Potrivit oficialului turc, cei 48 de ostatici sunt cetăţeni turci, printre aceştia figurând consulul Turciei, copiii acestuia şi agenţi ai serviciilor speciale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit oficialului turc, cei 48 de ostatici sunt cetăţeni turci, printre aceştia figurând consulul Turciei, copiii acestuia şi agenţi ai serviciilor speciale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Efectele acestei mişcări nu au întârziat să apară, una dintre ele fiind posibila amânare a vizitei anunţate de Papa Francisc în mai, relatează Reuters. Mişcarea diplomatică este prima din istoria statului Israelian şi a paralizat relaţiile externe ale Israelului prin închiderea celor 102 misiuni din străinătate.
“Închidem complet oficiul ministerului de externe şi misiunile din afara statului”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Yilgal Palmor.
Diplomaţii cer creşterea salariilor şi compensaţii pentru membri familiei care nu au trebuit să renunţe la slujbe pentru a-i însoţi. Estimările arată că aproximativ 30% dintre demnitari au demisionat în ultimii 15 ani datorită condiţiilor de muncă.
Consultările între cei 15 membri ai Consiliului vor începe la ora 19.30 GMT (17.30, ora României), la New York.
Este vorba despre cea de a patra reuniune în decurs de o săptămână a Consiliului pe tema crizei ucrainene.
Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro
În cea de-a doua zi a unei audieri preliminare prevăzute să dureze trei zile, în faţa unei Curţi Marţiale de la baza militară Fort Meade, Bradley Manning, în vârstă de 24 de ani, presupusul informator al WikiLeaks, lua notiţe în timpul depoziţiei unor oficiali din cadrul Departamentului de Stat.
Rena Bitter, directoarea Centrului de operaţiuni al Departamentului de Stat, a explicat cum au funcţionat grupurile de lucru între noiembrie 2010, la scurt timp după izbucnirea scandalului, şi iulie 2011. Zeci de mii de telegrame diplomatice între Washington şi ambasadele sale din străinătate au fost atunci difuzate de site-ul WikiLeaks, declanşând un scandal de amploare internaţională.
12.00
Normal
0
21
false
false
false
RO
X-NONE
X-NONE
MicrosoftInternetExplorer4
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Tabel Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
Premierul Emil Boc a menţionat “Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău” drept exemple de oraşe unde vor fi deschise astfel de centre.
El a cerut “mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti”, cerând diplomaţilor să prezinte “cu onestitate şi profesionalism” eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini.
Într-un discurs cu ocazia Zilei Diplomaţiei, Emil Boc le-a spus ambasadorilor şi personalului diplomatic că îşi justifică existenţa în străinătate şi prin capacitatea de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, “pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele, iar fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări”. Diplomaţii au datoria de a-şi coordona demersurile cu ministerele, pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, a adăugat Boc.
Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale în 2011 – 2012 vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 – 2020, aplicarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre.
“Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor”, a afirmat premierul, însă “trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni”.
În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, România are interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare a decalajelor de dezvoltare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. “O sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români”, a precizat şeful Guvernului.
Cinci colete capcana au fost trimise, ieri, la tot atatea
ambasade din Grecia, unul dintre pachete provocand si o explozie de
slaba intensitate. In jurul pranzului, ambasadele Elvetiei,
Bulgariei, Rusiei, Germaniei si statului Chile au primit astfel de
colete. Doar cel trimis la ambasada Elvetiei a explodat, dupa ce
angajatii ambasadei aruncasera coletul in curte. Un barbat a fost
arestat in apropierea ambasadei, imediat dupa deflagratie.
Tot ieri, o patrula de politie din Atena a fost vizata de focuri
de arma. Fortele de ordine elene au neutralizat si un pachet
suspect la ambasada Bulgariei, la doar o zi dupa descoperirea a
patru colete-capcana adresate presedintelui francez, Nicolas
Sarkozy, si altor trei ambasade. Aceste evenimente intervin intr-un
context social tensionat in Grecia, cu cateva zile inaintea unor
alegeri locale cruciale pentru guvernul socialist aflat la putere,
care a aplicat un program impopular de austeritate, pentru a
diminua uriasa datorie a Greciei.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Vor fi recalculate prin determinarea punctajului mediu anual
conform prevederilor Legii nr.19/2000 pensiile personalului
auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al
parchetelor de pe langa acestea, ale personalului diplomatic si
consular; ale functionarilor publici parlamentari, ale deputatilor
si senatorilor, ale personalului aeronautic civil navigant
profesionist din aviatia civila si pensiile de serviciu ale
personalului Curtii de Conturi.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Ministrul Muncii, Mihai Seitan, a declarat, joi, ca, dupa
recalculare, reducerea pensiilor speciale va fi direct
proportionala cu valoarea veniturilor incasate in ultimele luni de
activitate, in functie de care au fost calculate pensiile. Potrivit
ministrului, ar fi aproximativ 200.000 de pensii speciale, iar
25.000 dintre acestea s-ar putea reduce, dupa recalculare, scaderea
medie fiind de 1.500 de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai multi diplomati americani si-au exprimat nemultumirea si ingrijorarea fata de decizia Departamentului de Stat al Statelor Unite de a-i obliga pe angajati sa lucreze in Irak. Diplomatii au fost convocati la o intalnire unde li s-a spus ca sunt principalii candidati pentru a acoperi 48 de posturi la Ambasada Statelor Unite de la Bagdad si in alte provincii irakiene. Diplomatilor li s-au dat 10 zile pentru a hotari daca le accepta. Dupa acest interval – a anuntat Departamentul de Stat – posturile vacante vor fi acoperite prin numiri obligatorii. Cei care refuza risca sa-si piarda slujbele, cu exceptia celor care au motive medicale sau personale valide. Diplomatii i-au luat la intrebari pe reprezentantii Departamentului de Stat in legatura cu decizia de a-i trimite obligatoriu intr-o zona de razboi – decizie socotita de unii dintre ei drept o condamnare la moarte.