BusinessMagazin

Tag: director

  • Vodafone România îl numeşte director financiar pe Marius Corcoman de la KMG/Rompetrol Group

    Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, care a devenit un grup cu peste 10 milioane de clienţi şi afaceri anuale de 1 mld. euro în România odată cu preluarea companiei de cablu UPC, l-a recrutat de la KMG/Rompetrol Group pe Marius Corcoman pentru poziţia de director financiar.

    „Marius Corcoman se alătură echipei Vodafone România, începând cu decembrie 2019, că Director Financiar şi membru al echipei executive a Vodafone România, raportându-i lui Murielle Lorilloux, CEO al companiei. Marius Corcoman îl va înlocui pe Sibaji Biswasb, care a decis să părăsească Vodafone la finalul lunii octombrie 2019, odată cu încheierea mandatului său”, conform companiei. „Marius Corcoman are o experientă vastă, atât pe plan local, cât şi în Elveţia unde a petrecut ultimii 6 ani pe poziţia de director financiar (chief financial officer – CFO). Începând cu 2018, acesta a ocupat poziţia de CEO al KazMunayGas Trading (KMG/Rompetrol Group).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vodafone România îl numeşte director financiar pe Marius Corcoman de la KMG/Rompetrol Group

    Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, care a devenit un grup cu peste 10 milioane de clienţi şi afaceri anuale de 1 mld. euro în România odată cu preluarea companiei de cablu UPC, l-a recrutat de la KMG/Rompetrol Group pe Marius Corcoman pentru poziţia de director financiar.

    „Marius Corcoman se alătură echipei Vodafone România, începând cu decembrie 2019, că Director Financiar şi membru al echipei executive a Vodafone România, raportându-i lui Murielle Lorilloux, CEO al companiei. Marius Corcoman îl va înlocui pe Sibaji Biswasb, care a decis să părăsească Vodafone la finalul lunii octombrie 2019, odată cu încheierea mandatului său”, conform companiei. „Marius Corcoman are o experientă vastă, atât pe plan local, cât şi în Elveţia unde a petrecut ultimii 6 ani pe poziţia de director financiar (chief financial officer – CFO). Începând cu 2018, acesta a ocupat poziţia de CEO al KazMunayGas Trading (KMG/Rompetrol Group).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie: Ce vor să găsească investitorii străini în afacerile româneşti?

    Ciprian Nicolae este director pentru investiţiile în Europa Centrala si de Est, CVI

    Investitorii de tip private equity, adică fondurile care oferă capital în schimbul unei participaţii în companie, în general, au criterii uşor diferite faţă de investitorii de private debt, cum suntem noi, CVI. Ca investitor de private debt, furnizăm companiei capitalul necesar sub formă de datorie, împrumut care trebuie rambursat la scadenţă. Este similar cu modul în care băncile oferă finanţare, dar diferenţa specifică e reprezentată flexibilitatea noastră, înţelegerea afacerilor şi rapiditatea deciziei în colaborarea cu antreprenorii. În general, elementele principale la care ne uităm când dorim să facem o investiţie sunt fundamental diferite faţă de cele pe care le iau în considerare băncile.

    Astăzi, există multe fonduri dispuse să realizeze tranzacţii în România, deoarece economia locală este atractivă, antreprenorii români au o reputaţie bună iar consumurile casnice sunt în continuă creştere, alimentând în continuare interesul în special în investiţiile în sectorul FMCG. Cu toate acestea, există o provocare cu privire la investiţiile în companii de mărime medie în România din cauza structurii actuale a mediului de afaceri românesc, care este destul de specifică. Conform unui studiu realizat în 2018, care analizează afacerilor locale, doar 613 companii, adică 0,10% din totalul companiilor româneşti, înregistrează o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro. Pe de altă parte, există 616.709 de companii care în 2017 au avut venituri între zero şi un milion de euro. În ce priveşte segmentul de piaţă al companiilor de mărime medie, ne concentrăm asupra celor care realizează între 5 şi 20 de milioane de euro şi, potrivit aceluiaşi studiu, avem aproximativ 20.000 de astfel de afaceri active în România.

