“Uniunea Europeană va continua să se extindă sau va dispărea treptat”, a spus Dacic, comentând remarcile făcute de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a spus că UE nu se va extinde până în 2019.
Şeful diplomaţiei de la Belgrad a precizat că Serbia se află într-o poziţie dificilă în privinţa relaţiilor cu Rusia şi cu SUA, din cauza situaţiei internaţionale actuale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Liderii statelor membre UE, cu excepţia Marii Britanii, au adoptat sâmbătă Declaraţia de la Roma, proclamând că Blocul comunitar reprezintă “viitorul nostru comun”, în pofida unor crize profunde care au şubrezit unitatea comunităţii europene, relatează cotidianul The New York Times.
Declaraţia subliniază angajamentul pentru “o uniune unică cu instituţii comune şi valori puternice, o comunitate a păcii, libertăţii, democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept”.
Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.
În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.
“Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.
La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.
Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”
Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.
Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.
Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.
În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.
“Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.
La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.
Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”
Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.
Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.
Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.
În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.
“Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.
La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.
Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”
Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.
Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.
Diplomaţia română o scaldă, conform obiceiului. Ministrul Comănescu se jură că n-a apucat să studieze “în detaliu” transcriptul declaraţiei, dar bate din călcâie, duce mâna la chipiu şi raportează “am înţeles, să trăiţi!”: “Romania a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi a fost ţara care susţine şi va continua să susţină ferm procesele de reformă, de consolidare statală a Republicii Moldova, pentru apropierea Republicii Moldova ca stat integru şi independent”.
Ce s-a întmplat ştie deja toată lumea, în afara celor de la Externe. Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune Moldova1:
Premierul Dacian Cioloş a vorbit luni, la reuniunea anuală a diplomaţiei, şi a venit cu o serie de replici dure, dar care apărau interesele României.
Premierul a vorbit despre contextul european din ultimul an, marcat de migraţie, Brexit şi ameninţările teroriste, şi a luat o atitudine extrem de puternică în faţa atitudinii liderilor europeni.
Dacian Cioloş a invocat chiar şi meninţările teroriste cu care s-a confruntat UE în ultima perioadă, spunând că reacţiile au fost greoaie în luarea unor măsuri de combatere a acestui nou tip de ameninţare.
Vedeţi AICI declaraţiile premierului, care au făcut înconjurul lumii
Joi, 23 iunie 2016, cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au votat, în proporţie de aproximativ 52%, ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Au trecut mai bine de 40 de ani de când britanicii au aderat la Blocul Comunitar şi se pare că atunci, la fel ca şi acum, procesul a fost unul laborios şi nelipsit de dificultăţi.
Pe parcursul anilor ’60 – ’70, relaţiile franco-britanice erau dominate de eforturile liderilor europeni de a convinge Franţa să o accepte. Întreaga decizie stătea în mâinile preşedintelui Charles de Gaulle.
Vezi aici de ce Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”
Şeful statului ucrainean Petro Poroşenko a discutat marţi la telefon cu cancelarul german Angela Merkel pentru a-şi “coordona poziţiile înaintea discuţiilor telefonice în formatul Normandia, care vor avea loc pe 30 decembrie” cu preşedinţii francez François Hollande şi rus Vladimir Putin, a anunţat serviciul de presă al lui Poroşenko într-un comunicat.
Poroşenko şi Merkel “au discutat despre situaţia implementării Acordurilor de la Minsk”, semnate în februarie, în capitala belarusă, printr-o mediere franco-germană şi în prezenţa lui Putin, în vederea pacificării estului Ucrainei, unde conflictul armat între forţe ucrainene şi rebeli proruşi s-a soldat cu peste 9.000 de morţi începând din aprilie 2014 şi până în prezent.
Preşedintele ucrainean a dat asigurări că “rebelii proruşi încalcă tot mai frecvent armistiţiul şi se livrează unor provocări”, se arată în comunicat.
Cancelaria germană nu confirmase până marţi seara convorbirea lui Merkel cu Poroşenko, însă ministrul german de Externe a deplâns tot marţi “evenimente negative la sfârşitul acestui an” în Ucraina.
Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier “îndeamnă la respectarea imediată a armistiţiului în zonele de conflict, în interesul locuitorilor acestor” zone, a anunţat ministerul german într-un comunicat.
“Multe întrebări importante rămân fără răspuns” şi “este clar că vom continua, anul viitor, să susţinem cu toată puterea noastră punerea în aplicare a pachetului de măsuri de la Minsk, în cadrul formatului Normandia”, potrivit aceleiaşi surse.
Acordurile de pace de la Minsk au contribuit aproape la o încetare a fazei active a confruntărilor armate, însă o soluţionare paşnică a conflictului pare în continuare îndepărtată.
Kievul şi rebelii au anunţat marţi că au încheiat un nou armistiţiu – de Anul Nou -, în urma unor confruntări recente care au afectat fragilul armistiţiu precedent, cel din septembrie, care a permis o reducere considerabilă a confruntărilor armate, fără să reuşească totuşi să evite unele izbucniri de violenţă.
Peste 770.000 de persoane au sosit anul acesta în UE pe mare, punând în dificultate autorităţile frontaliere şi centrele de primire. Multe dintre ele au străbătut pe jos Balcanii, în căutarea unui refugiu sau unui loc de muncă în ţări ca Germania sau Suedia.
Cele 28 de state membre UE s-au angajat să furnizeze experţi şi fonduri pentru a ajuta la gestionarea acestei urgenţe şi să împartă refugiaţi între ele.
Însă resursele promise sunt mobilizate dureros de greu.
“Uniunea Europeană trebuie să facă totul pentru a evita o catastrofă odată cu apropierea iernii”, a declarat ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn la finalul ultimeia dintr-o lungă serie de reuniuni la nivel înalt pe tema acestei provocări. “Nu putem lăsa oamenii să moară de frig în Balcani”, a subliniat el.
Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe Frontex a solicitat, în cadrul unor eforturi de a gestiona afluxul, 775 de ofiţeri suplimentari, însă statele membre au oferit până în prezent doar jumătate. Slovenia a cerut să fie ajutată cu încă 400 de ofiţeri de poliţie. După aproape trei săptămâni, a primit promisiuni pentru mai puţin de jumătate.
Un plan vizează o redistribuire a 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia, însă abia 100 de persoane au fost mutate până în prezent.
“Trebuie să trecem de la zeci la mii”, a îndemnat comisarul european pentru Migraţie Dmitris Avramopoulos după reuniunea de la Bruxelles.
Asselborn a anunţat că miniştrii au discutat despre înfiinţarea unor “centre de triere” în Balcani, în care refugiaţii să fie înregistraţi şi să li se ofere informaţii în drumul către nord. Însă ei sunt nevoiţi să accepte să fie amprentaţi, ceea ce unii refuză.
Ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve a declarat că ţara sa s-a angajat să primească 30.000 de refugiaţi “în săptămânile şi lunile următoare”.
El i-a îndemnat pe partenerii UE ai Franţei să-şi respecte angajamentele şi să aplice reglementările în vigoare cu privire la repatrierea persoanelor care nu se califică pentru azil.
“Solidaritatea nu poate funcţiona dacă nu suntem suficient de hotărâţi să implementăm măsurile pe care le-am convenit deja”, a avertizat Cazeneuve.