile simple, practice, altfel. Idea Bank are o perspectivă de open banking pentru nonclienţi, adică pentru persoanele fizice şi juridice care nu au deja o relaţie cu banca. Astfel, noi descompunem cele trei funcţii bancare în aplicaţii online deschise oricărui potenţial client: poţi contracta un depozit sau un credit online fără să fi avut o relaţie prealabilă cu banca. Odată contractat un produs sau serviciu devii client, iar rolul băncii este de a crea conţinut pentru tine – motive de a reveni continuu pe o platformă de internet banking, acolo unde poţi să-ţi consulţi soldurile, poţi efectua plăţi sau schimb valutar avantajos şi unde vei regăsi un marketplace de unde poţi contracta alte produse şi servicii oricând şi oriunde doreşti.”

    Într-o primă etaptă, Idea Bank urmăreşte să perfecţioneze instrumentele web deja existente şi să atragă cât mai mulţi clienţi prin acestea, iar ulterior, în a doua fază, va pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze continuu.

    „Faptul că avem numai 33 de sucursale ne obligă să fim activi şi performanţi în mediul digital, astfel putem asigura ritmul de creştere prognozat. Nu vom renunţa în viitorul apropiat la sucursale pentru că sucursalele au rolul lor, asigură legătura cu clientul, poţi să-i furnizezi mai multe informaţii. Sunt mulţi clienţi care deşi accesează depozitul online vizitează sucursala pentru a se asigura că lucrurile sunt în regulă, se simt mai confortabil dacă vorbesc şi interacţionează şi cu reprezentanţii băncii.”

    Şefa Idea Bank apreciază că, într-o perspectivă mai îndelungată, clientul va avea banca şi consultantul său în buzunar, astfel ca prin aplicaţii inteligente instalate pe telefonul mobil să-şi poată satisface nevoile sale. „Noi trebuie să fim pregătiţi pentru această perspectivă. Prin urmare, strategia digitală trebuie implementată conform planului cu grijă în gestionarea schimbării în mod eficient atât în interiorul organizaţiei, ca şi din perspectiva relaţiei cu clientul.”

    Directorul general al Idea Bank apreciază că penetrarea soluţiilor digitale în rândul clienţilor ar fi mai uşoară dacă şi la nivelul instituţiilor statului ar exista o reală agendă digitală naţională, să poţi să-ţi plăteşti toate taxele online, să poţi să deschizi o companie online sau să depui anumite documentele. „Avem o viteză foarte bună a internetului în România. De ce să nu o folosim?”

    În ceea ce priveşte cooperarea dintre o bancă şi un fintech, şefa Idea Bank crede că aceasta va fi din ce în ce mai prezentă, inclusiv pe piaţa românească, care se va adapta la ceea ce se întâmplă pe plan european şi nu numai.

    „Noua provocare sunt noii competitori care apar pe piaţa românească, fintech-urile, care ne obligă şi pe noi, băncile, să fim inovativi. Cu siguranţă vor fi un partener în viitor. Noii competitori ne obligă să fim inovativi, să stăm la aceeaşi masă, să fim parteneri cu ei şi să fim competitivi în acelaşi timp cu vremurile pe care le trăim.”

    Pe lângă planurile legate de digitalizare, Idea Bank are şi obiective noi privind produsele şi serviciile oferite.

    IMM-urile şi creditul imobiliar, în centrul atenţiei

    Idea Bank este o bancă de talie mică, dar care îşi propune o creştere organică ca urmare a eforturilor continue de creştere a eficienţei într-un mediu concurenţial, dar şi instabil din punct de vedere legislativ, a menţionat directorul general al Idea Bank.

    Specializată mai ales pe creditarea de consum, Idea Bank vrea să-şi extindă gama de produse şi va lansa de la jumătatea acestui an şi credite imobiliare, urmând să se concentreze mai mult şi spre finanţarea IMM-urilor. „Important este să reuşim realizarea unui echilibru: nu poţi să te dezvolţi numai pe consum. A apărut o schimbare în orientarea nostră: IMM-urile şi creditul imobiliar vor fi mai mult în centrul atenţiei. Am decis să acordăm o mai mare atenţie IMM-urilor şi creditului ipotecar abia după ce am căpătat o expertiză în creditul de consum. Suntem siguri că putem să gestionăm procesul acesta şi pornim la drum”, spune şefa Idea Bank.