    Rezultatele studiului ajută, de fapt, antreprenorii care se încadrează în intervalul de mai sus, cu o cifră de afaceri între 5 şi 20 milioane de euro, deoarece înseamnă că au la dispoziţie acces la diferite fonduri de investiţii care ar putea să le faciliteze dezvoltarea şi scalarea afacerilor. Cei care sunt activi în sectoare care sunt, în general, influenţate pozitiv de comportamentul consumatorilor şi de creşterea economiei româneşti, precum FMCG, sănătate, imobiliare, se află într-o poziţie deosebit de favorabilă. Aş spune că este vorba despre cele mai atractive sectoare ale economiei româneşti şi nu suntem singurul investitor interesat de ele; am văzut multe tranzacţii în aceste domenii în ultimul deceniu, fie că este vorba de concurenţa străină care achiziţionează afaceri locale sau fonduri internaţionale care preiau controlul strategic al unor astfel de companii.

    Desigur, fiecare companie este diferită şi nu putem generaliza această discuţie, deoarece se întâmplă să avem un sector atrăgător, dar cu afaceri care fie nu performează deloc, fie au rezultate foarte slabe şi, din această cauză, nu vom lua respectivul sector în considerare. Dar, în mare, preferinţa noastră pentru anumite sectoare vine în primul rând din ciclul economic al ţării respective, din acest motiv avem atenţia îndreptată către aceste industrii din România.

    Acum că am discutat despre preferinţele noastre în materie de industrii, probabil mulţi antreprenori sunt curioşi care este modalitatea pe care investitorii o folosesc pentru a analiza companiile şi a determina dacă acestea sunt „investibile” şi atractive. Pentru noi, primul criteriu pe care îl aplicăm este întotdeauna cel cantitativ şi cuprinde dimensiunea afacerii (minim câteva milioane de euro în cifra de afaceri) şi dimensiunea finanţării solicitate – cel puţin trei milioane de euro finanţare de tip private debt pentru investiţii sau alte nevoi financiare.

    Al doilea criteriu este cel calitativ şi se referă la transparenţa antreprenorului şi la atractivitatea afacerii în general. Având în vedere riscul mai mare deja asociat cu finanţarea de tip debt, procesul nostru de screening este întotdeauna unul foarte minuţios, pentru care avem nevoie de un grad mare de deschidere şi transparenţă din partea antreprenorilor. Lipsa de transparenţă, întârzieri în furnizarea de informaţii, ascunderea informaţiilor semnificative, schimbarea termenilor tranzacţiei după ce aceştia au fost deja negociaţi – reprezintă semnale de alarmă pentru toţi investitorii, nu doar pentru noi, fiind considerate cele mai mari bariere sau obstacole în relaţia investitor-antreprenor şi, prin urmare, pot chiar bloca finalizarea tranzacţiilor de finanţare. Întotdeauna subliniez faptul că investitorul are aceleaşi obiective cu antreprenorul – şi anume de a creşte şi maximiza potenţialul afacerii, beneficiind ulterior amândoi de succesul obţinut.

    Odată ce primele două criterii sunt îndeplinite, urmează apoi analiza indicatorilor de performanţă ai afacerii, analiza oportunităţilor, a concurenţei şi bineînţeles analize financiare avansate care vizează rentabilitatea, costul, structura bilanţului, lichiditatea, fluxul de numerar şi indicatorii financiari. Rezultatele acestor analize sunt luate în considerare înainte de a lua decizia finală dacă o companie îndeplineşte sau nu criteriile noastre de investiţii. De obicei, acestea variază de la o companie la alta şi de la o industrie la alta, dar, în general, obiectivul nostru este să investim în companii care au perspective de creştere.

    Toate subiectele de mai sus, de obicei, sunt dezbătute la prima întâlnire dintre investitor şi antreprenor.  Dar, dacă ar trebui să rezum întrebările sau subiectele cheie pe care un investitor trebuie să le înţeleagă despre o afacere în care ar putea investi, aş spune că următoarele sunt cele mai importante:

    1.  Care este produsul sau serviciul pe care îl oferiţi?
    2. Cine este publicul ţintă?
    3. Care este necesarul de capital, în ce îl veţi direcţiona şi cum va influenţa afacerea?
    4. Care este modelul dumneavoastră de venit?
    5. Care sunt indicatorii cheie de performanţă pe care îi aplicaţi afacerii dumneavoastră?

