BusinessMagazin

Tag: Dinamo

  • Câţi bani face clubul de fotbal FC Steaua Bucureşti anual

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal. Potrivit LPF, structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

    Cluburile care au înregistrat cele mai mari venituri, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor). 

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

     

  • Câţi bani face clubul de fotbal FC Steaua Bucureşti anual

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal. Potrivit LPF, structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

    Cluburile care au înregistrat cele mai mari venituri, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor). 

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

  • Dezastru la PULS. De ce nu a putut fi salvat Ekeng – neregulile grave care au fost descoperite

    Controlul făcut de autorităţi la firma privată de ambulanţă PULS a scos la iveală nereguli grave, arată Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din MAI, condus de Raed Arafat, care a încheiat controlul demarat alături de Ministerul Sănătăţii sâmbătă, după ce mijlocaşul dinamovist Patrick Ekeng a murit pe teren, fiind transportat cu o salvare PULS.

    Deocamdată, primele măsuri luate împotriva firmei private de ambulanţă sunt suspendarea pentru 30 de zile a autorizaţiei de funcţionare, până remediază deficienţele constatate. De asemenea, s-a aplicat o amendă de 20.000 de lei „pentru încălcarea regimului privind reclasificarea ambulanţelor”.

    Află aici neregulile grave descoperite la PULS, care au făcut imposibilă salvarea fotbalistului de la Dinamo

  • Tragedie în fotbalul românesc: Patrick Ekeng a murit. Mijlocaşul lui Dinamo s-a prăbuşit pe teren în timpul meciului cu Viitorul

    Dr. Cristian Pandrea, de la Spitalul Floreasca, a declarat că manevrele de resuscitare au durat mai bine de o oră, însă pacientul nu a răspuns. În momentul de faţă, mai spune sursa citată, nu se cunoaşte cauza decesului.

    “A fost adus la noi cu o ambulanţă fără manevre de resuscitare, din câte ştim. S-au iniţiat manevre de resuscitare care au durat aproximativ o oră şi 30 de minute. Aceste manevre au rămas din păcate fără rezultat. Pacientul a decedat”, a declarat dr. Cristian Pandrea, de la Spitalul Floreasca.

    Întrebat de ce nu s-au făcut manevrele de resuscitare pe terenul de fotbal, medicul Clubului Dinamo, Liviu Bătineanu, a declarat că “resuscitarea s-a făcut în ambulanţă”.

     

    Unii suporteri acuză însă medicii că nu au intervenit de urgenţă pe teren în momentul în care fotbalistul a căzut inconştient. “Şoferul, când a ajuns pe teren cu ambulanţa, era fără medic. Doamna medic fuma o ţigară şi a ajuns pe lângă”, a spus unul dintre suporteri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O poză-document şi un destin incredibil: întoarcerea din morţi, după 9 ani. Jivago mutilat, episodul 3: preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră

    Închipuiţi-vă populaţia unui oraş întreg, să spunem Oradea, luată şi transportată în Siberia. Peste 200.000 de soldaţi şi ofiţeri români, populaţia actuală a Oradei, au căzut prizonieri în timpul războiului din est purtat împotriva URSS, între iunie 1941 şi  august 1944.

    Rata mortalităţii acestora în lagărele de prizonieri s-a ridicat la 28%. Duşi în minele de plumb din nordul arctic, unde săpau deseori doar cu mâinile goale, în cele de cărbuni din sudul Uniunii Sovietice sau în deşertul kazah, zeci de mii de români şi-au lăsat oasele în Rusia. Alţi 20.000 au acceptat să se întoarcă în ţară în 1945, cu diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia Cloşca şi Crişan, după ce au colaborat – forţaţi sau de bună voie – cu aliatul sovietic. Au fost, însă, şi mii de ofiţeri şi soldaţi care au refuzat să fie trataţi ca sclavi şi, în consecinţă, s-au întors acasă după aproape un deceniu. Aceştia sunt eroii necunoscuţi pe care regimul comunist i-a vrut distruşi.

    Printre ei s-a numărat şi basarabeanul Guţu. Tatăl biologic al actriţei Mariana Mihuţ a supravieţuit încercuirii de la Cotul Donului şi prizonieratului.