    În ceea ce priveşte creditul de consum, produsul principal de credit al Idea Bank, în termeni de acaparare de cotă de piaţă, banca câştigă lunar o cotă incrementală (calculată ca volume noi credite Idea Bank / volume noi piaţă) de peste 2% faţă de o pondere de 0,47%, cota de piaţă a băncii după active, a explicat Mioara Popescu.

    Idea Bank urmează să intre de la jumătatea anului 2019 pe segmentul creditării ipotecare. „Creditul ipotecar se bazează pe un flux complet informatizat, foarte bine controlat. Ne-am obişnuit clienţii cu produse simple şi practice şi pe acest standard este proiectat creditul ipotecar. Lansarea va fi la jumătatea acestui an. Deja suntem în faza finală de testare, deci aproape gata, iar echipa de proiect este foarte implicată pentru a fi sigură că nu va fi niciun fel de inconvenient la lansare.“

    Referitor la obiectivele de vânzări pe noua nişă, Idea Bank ţinteşte un volum de credite ipotecare de aproximativ 100 mil. lei în acest an. „În funcţie de evoluţia vânzărilor şi de feedbackul primit de la clienţi, vom analiza şi, eventual, vom revizui produsul şi fluxurile operaţionale pentru a-l face cât mai atrăgător şi prietenos.“

    Strategia actuală a Idea Bank nu include credite Prima casă, ci doar credite ipotecare standard, potrivit Mioarei Popescu. „Din perspectiva dobânzilor practicate de competiţie, atât de mult s-a apropiat nivelul acestora la creditele ipotecare încât din punctul meu de vedere programul Prima casă ar trebui să se apropie de final. Idea Bank a participat la două ediţii ale programului, după care în contextul dificil al anilor 2012-2013 am decis să nu mai participăm. Strategia noastră actuală nu include credite Prima casă, doar credite ipotecare standard. Vedem cum merge produsul nostru şi apoi decidem extinderea.“

    În ceea ce priveşte IMM-urile, şefa Idea Bank a explicat că sunt foarte importante, sunt o parte a motorului de funcţionare a economiei româneşti, însă apreciază că mai este nevoie de încredere şi poate de curaj, în condiţii de risc bine gestionat, pentru a se crea un real parteneriat între bănci şi IMM-uri.
    Idea Bank îşi propune dublarea volumului de vânzări pentru IMM-uri în 2019, vânzările noi de credite pentru IMM-uri bugetate fiind de peste 400 mil. lei. „Am acumulat suficientă expertiză în ceea ce priveşte abordarea IMM-urilor. Avem un parteneriat de finanţare cu Fondul European de Investiţii din care am folosit deja prima tranşă. Printre clienţii noştri regăsim IMM-uri din IT, industria hotelieră, comerţ, transport, industrie, agricultură. Un rol deosebit în finanţarea acestora îl are compania de leasing din grupul Idea România, respectiv Idea Leasing, un jucător important pe piaţa de profil, cu care colaborăm eficient în cadrul modelului nostru de business.“

    Un element important în procesul de finanţare sunt dobânzile. Referindu-se la dobânzile la credite, şefa Idea Bank consideră că „s-a făcut cam tot ceea ce ar fi trebuit să se facă”. „Toate băncile practică aproape acelaşi nivel al dobânzilor. Diferenţa vine acum din calitatea procesului de vânzare a produsului, calitate pe care o transferi către client şi care constă în rapiditate, în simplitate, în modul în care ştii să gestionezi încrederea. Astfel, diferenţele dintre nivelul dobânzilor nu mai sunt decisive în decizia de creditare şi am văzut acest lucru şi la clienţi. Se întâmplă să accepte o dobândă mai mare, evident bazată pe nivelul de scoring, dacă banca este capabilă să-i acorde creditul aproape pe loc. Şi poate că acesta este unul dintre atuurile băncilor mai mici, sunt un pic mai agile.”