    Desigur, numerele sunt importante, dar nu putem să lăsăm la o parte povestea – o imagine de ansamblu concisă asupra afacerii, managementul cheie şi, bineînţeles, obiectivele companiei sunt la fel de importante şi nu pot fi omise. La urma urmei, nu investim doar în numere, ci şi în oameni şi în povestea din spatele, dar mai ales din viitorul lor.

  • Despăgubiri de 10.000 de euro pentru un director care a fost umilit la locul de muncă in Romania . Ce a fost pus să facă

    „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă astăzi o poveste ireală de hărţuire la locul de muncă. Un director a fost obligat să strângă excrementele câinilor. Disperaţi că acest angajat cu funcţie de conducere a obţinut de două ori reintegrarea pe post, după tot atâtea concedieri abuzive, şefii unei mari şi cunoscute companii au inventat umilinţa supremă la locul de muncă. Victima este un bărbat din Iaşi, care a apelat la instanţă şi, recent, a obţinut daune morale de 10.000 de euro. Ddetaliile cazului, prezentate de judecătorii din Iaşi, sunt halucinante

    Judecătorii din Iaşi i-au dat dreptate unui angajat într-o luptă pe care acesta a dus-o cu angajatorul său, Romexpo S.A. M.G, originar din Iaşi, a câştigat în instanţă daune morale de 10.000 de euro, după ce a demonstrat în cadrul procesului că a fost umilit la locul de muncă şi că a ajuns ca, de pe funcţia de director, să „supervizeze” strângerea dejecţiilor de animale din curtea societăţii.

    Ieşeanul a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în 2010. Din cauza unor conflicte cu şefii, în anii următori, M.G. a fost concediat de două ori. De fiecare dată a apelat la justiţie şi a reuşist să demonstreze că fusese dat afară abuziv, fiind reintegrat. După ultima reîncadrare pe post, din 2016, a urmat umilinţa de la locul de muncă. Pentru asta, M.G. a deschis un nou proces, în care a cerut daune morale de 1 milion de euro, obţinând însă doar 10.000 de euro.

    Deşi reîncadrat pe funcţia de director, lui M.G. i s-au trasat sarcini specifice unui om de serviciu sau unui şef de echipă de curăţenie. „Monitorizarea WC – urilor şi pisoarelor în ceea ce priveşte curăţenia şi consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expoziţional Romexpo, colectarea selectivă şi degajarea deşeurilor, atribuţii directe de curăţenie pe aleile şi spaţiul verde din cadrul complexului, deratizarea şi dezinsecţia, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt câteva dintre sarcinile de serviciu umilitoare stabilite, în anii 2016 şi 2017, pentru M.G.

    Judecătorii ieşeni amintesc în motivarea sentinţei şi de noţiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relaţiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice şi psihosomatice victimei”, au precizat judecătorii. Aceştia au mai arătat că M.G. a fost victima unor acţiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanţa reţine acţiuni ale pârâtei de discreditare profesională şi desconsiderare a reclamantului, manifestate prin acordarea de activităţi inferioare competenţelor”, au arătat judecătorii, care au exemplificat sarcinile de om de serviciu pe care M.G. le-a primit după reintegrarea pe post, scrie www.ziaruldeiasi.ro

  • Despăgubiri de 10.000 de euro pentru un director care a fost umilit la locul de muncă in Romania . Ce a fost pus să facă

    „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă astăzi o poveste ireală de hărţuire la locul de muncă. Un director a fost obligat să strângă excrementele câinilor. Disperaţi că acest angajat cu funcţie de conducere a obţinut de două ori reintegrarea pe post, după tot atâtea concedieri abuzive, şefii unei mari şi cunoscute companii au inventat umilinţa supremă la locul de muncă. Victima este un bărbat din Iaşi, care a apelat la instanţă şi, recent, a obţinut daune morale de 10.000 de euro. Ddetaliile cazului, prezentate de judecătorii din Iaşi, sunt halucinante

    Judecătorii din Iaşi i-au dat dreptate unui angajat într-o luptă pe care acesta a dus-o cu angajatorul său, Romexpo S.A. M.G, originar din Iaşi, a câştigat în instanţă daune morale de 10.000 de euro, după ce a demonstrat în cadrul procesului că a fost umilit la locul de muncă şi că a ajuns ca, de pe funcţia de director, să „supervizeze” strângerea dejecţiilor de animale din curtea societăţii.