    Citiţi aici episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Şocul revenii în ţară a ultimelor loturi de soldaţi români e descris monumental de Radu Mărculescu în cartea sa „Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”. Scriitorul, căpitan de artilerie, şi camarazii săi capturaţi în 1942 la Stalingrad s-au întors în ţară pe la Sighet, în vagoane de marfă închise cu lacăte, după 9 ani de calvar. Era 1951, iar România comunistă nu avea nevoie de stafiile trecutului:

    Citiţi aici episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    „Uşa se deschise brusc, atât cât să apară în cadrul ei două personaje, ofiţerul sovietic cu şapca albastră şi un românaş în uniformă de ofiţeri de grăniceri, dar cu stele pe epoleţi (n.red. – uniforma de Securitate). Era primul român care ne întâmpina în ţară. Fără a se sinchisi de noi, îl întrebă pe sovietic: „Skolko ştuk? („câte bucăţi?”), iar acesta răspunse: tridţat („treizeci”). Românaşul ne numără din ochi şi cu creionul scrise ceva pe o bucată de hârtie, apoi, fără să ne arunce o privire sau să ne adreseze vreun cuvânt, trânti cu putere uşa şi trase cu violenţă zăvoarele. Asta a fost tot. Aşadar, iată şi prima faţă de român cu care patria ne întâmpina după nouă ani de luptă, de suferinţă şi de pribegie în serviciul ei”.

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • Preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră. Jivago mutilat, episodul 2: lichidarea grupului Arnota şi moartea prin tortură, la Craiova

    O femeie cernită bate în uşa casei situate pe una dintre străduţele aflate în apropierea pădurii Crihala, din nordul oraşului Turnu Severin . Faţa ei este împietrită, iar lacrimile i-au secat. De săptămâni întregi caută locul fără cruce în care i-a fost îngropat băiatul împuşcat în noaptea alegerilor şi odată la câteva zile vine la uşa casei şefului Securităţii, Nicolae Mihuţ. În oraş, lumea vorbeşte cu mare teamă despre faptul că el este ucigaşul tânărului care a vrut să se opună venirii la putere a bolşevicilor comandaţi de la Moscova. De fiecare dată, femeii îi răspunde soţia lui Mihuţ, Paula.

    Deşi simte durerea îngrozitoare a mamei îndoliate, Paula nu are niciun răspuns. Pur şi simplu, nu ştie detaliile activităţii îngrozitoare a soţului ei. Nu ştie în ce groapă a fost aruncat trupul băiatului. 70 de ani mai târziu, din zeci de mărturii printre care şi cea a fiicei sale naturale, ProSport a reconstituit viaţa ofiţerului de securitate Nicolae Mihuţ, cel care a curmat sau a schimbat pentru totdeauna destinele a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică.

    Povestea sa pare un scenariu de film. Personajul principal îşi părăseşte soţia şi copilul, apoi comandă uciderea, torturarea sau arestarea românilor care fugeau de comunişti în munţi. Pentru o vreme, conduce clubul Dinamo, timp în care este vânat în străinătate de rudele celor ucişi, şi îşi încheie viaţa, în chinuri, alături de a doua sa fiică, nimeni alta decât cea mai bună actriţă de teatru pe care o are acum România. Detaliile uneia dintre cele mai tulburătoare poveşti postbelice, strânse sub titlul Jivago mutilat, nu sunt recomandate celor slabi de înger.

    După 4 ani petrecuţi în slujba regimului comunist, timp în care – spune scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – şi-a demonstrat ataşamentul prin cinci crime comise împotriva unor tineri care se opuneau bolşevicilor, în 1949, la Vâlcea, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ a început o nouă viaţă. În dosarul de cadre al cerui care avea să devină preşedintele clubului Dinamo se scrie:

    „În 1949 a fost mutat la fostul serviciu judeţean Rm. Vâlcea şi numit în funcţia de locţiitor şef serviciu, iar în 1951, o dată cu înfiinţarea fostei Direcţii regionale Vâlcea, a fost numit şef al Serviciului anchete”.

    Citiţi articolul complet pe www.prosort.ro

  • Pachete speciale de bilete la următoarele trei meciuri de pe teren propriu ale echipei Dinamo

    Preţurile pachetelor de bilete pentru cele trei partide este următorul:

    Peluze – 20 de lei (sau 10 lei pentru fiecare partidă);

    Tribuna a II-a: 30 de lei (sau 15 lei pentru fiecare partidă);

    Tribuna I, sectoarele 1,2,7 şi 8: 40 de lei (sau 20 de lei pentru fiecare partidă);

    Tribuna 0, sectoarele 3,4,5 şi 6: 50 de lei ( sau 25 de lei pentru fiecare partidă);

    VIP, sectoarele 4, 5, rândurile 13-19: 60 de lei ( sau 30 de lei pentru fiecare partidă).

    Pachetele pregătite de Dinamo pentru suporteri vor fi puse în vânzare vineri, de la ora 12.00, la casele de la stadionul din Şoseaua Ştefan cel Mare.