    Pe măsură ce dobânzile au revenit în ultimii ani pe un trend ascendent, şi clienţii Idea Bank s-au orientat spre creditele cu dobândă fixă. „În primele luni ale anului, numărul clienţilor care au solicitat credite cu dobândă fixă a fost în creştere. Clienţii preferă dobânda fixă, al cărei nivel practicat de bancă începe de la 8,9%. Am inclus în portofoliul nostru credite cu dobândă fixă mai târziu decât competiţia, am preferat creditul cu dobândă variabilă, mult mai sigur din punctul de vedere al gestionării riscului de rată a dobânzii,  atunci când am realizat că procesul de refinanţare externă prin creditele cu dobândă fixă ne afectează foarte mult. Aproape că producţia nouă nu mai acoperea nivelul rambursărilor anticipate. Acum suntem la 50% – 50% – jumătate sunt credite cu dobândă fixă, jumătate cu dobândă variabilă. Important este să ai echilibru, să pui în balanţă cele două produse, dar şi sursele, care la rândul lor se diferenţiază pe anumite termene.”

    Soldul creditelor acordate de Idea Bank a crescut cu 15% anul trecut, până la 1,3 mld. lei. La nivelul întregului sistem bancar, creditarea înregistra la finele lui 2018 o creştere de circa 8%, ritm care s-ar putea menţine şi în acest an.

    „Dacă ianuarie şi februarie au fost luni dificile, în contextul foarte neclar, total neaşteptat generat de OUG 113 din decembrie 2018, ulterior creditarea şi-a revenit. Luna aprilie la Idea Bank a fost cea mai bună lună, nivelul creditelor acordate fiind mai mult decât dublu faţă de ianuarie. Creşterea cu 8% a creditării la nivelul sistemului bancar înregistrată în 2018 estimez că se va menţine şi în acest an.”

    Referindu-se la dobânzile remunerate de Idea Bank pentru depozite, Mioara Popescu susţine că depozitele la termen existente în oferta de produse sunt destul de atractive”. Dobânzile practicate sunt destul de competitive în acest moment. Concurenţa cea mai mare vine din partea Ministerului de Finanţe prin emisiunile succesive de titluri de stat către populaţie.”

    Obiectiv strategic: Listarea la bursă

    Idea Bank România, deţinută de polonezii de la Getin Holding, intenţionează să se listeze la bursă, analizând momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect, iar listarea ar urma să fie realizată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), după cum a declarat Mioara Popescu, CEO al băncii.

    „Ca obiectiv strategic pentru perioada următoare, vizavi de piaţa de capital, ne gândim din ce în ce mai profund la utilizarea instrumentelor acesteia în susţinerea dezvoltării băncii. De ce nu un IPO? Cred că am ajuns la un moment în care evoluţia actuală ne permite să abordăm şi aceste instrumente de finanţare. Pentru că este o abordare normală. Piaţa de capital este o sursă de dezvoltare a unei organizaţii nu atât de mult folosită în România, însă multe ţări din Europa o folosesc din ce în ce mai mult. Analizăm încă momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect. Este un proces care necesită mare atenţie, ne dorim să-l finalizăm cu succes şi pentru a îndeplini acest obiectiv este necesar să fim foarte bine pregătiţi.  Suntem într-o fază incipientă. Lucrăm la acest proiect şi vom folosi know-how-ul acţionarului polonez. Evident, vom utiliza Bursa de Valori Bucureşti.”

    La BVB sunt listate în prezent Banca Transilvania, BRD-SocGen şi Patria Bank, dar există şi alte instituţii de credit locale care au obligaţiuni tranzacţionate la bursă, cum ar fi Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

    Şi Idea Bank are din luna februarie a acestui an obligaţiuni tranzacţionate în cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare administrat de BVB, cu scadenţa în decembrie 2024, în valoare totală de 5 mil. euro.

    Piaţa de capital este mecanismul adecvat pentru diversificarea surselor de finanţare ale companiilor, indiferent de mărimea şi activitatea lor, atât timp cât aplică o serie de standarde specifice, în opinia şefei Idea Bank.

    „Este mai greu la început, dar odată ce faci acest exerciţiu de raportare el devine foarte repede o rutină. Este ca orice altă raportare, comparabilă cu cele către banca centrală. Noi aşa ne-am organizat şi aşa o tratăm. Noi suntem foarte obişnuiţi cu un nivel înalt al guvernanţei corporative, cu cerinţele de transparenţă, cu raportarea periodică la termenele care ne sunt impuse de regulamentele bancare. Cel puţin pentru o bancă, această obligaţie de raportare nu face foarte mult diferenţa. Nu o vedem ca o piedică pe care să nu o poţi trece.“

    Mioara Popescu a amintit că pe piaţa de capital există o iniţiativă foarte bună prin care se intenţionează implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii, care include redactarea unor rapoarte şi prezentări relevante. „Implementarea acestui proiect va face ca lucrurile să fie mai simple.“

    Riscuri şi provocări pentru banking

    Referindu-se riscurile şi provocările pentru banking, directorul general al Idea Bank susţine că impredictibilitatea cadrului legislativ este unul dintre principalele riscuri care afectează mediul economic în general.