    Ieşeanul a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în 2010. Din cauza unor conflicte cu şefii, în anii următori, M.G. a fost concediat de două ori. De fiecare dată a apelat la justiţie şi a reuşist să demonstreze că fusese dat afară abuziv, fiind reintegrat. După ultima reîncadrare pe post, din 2016, a urmat umilinţa de la locul de muncă. Pentru asta, M.G. a deschis un nou proces, în care a cerut daune morale de 1 milion de euro, obţinând însă doar 10.000 de euro.

    Deşi reîncadrat pe funcţia de director, lui M.G. i s-au trasat sarcini specifice unui om de serviciu sau unui şef de echipă de curăţenie. „Monitorizarea WC – urilor şi pisoarelor în ceea ce priveşte curăţenia şi consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expoziţional Romexpo, colectarea selectivă şi degajarea deşeurilor, atribuţii directe de curăţenie pe aleile şi spaţiul verde din cadrul complexului, deratizarea şi dezinsecţia, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt câteva dintre sarcinile de serviciu umilitoare stabilite, în anii 2016 şi 2017, pentru M.G.

    Judecătorii ieşeni amintesc în motivarea sentinţei şi de noţiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relaţiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice şi psihosomatice victimei”, au precizat judecătorii. Aceştia au mai arătat că M.G. a fost victima unor acţiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanţa reţine acţiuni ale pârâtei de discreditare profesională şi desconsiderare a reclamantului, manifestate prin acordarea de activităţi inferioare competenţelor”, au arătat judecătorii, care au exemplificat sarcinile de om de serviciu pe care M.G. le-a primit după reintegrarea pe post, scrie www.ziaruldeiasi.ro

  • O tânără de 34 de ani povesteşte care au fost paşii prin care a ajuns partener la una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit fiscal din România: „Un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare”

    Ruxandra Târlescu coordonează o echipă de aproximativ 20 de persoane, o parte fiind membri ai echipei de corporate tax, iar ceilalţi ai echipei de pharma & healthcare în cadrul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

    Ea a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (Academia de Studii Economice) şi a urmat un master în managementul financiar şi pieţe de capital (Academia de Studii Economice). Îşi aminteşte cu plăcere de două momente cheie din cariera sa: „Primul a fost atunci când am fost promovată în poziţia de manager în cadrul al PwC România, în anul 2011. A fost o surpriză pentru că această oportunitate a apărut relativ la puţin timp după ce venisem în companie”.

    Cel de-al doilea a avut loc la începutul acestui an, când a fost propusă pentru promovare în poziţia de partener PwC, la scurt timp după ce aflase că este însărcinată. „Bineînţeles că un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare. Din fericire, l-am finalizat cu succes cu doar câteva zile înainte să devin mamă, un alt moment extraordinar şi definitoriu în viaţa mea”. Ruxandra Târlescu spune că cea mai importantă experienţă este cea pe care a avut-o în cadrul unui secondment (detaşare temporară) pe care l-a avut într-unul dintre birourile PwC din Londra; timp de trei luni, ea a fost implicată în proiectul Paying Taxes, derulat de PwC în parteneriat cu Banca Mondială.

    „A fost un prilej să cunosc mulţi oameni, să leg prietenii, să mă bucur de atmosfera londoneză şi să învăţ multe lucruri care mă ajută şi astăzi în profesie”, îşi aminteşte Ruxandra Târlescu.

  • Cine este tânărul manager care furnizează cele mai importante date pentru luarea deciziilor în cadrul Garanti Bank

    Cihan Ozturk este director al Direcţiei de Raportări şi Analiză a Performanţei a Garanti Bank, poziţie pe care o deţine de la începutul anului 2018. În actuala funcţie, împreună cu echipa sa formată din şase persoane specializate în managementul şi analiza datelor, Cihan Ozturk furnizează date financiare  relevante şi analize fiecărui nivel de management, ca parte a procesului de luare a deciziilor strategice şi operaţionale ale băncii.
    După absolvirea Universităţii Tehnice din Ankara, cu diplomă de licenţă în administrarea afacerilor, Cihan Ozturk a devenit membru al Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB, din care face parte şi Garanti Bank România) în 2005, ca parte a departamentului de audit intern. De asemenea, a absolvit un program de masterat în sistemele informatice de afaceri de la Universitatea Bogazici şi un program de EMBA la Universitatea Sabanci din Istanbul. În 2012, Cihan Ozturk s-a alăturat echipei Garanti Bank din România în calitate de şef al auditului intern, rol pe care l-a avut până în  2017.