    În perioada 10-17 martie, FC Dinamo va disputa trei partide pe teren propriu, după cum urmează: cu Pandurii Târgu Jiu, marţi, de la ora 18.30, în cadrul manşei a doua a semifinalelor Cupei Ligii Adeplast, cu Ceahlăul Piatra Neamţ, sâmbătă, 14 martie, de la ora 20.30, în cadrul etapei a XXI-a a Ligii I, şi cu Concordia Chiajna, marţi, 17 martie, de la ora 17.30, în cadrul etapei a XXII-a a Ligii I.

  • Anchetă DNA după dezvăluirile ProSport. “Dosarul Dinamo – Lazio”, deschis oficial de procurori. Turcu, despre bani negri: “La transferul lui Ştefan Radu, mi s-au oferit bani şi aşa, şi aşa”

     Într-o perioadă în care procurorii DNA sunt implicaţi într-o cursă de anduranţă, soldată cu zeci de reţineri şi arestări spectaculoase din mediul politic şi de afaceri, un articol despre acuzele de blat şi despre culisele financiare ale unui meci de fotbal disputat acum mai bine de 7 ani a generat o reacţie rapidă. Între publicarea materialului în ProSport şi deschiderea unui dosar penal au trecut doar două săptămâni.

    Pe 13 ianuarie 2015, ProSport deschidea Dosarul Dinamo – Lazio, legat de partida decisivă pentru calificarea în grupele Champions League din sezonul 2007-2008. În tur, scorul fusese 1-1. La Bucureşti, după ce a condus la pauză cu 1-0, echipa română a încasat trei goluri stupide. Vladimir Cohn, acţionar la Dinamo în seara în care a avut loc meciul de pe fostul stadion Naţional, a dezvăluit pentru ProSport: “Blaturile să făceau la Bucureşti, la hotelul unde stăteau oaspeţii. Cu puţină tocmeală, ieşea un preţ bun. La meciul cu Lazio, aranjamentul a fost făcut înainte de meci. La pauză, li s-a spus jucătorilor: <Băieţi, daţi-vă la o parte!> E posibil să fi fost şi o treabă la pariuri, să conducă Dinamo la pauză şi să câştige Lazio. Dinu şi Borcea au tratat cu Lotito de la Lazio. Preţul a fost vânzarea lui Radu Ştefan care nu valora niciodată 4,5 milioane de euro. L-au luat ca pe o murătură, l-au antrenat apoi bine şi a ieşit din el un jucător bun”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Negoiţă: Ne dorim să ieşim din insolvenţă în 2015

    “A fost un an cu bune, cu rele. Faptul că suntem aici nu e neapărat mulţumitor. Îmi doream mai mult. Dar atât am putut obţine. Încercăm pentru la anul să trecem într-o altă etapă. O altă etapă înseamnă că ne dorim să facem mai multe decât anul acesta. În principiu ştim ce avem de îmbunătăţit. E vorba de o reconstrucţie, care durează, care necesită încercări. Sperăm să facem lucrurile din ce în ce mai bine. Vor fi schimbări majore, din toate punctele de vedere. Şi la echipă. Va exista un buget de transferuri şi pentru acum, dar şi pentru la vară. Noi ne dorim să ieşim din insolvenţă în 2015, sperăm să se şi întâmple. Vrem ca la anul să ne luptăm la titlu, cu şanse mari”, a spus Negoiţă.

    În ceea ce priveşte o posibilă schimbare din funcţia de preşedinte executiv a lui Constantin Anghelache, Negoiţă a afirmat: “Nu vreau să comentez absolut nimic din ceea ce dorim să facem. Domnul Anghelache a făcut foarte multe lucruri pentru Dinamo într-o perioadă extrem de grea. Vedem pe viitor cum ne organizăm. Încercăm să facem o echipă cât mai unită pentru a face performanţă. Suntem într-o continuă analiză, ceea ce ne dorim este o echipă cât mai puternică.”

    Dosarul prin care clubul Dinamo 1948 SA solicita deschiderea procedurii de insolvenţă a fost înregistrat în 13 mai, la Tribunalul Bucureşti. Instanţa a acordat termen pentru 17 decembrie, dată la care se va discuta confirmarea planului de reorganizare a SC Dinamo 1948 SA de către judecătorul sindic.

    Acţionarul majoritar al FC Dinamo, Ionuţ Negoiţă, a participat, luni, la Sala Polivalentă Dinamo, la petrecerea organizată cu ocazia Crăciunului, pentru copiii şi juniorii din cadrul clubului.