    „Efervescenţa legislativă, măsurile populiste, nebazate pe profesionalism şi pe buna înţelegere a legilor care guvernează piaţa bancară, ar putea să creeze un efect grav în economia românească. Avem nevoie de o legislaţie clară, predictibilă care să nu încurajeze indisciplina financiară”. O altă provocare este legată de disciplina la plată şi educaţia financiară. „Le văd îmbinate. Banca vine în sprijinul clientului, asigură prin credit satisfacerea unei nevoi. Dar şi eu, ca şi client, sunt responsabil şi conştient că banii primiţi ca şi credit trebuie să fie returnaţi, după cum banca este obligată să asigure administrarea prudentă a depozitelor constituite. Banca cumpără şi vinde încredere, dar trebuie să gestioneze acest proces cu maximă prudenţă.”

    Totodată, forţa de muncă se conturează ca o nouă provocare, nu doar pentru banking, ci pentru întreaga economie. Schimbarea locului de muncă destul de rapid va crea o problemă şi sistemului bancar. În contextul creşterilor salariale din sistemul public, o parte din colegii noştri au ales să lucreze în sectorul de stat. Ce este cert este că tânăra generaţie are alte obiective, îşi doreşte o balanţă mai echilibrată între timpul de lucru şi timpul liber, ceea ce nu este tocmai rău.”

    În cele din urmă, şefa Idea Bank menţionează pe lista provocărilor pentru banking şi cadrul european de reglementare, numărul de reglementări în creştere care pune presiune în plus din perspectiva rigurozităţii în derularea activităţii tranzacţionale şi a documentării, vorbind şi de necesitatea sistemelor suplimentare de securitate a informaţiei.

  • Cine este executivul din Silicon Valley care a cheltuit un milion de dolari pentru a trăi mai mult. “Vreau să prind 180 de ani”

    Născut în 1973, Dave Asprey a devenit cunoscut pentru rolurile executive deţinute în Silicon Valley. De-a lungul anilor a devenit însă supraponderal, cântărind chiar şi 136 de kilograme, iar asta l-a determinat să îşi schimbe modul de viaţă.
     
    Asprey e serios atunci când spune că vrea să trăiască până la 180 de ani. “Cineva trebuie să o facă, iar eu sunt dispus să mor încercând”, a declarat el celor de la BBC.
     
    Deşi mulţi l-ar cataloga drept excentric, Asprey spune că este primul biohacker profesionist. Mai exact, el foloseşte ştiinţa şi tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea – un soi de hacker al corpului uman.
     
    Regimul lui Dave Asprey e unul complex: îşi înlătură o parte din măduva din şirea spinării pentru a putea extrage celule stem care să îi fie, ulterior, injectate în tot corpul; petrece constant timp în camere de crioterapie (spaţii în care se foloseşte nitrogenul lichid pentru scăderea temperaturii corpului); face “băi” de lumina infraroşie şi multe altele.
     
    Până în prezent, Dave Asprey a cheltuit peste un milion de dolari pentru acest regim.