  • Cum este să lucrezi ca director de sucursală pentru una dintre băncile cu cea mai multă istorie din România

    Mihaela Aurelia Bran are în responsabilitate activitatea celor 25 de agenţii CEC Bank din Baia Mare, în cadrul cărora lucrează peste 100 de angajaţi. La 26 de ani, a fost numită director al sucursalei OTP Bank Baia Mare. Un al doilea punct important din evoluţia sa profesională a fost în urmă cu trei ani, când s-a alăturat CEC Bank în rolul său actual.
    Ea spune că nu exclude posibilitatea unei eventuale experienţe internaţionale pentru viitor; însă „momentan, intenţiile mele sunt să îmi continuu cariera în România, în cadrul CEC Bank, o instituţie 100% românească”. 

  • Managerul care asigură peste jumătate din vânzările unuia dintre cele mai mari companii locale de asigurări: „Pe termen lung, mă văd tot în domeniul vânzărilor”

    Din rolul de director brokeri, leasing şi parteneriate strategice, Alexandru Georgescu coordonează în prezent o echipă formată din 104 persoane. 66% din vânzările companiei de anul trecut au fost realizate prin canalul pe care îl coordonează, creşterea înregistrată fiind formată din cifre duble faţă de anii anteriori.
    Alexandru Georgescu a absolvit Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi apoi şi-a început parcursul profesional în industria serviciilor financiare. Lucrează la Groupama de peste 10 ani, rolul anterior celui actual fiind cel de area sales director.

    „Faptul că am avut oportunitatea de a schimba pe parcursul carierei canalele de distribuţie mi-a permis să am o viziune de ansamblu asupra procesului de vânzări. Astfel, am înţeles mult mai bine care sunt exact nevoile clienţilor în funcţie de specificul businessului din care provin.” Legat de dezvoltarea sa viitoare, spune că nu exclude nicio variantă, fiind deschis la orice oportunitate care ar putea să aducă beneficii profesionale şi personale. 

  • Tânărul de 34 de ani responsabil de gestionarea crizelor pentru unul dintre cei mai mari producători locali de bere

    Atanas Boychev este legal & corporate affairs director pe România şi Bulgaria, departamentul pe care îl conduce fiind format din nouă persoane, dintre care şase sunt în România.

    „Acoperim o varietate de domenii, cum ar fi guvernanţa juridică, afacerile corporatiste, inclusiv PR, respectarea, gestionarea crizelor”, explică el. Una dintre principalele borne din parcursul său profesional spune că a fost numirea în funcţia actuală. Un pas dificil din carieră, povesteşte el, a fost cel în care a fost ales în calitate de specialist în compliance al unei înţelegeri în cadrul unui „vast proiect multinaţional, care implica mai multe jurisdicţii, numeroase părţi interesate, interne şi externe, şi o mulţime de activităţi organizaţionale, legale şi de conformitate”, proiect la a cărui structurare a lucrat, alături de colegii din departamentul său, aproape un an.

    Atanas Boychev are un master în drept acordat de Universitatea St. Kliment Ohridski din Sofia, şi îşi descrie experienţa internaţională într-un cuvânt: intensă. Spune că îi place foarte mult să lucreze în mediul multinaţional deoarece, prin prisma faptului că anterior acestei funcţii a ocupat-o pe cea de director de conformitate pentru segmentul european de business al companiei Molson Coors, care produce Bergenbier, este obişnuit să lucreze cu oameni din diferite ţări şi culturi, lucru care îi face plăcere „dintr-un motiv simplu – pasiunea pentru succes”, care, spune el, ne uneşte pe toţi, indiferent de origine sau de diferenţele noastre culturale.

    În ceea ce priveşte activitatea pe piaţa din România, spune: „Mi se pare uşor să lucrez în România, în principal datorită persoanelor prietenoase şi destupate la minte din compania Bergenbier. În fiecare zi învăţ mai multe despre ţară, despre afaceri, despre mersul pieţei şi mă bucur că sunt înconjurat de profesionişti dovediţi”.