În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă.
Tag: discutii
-
Raport: Băuturile răcoritoare, principala categorie de produse cu ambalaje „etice”
Din acest motiv, 52% din totalul ambalajelor de băuturi răcoritoare au făcut referire, în 2017, la reciclare. Pe locul secund se găsesc ambalajele de băuturi calde (ex. ceai, cafea), care în proporţie de 31% au făcut, de asemenea, referire la reciclare. Pe locul trei se găsesc ambalajele de mâncare, din care 31% au făcut referire la reciclare.
„America Latină înregistrează cele mai mari ponderi de băuturi răcoritoare cu afirmaţia “fără adaos de zahăr”, 64% dintre băuturile răcoritoare etice intrând pe piaţă cu această afirmaţie, graţie popularităţii Coca Cola Zero în Brazilia”, a precizat Trishna Shah, senior analist la Euromonitor International.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Este OFICIAL: Încă două ţări intră în Uniunea Europeană. Care sunt acestea
Liderii UE au afirmat printr-un comunicat că vor analiza progresul Albaniei şi Macedoniei în 2019, urmând să deschidă discuţiile privind aderarea acestora până la sfârşitul anului viitor.
Franţa şi Olanda au cerut mai mult progres din partea celor două state, în pofida susţinerii celorlalte membre UE.
Serbia, Macedonia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo au făcut demersuri pentru a iniţia negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
-
Coreea de Nord se înarmează mai repede ca niciodată. Americanii îl trimit pe secretarul de stat, Mike Pompeo, pentru a continua discuţiile de denuclearizare
Coreea de Nord finalizează expansiunea unei fabrici de producţie rachete, potrivit surselor citate de publicaţia The Telegraph.
Fabrica produce rachete şi are capacităţi de a produce şi rachete nucleare. Se crede că acestea sunt sistemele de ultimă generaţie ale regimului nord-coreean, care au capacitatea de a ajunge chiar şi până la continentul american.
Potrivit Wall Street Journal, noile imagini analizate de Institutul Middlebury pentru Studii Internaţionale din Monterey, California, arată că statul nord-coreean a finalizat construcţia exterioară a Institutului pentru Materiale Chimice din Hamhung, luna trecută, când Kim Jong-un se întâlnea cu preşedintele Donald Trump în Singapore şi promitea denuclearizarea peninsulei şi relaxarea ambiţiilor militare.
Coreea de Nord îşi îmbunătăţeşte centrul de cercetare nucleară într-un ritm rapid, arată analiza celor mai recente imagini surprinse de sateliţii de supraveghere, în ciuda angajamentului de a denucleariza peninsula Coreea, asumat de liderul Kim Jong-un într-un summit cu Statele Unite de luna aceasta, scria săptămâna trecută Wall Street Journal.
Analiza site-ului 38 North, un website care se concentrează pe activitatea din Coreea de Nord, gestionat de Stimson Center din Washington, a descoperit că Phenianul a modificat sistemul de răcire al reactorului de producţie de plutoniu şi a construit o nouă clădire lângă turnul de răcire. O nouă clădire poate fi observată şi lângă un alt reactor al sitului nuclear, se arată în raport.
Imaginile din satelit, surprinse în ziua de 21 iunie, la nouă zile după summitul din Singapore, unde preşedintele Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un au stabilit că vor denucleariza urgent peninsula Coreea. Nord-coreeni nu arată însă niciun efort în această direcţie, ci din contră, ei dezvoltă facilităţile nucleare la un ritm fără precedent.
La scurt timp după ce a dat mâna cu Kim pe 12 iunie, Trump a spus că liderul nord-coreean se va întoarce acasă pentru a dezasambla programul nuclear al ţării. „De fapt, când aterizează – în scurt timp – cred că va începe procesul imediat”, a declarat Trump în faţa reporterilor.
În data de 21 iunie, la o întâlnire de cabinet, acesta a spus că cele două părţi au ajuns la un acord de a „începe imediat denuclearizarea totală a Coreei de Nord
Trump spune că procesul ar putea dura mai mulţi ani, dar într-o postare pe platforma socială Twitter din data de 13 iunie, Trump scrie că „Nu mai există un pericol nuclear din partea Coreei de Nord”.
Cu toate acestea, Trump a decis să îl trimită pe Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA în Coreea de Nord pentru a discuta iar planul de denuclearizare, în contextul dubiilor cu privire la intenţiile Coreei de Nord.
În anunţul cu privire la călătoria lui Pompeo, Sarah Sanders, purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă, a spus că Statele unite a „continuat să facă progrese” în discuţiile cu Coreea de Nord.