  • Tot mai sus

    Strategia BMW Group este de a urca spre segmentul de lux cu noile modele de top. Modele precum noile Seria 7, Seria 8, X7 şi i8 nu mai sunt doar promovate drept automobile premium, ci de lux. „Clienţii din România sunt foarte interesaţi de tehnologie şi îşi echipează automobilele cu echipamente care permit controlul sistemului multimedia prin gesturi sau optează pentru farurile cu tehnologie laser. În trecut noile tehnologii aveau nevoie de un timp mai lung pentru ajustare şi acceptare la nivelul clienţilor, însă în România vedem un grad şi mai mare de adoptare decât în Germania, a spus Wolfgang Schulz, directorul general al BMW Group România.
    În ceea ce priveşte piaţa premium, directorul BMW spune că ţinta este să rămână pe primul loc în acest an şi să urce inclusiv pe segmentul maşinilor hibride plug-in, cele care pot fi alimentate cu energie electrică şi de la priză, nu doar în mers.
    „Economia României înregistrează în continuare o creştere şi vedem inclusiv o creştere a producţiei aici, iar centrele de R&D vin cu inovaţie. Din punctul nostru, România este o mică Silicon Valley. Vedem resurse umane importante în acest sens şi în Bucureşti dar şi în alte oraşe, precum Iaşi, iar consumul continuă să crească, motiv pentru care noi suntem optimişti, a subliniat Wolfgang Schulz.
    Într-un timp scurt cei de la BMW au venit cu multe noi propuneri pentru clienţii care preferă maşini de peste 200.000 de euro. Vorbim de o nouă tendinţă, de a urca tot mai sus şi de a ne poziţiona în segmentul de lux deoarece asta doresc clienţii. Rolls-Royce va rămâne în continuare brandul de top al grupului şi este poziţionat ca upper luxury, însă diferenţa dintre Seria 7 şi Rolls-Royce Ghost se micşorează.
    „Cu toate acestea, discutăm despre două grupuri diferite de clienţi, deşi cele două modele se apropie. Acum însă, a fi premium nu mai este suficient, trebuie să te poziţionezi spre lux, iar atunci când iei loc la bord, să simţi un nou spirit al luxului, a spus Wolfgang Schulz.
    Mai mult, spre exemplu, ca CEO sau director general, există limitări  din punctul de vedere al companiei care nu permit acestuia să aibă ca maşină de serviciu un Rolls-Royce sau Bentley, dar permit un Seria 7 de top.
    „Pentru Seria 7 avem corporate sales, proprietari de întreprinderi mici şi mijlocii şi antreprenori. În cazul companiilor observăm o tendinţă de downsizing, însă nu pe model ci pe motoare, iar în costul total se ia în calcul şi nivelul emisiilor de dioxid de carbon. Din acest motiv, versiunea plug-in hybrid a Seriei 7 este atractivă pentru companii pentru că per total vine cu un consum foarte scăzut de combustibil”, a subliniat Schulz.
    În ceea ce priveşte mixul de motoare, directorul BMW Group România se aşteaptă ca în continuare dieselul să rămână la un nivel ridicat, în prezent fiind la circa 70% din volum, însă cererea de motorizări pe benzină începe să crească treptat.
    „Pentru moment, pe distanţe lungi, dieselul reprezintă o soluţie eficientă în materie de consum, dar ne aşteptăm ca şi modelele plug-in să câştige teren treptat. A treia soluţie, cea electrică, de asemenea va urca, dar nu va fi o concurenţă pentru diesel sau plug-in deoarece fiecare reprezintă o soluţie diferită de mobilitate. Din acest motiv este important ca clientul să aibă o imagine transparentă cu privire la beneficiile fiecărei versiuni, a subliniat directorul BMW România.
    Urmând trendul vest-european, şi clienţii din România sunt atraşi tot mai mult de motorizările pe benzină. „Benzina va urca treptat şi local, însă nu la fel de mult precum în Germania, unde discuţiile în acest sens sunt puternic influenţate de politică şi nu de cifre.
    La nivelul primelor patru luni ale acestui an înmatriculările de BMW-uri au urcat cu aproape 10% faţă de perioada similară a anului trecut, la 1.164 de maşini, depăşind atât Audi cât şi Mercedes-Benz, brandul devenind astfel cel mai bine vândut pe segmentul premium.
    „Ne-am propus să păstrăm prima poziţie până la finalul anului. Am avut o creştere în primele trei luni, iar în aprilie s-a simţit flota livrată în aprilie 2018, motiv pentru care avem o scădere, dar per total urcăm. Pe de altă parte, trebuie subliniat că în piaţă există o volatilitate ridicată, iar zvonurile influnţează cererea, în special în ceea ce priveşte dieselurile“, a spus Wolfgang Schulz. Aşa cum în anii ’90 monovolumele s-au impus pe piaţa europeană ca alternativă la breakuri şi sedanuri, în ultimii ani trendul cel mai puternic a fost reprezentat de SUV-uri. Şi dacă înainte, în anii 2000, constructorii aveau un singur model iar cei mai mulţi niciunul, în prezent SUV-urile se regăsesc pe toate nişele pieţei, de la mini la lux. Şi cum niciodată nu sunt suficiente, pe lângă cele deja şase SUV-uri din gamă, BMW a completat cu un al şaptelea – X7 – pentru a intra pe teritoriul celor de la Range Rover. „Da, SUV-urile cresc la nivel mondial, însă limuzina, aşa cum este Seria 7, are în continuare viitor deoarece reprezintă luxul şi statusul. O astfel de maşină reprezintă modul în care cineva doreşte să se poziţioneze, dar un client de Seria 7 poate avea în garaj şi un X5 sau X7, a subliniat directorul BMW Group.
    Flotele vor continua să urce în segmentul premium, maşinile nefiind simple soluţii de transport, ci şi soluţii de marketing. „Spre exemplu, la MINI brandul vine cu o valoare, iar firmele folosesc asta pentru vizibilitate şi promovare, motiv pentru care am avut şi vom avea în continuare flote mari, a spus Wolfgang Schulz. În ultimii patru ani în reţeaua locală a BMW s-au deschis şapte noi service-uri, în Bacău, Bistriţa, Buzău, Craiova, Piteşti, Suceava şi Târgu-Mureş, la care se adaugă şi service-ul din Arad alături de Filaret din Bucureşti. „Acum aproape toate marile oraşe din România sunt acoperite de cel puţin un service. Cel mai nou este Cobălcescu în Piteşti, unde avem 12 noi locuri de muncă în atelier, iar acolo mai este potenţial de extindere, ei fiind un partener strategic“, a subliniat Wolfgang Schulz.
    Următorul pas în dezvoltarea service-ului îl reprezintă conexiunea digitală dintre automobil, service şi utilizator sau proprietar. Devizul de ser­vice este prezentat acum pe un suport digital şi cu explicaţii video. Soluţia poate fi accesată printr-un link atât de pe telefonul mobil, cât şi de pe calculator, iar programarea la service se realizează direct din aplicaţia dedicată pentru smartphone. „România este orientată către digital şi avem o cerere tot mai mare pe acest segment. Spre comparaţie, Germania este o piaţă mai conservatoare, însă China evoluează extrem de rapid. Şi pentru că prima maşină este vândută de showroom, dar a doua de service, extindem astfel de servicii aici“, a subliniat directorul general.

  • ING: 1 din 2 români sunt dispuşi să adopte noi tehnologii financiare

    Românii au început să devină tot mai conştienţi de beneficiile inovaţiilor în tehnologie, 54% dintre ei fiind dispuşi să adopte noi soluţii şi să împărtăşească datele bancare unor tehnologii financiare, arată datele unui studiu ING.

    “Directiva europeană PSD2 (Directiva Serviciilor de Plăţi revizuită) oferă posibilitatea de comunicare a datelor privind conturile bancare, cu permisunea clienţilor, unor furnizori terţi, precum tehnologiile financiare, ceea ce a condus la apariţia conceptului de ”open banking”. Nivelul de conştientizare privind aceste servicii şi beneficiile lor este încă redus, media la nivel european fiind de doar 32%.Cu toate acestea, unele ţări arată entuziasm faţă de acest concept, precum Gemania (61%), Austria (57%) şi România (54%)”, precizează analiza ING.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Huawei a declarat că e dispus să semneze un acord privind spionajul pe telefoanele mobile

    Huawei a declarat, de asemenea, că este independentă de guvernul chinez, dar unele ţări i-au blocat accesul la reţelele 5G din motive de securitate naţională. Cu toate acestea, un raport recent a sugerat că Marea Britanie ar putea permite echipamentelor de telecomunicaţii ale Huawei să facă parte din reţelele 5G ale ţării, cu anumite limitări.

    „Suntem dispuşi să semnăm acorduri referitoare la spionaj cu guvernele, inclusiv cu guvernul britanic, pentru a ne angaja să facem echipamentul să îndeplinească standardele de a nu prezenta riscuri de securitate”, a declarat Liang Hua prin intermediul unui interpret la o conferinţă de afaceri de la Londra.

    Huawei este cel mai mare producător de telecomunicaţii din lume şi se confruntă cu o reacţie din ce în ce mai puternică din partea ţărilor occidentale privind preocupările legate de securitatea produselor sale utilizate în reţelele de generaţie viitoare, de generaţie 5G.

    Australia şi Noua Zeelandă au blocat utilizarea dispozitivelor Huawei în reţelele mobile de 5G, iar SUA au restricţionat agenţiile federale de la utilizarea produselor Huawei şi a exercitat presiuni asupra aliaţilor pentru a le evita.