-
Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European la Bruxelles, în perioada 28-29 iunie
“Pe agenda discuţiilor se află teme care vizează politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la ocupare, creştere economică, competitivitate, domeniul digital, inovare şi comerţ, migraţie, viitorul buget al Uniunii Europene post-2020, precum şi aspecte privind relaţiile externe ale Uniunii. În plus, vor fi abordate şi ultimele evoluţii referitoare la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
În legătură cu politica europeană de apărare, şeful statului se va referi la importanţa cooperării structurate permanente (PESCO) şi va exprima sprijinul României pentru iniţiativele dezvoltate de către NATO şi UE, destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Franţa şi Olanda se opun iniţierii discuţiilor de aderare la UE cu Albania şi Macedonia
Albania şi Macedonia, care se bucură de sprijinul majorităţii ţărilor membre şi a Comisiei Europene pentru demararea discuţiilor pentru aderare, speră că, în cadrul unei reuniuni ce va avea loc marţi, la Luxemburg, miniştrii de Externe din statele UE vor conveni în favoarea deschiderii negocierilor.
Totuşi, în luna aprilie, preşedintele francez Emmanuel Macron semnala că nu va putea susţine extinderea UE decât după reformarea Blocului comunitar, iar mai mulţi diplomaţi au indicat că poziţia Parisului nu s-a schimbat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Franţa şi Olanda se opun iniţierii discuţiilor de aderare la UE cu Albania şi Macedonia
Albania şi Macedonia, care se bucură de sprijinul majorităţii ţărilor membre şi a Comisiei Europene pentru demararea discuţiilor pentru aderare, speră că, în cadrul unei reuniuni ce va avea loc marţi, la Luxemburg, miniştrii de Externe din statele UE vor conveni în favoarea deschiderii negocierilor.
Totuşi, în luna aprilie, preşedintele francez Emmanuel Macron semnala că nu va putea susţine extinderea UE decât după reformarea Blocului comunitar, iar mai mulţi diplomaţi au indicat că poziţia Parisului nu s-a schimbat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ministerul Finanţelor: Banca Naţională nu a propus limite privind gradul de îndatorare a populaţiei
„În cadrul discuţiilor avute în Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, Banca Naţională a României, în calitate de instituţie responsabilă cu analiza şi reglementarea condiţiilor de creditare a populaţiei, a prezentat aspecte referitoare la creşterea gradului de îndatorare a populaţiei, fără a propune limite privind gradul de îndatorare a populaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte categoriile de credite acordate în monedă naţională sau valută”, menţionează MFP.
În urma discuţiilor din cadrul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială „s-a agreat ca Banca Naţională a României să efectueze un studiu detaliat privind gradul de îndatorare a populaţiei, urmând să prezinte informaţiile necesare pentru prevenirea creşterii excesive a creditării şi îndatorării populaţiei”, se mai arată în documentul citat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Iohannis, discuţii cu premierul Croaţiei despre aderarea la spaţiul Schengen
“Cei doi înalţi oficiali au avut un schimb de opinii în legătură cu demersurile întreprinse de cele două state pentru aderarea la Spaţiul Schengen, fiind abordate, de asemenea, provocările legate de migraţie şi modalităţile de gestionare a efectelor acestui fenomen”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.
Un alt subiect abordat de cei doi a fost legat de economie, dar şi de importanţa unei coordonări strânse româno-croate din perspectiva deţinerii, pentru prima dată pentru ambele ţări, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în cadrul aceluiaşi Trio, alături de Finlanda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cursul euro se apropie de 4,7 lei pe fondul discuţiilor BNR-Dragnea-Guvern, de la Parlament
La ora 13.00, cotaţia oficială afişată de BNR a fost de 4,6618 lei/euro, apoi a fluctuat – pe piaţa interbancară – în jurul valorii de 4,6620 lei. După ora 14.30, euro a început să urce şi la ora 17.00 (momentul demarării discuţiei) a ajuns la 4,6657 lei.
La ora scrierii acestei ştiri, euro a ajuns la 4,6698 lei – un maxim istoric interbancar, în condiţiile în care maximul cotaţiilor oficiale a fost de 4,6679 lei, atins în data de 23 ianuarie 2018. Şi atunci, ca şi acum, deprecierea leului faţă de euro vine pe fondul turbulenţelor politice, dar şi în contextul în care balanţa comercială şi cea de plăţi înregistrează deficite tot mai mari.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ajuns joi la ora 17.00 la biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, acolo unde se afla şi premierul Viorica Dăncilă, care ajunsese la biroul lui Liviu Dragnea în jurul orei 15.30.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro