BusinessMagazin

Tag: diferenta

  • Cât de des apelează românii la internet banking

    Bărbaţii sunt mai orientaţi decât femeile spre operaţiuni de Internet Banking. Astfel, dacă femeile utilizează acest serviciu zilnic sau de câteva ori pe săptămână în procent de 26%, în cazul bărbaţilor se constată o diferenţă de +12% (38%). Dacă ne referim în continuare la cei care utilizează Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână, se observă şi în acest caz diferenţe pe categorii de gen (faţă de total populaţie – 42%). Procentul femeilor este şi de această dată mai scăzut comparativ cu cel al bărbaţilor: 37% versus 48%.

    Analizând comportamentul de consum pe categorii de vârstă, se constată că cei cu vârste cuprinse între 31-45 de ani sunt cei mai devotaţi consumatori, acest target alegând să folosească Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână în procent de 46%. Referindu-ne la aceeaşi frecvenţă de consum, tinerii cu vârste cuprinse între 18-30 au un comportament similar cu cel al persoanelor de 46-65 de ani, în cazul ambelor categorii de vârstă înregistrându-se un procent de 40%. 

    „Diferenţe apar şi atunci când ne raportam la nivelul de educaţie al populaţiei. Cea cu o educaţie medie şi sub-medie este caracterizată de un consum mai scăzut de Internet Banking, comparativ cu cea care beneficiază de un nivel înalt de educaţie”, susţine Julien Zidaru, managing partner Exact Business Solutions. Mai exact, ultima categorie menţionată utilizează Internet Bankingul în procent de 50% cel puţin o dată pe săptămână (cu 16% mai mult decât cei cu o educaţie medie şi sub-medie) şi în procent de 71% cel puţin o dată pe lună (cu 20% mai mult decât cei cu un nivel mediu şi scăzut de educaţie şi cu +10% faţă de media naţională). Cei care folosesc Internet Bankingul zilnic sau de câteva ori pe săptămână sunt tot cei cu un nivel înalt de educaţie – 37%, procentul celor care îl utilizează cu aceeaşi frecvenţă din rândul persoanelor cu educaţie medie şi sub-medie fiind de 26%.

    În concluzie, bărbatul cu educaţie superioară este cel care foloseşte cel mai des serviciile de Internet Banking: 74% cel puţin o dată pe lună, 52% cel puţin o dată pe săptămână, 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

    Realizând, de asemenea, o ierarhie în funcţie de mărimea oraşelor ţării, Bucureştiul este în topul consumului de Internet Banking: 71% dintre bucureşteni accesează acest serviciu cel puţin o dată pe lună, 53% cel puţin o dată pe săptămână, iar 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Îndreptând privirea spre mediul rural, constatăm o deschidere a locuitorilor spre zona de Internet Banking: 49% dintre ei apelează la acest instrument cel puţin o dată pe lună, 35% cel puţin o dată pe săptămână, iar 24% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

  • James Simmons, managing director Unilever. „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher”

    „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher». Cred că trebuie să ai acest spirit de şmecher în business”, a spus James Simmons, managing director în cadrul Unilever South Central Europe, în cadrul conferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie 2018”.

    Aceasta a fost una dintre caracteristicile pe care spune că le-a observat în mediul de business din România directorul britanic care reprezintă compania cu afaceri pe piaţa locală de circa 897 de milioane de lei (194 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
    James Simmons a preluat poziţia de managing director în cadrul Unilever South Central Europe la data de 1 septembrie 2017, după ce a condus timp de trei ani businessul Unilever din zona Caraibelor, o regiune ce cuprinde 20 de pieţe, precum Haiti şi Cuba.

    „Am venit aici de un an, dar deja mă simt ca acasă. Cred că este o diferenţă foarte mare între modul în care este percepută România în Europa de Vest şi realitatea de aici. Cred că unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le facem ar fi să promovăm România mai bine”, spune el.

    Simmons este atras de România şi de potenţialul pe care consideră că îl au ţara şi piaţa locală. „Cred că natura este spectaculoasă aici, este foarte frumoasă. Există aici o calitate a vieţii, un «joie de vivre», mâncare bună, vin bun, comunitate puternică. Sunt lucruri de sărbătorit. Cultura aici este una mult mai latină decât oriunde în Europa, şi totuşi am venit din America Latină. Cred că România este un diamant. Trebuie finisat, dar este un diamant”, descrie el ţara.

    Precizează că a transmis acest mesaj şi cunoscuţilor săi: „Le-am spus şi celor de aici, şi celor din afara businessului că România poate fi una dintre cele mai puternice ţări din Europa, pentru că sunt multe avantaje prin comparaţie cu alte pieţe. Vreau să construiesc un business spectaculos aici”.

    Cum arată agenda celui care reprezintă businessul unui gigant în România? În primul rând trebuie să creeze un spirit pozitiv şi energie, pentru ca oamenii să simtă că pot face lucruri mari aici, spune el.

    „Misiunea mea este de a promova ce face Unilever aici şi în toată lumea, să demonstrăm că putem face business responsabil şi să ajutăm societatea, ca un vecin bun. Trebuie să mă gândesc la viitor şi să gestionez resursele încât să estimez dacă pot atinge ţintele companiei cu resursele actuale sau dacă trebuie să cer mai multe resurse. Am o viziune simplă. Cred că ce facem noi este nobil şi cred că cu cât suntem mai mari, cu atât putem face o diferenţă mai mare”, spune el.

    Cele mai recente dezvoltări ale gigantului anglo-olandez se leagă de piaţa îngheţatei, unde compania este lider pe piaţa locală şi unde a fost implicată în două tranzacţii. În primul rând, tranzacţia evaluată la circa 100 milioane euro prin care Unilever a preluat în ianuarie fabrica Betty Ice din Suceava de la antreprenorul Vasile Armean. Apoi a urmat tranzacţia de la mijlocul lunii iulie, când Unilever a cumpărat producătorul de îngheţată Denny din Bulgaria, mai exact din Veliko Tîrnovo, un orăşel aflat în apropierea graniţei cu România.

    „Toată lumea trebuie să se bucure de îngheţată, pentru că este accesibilă şi disponibilă. (…) A fost o vară ieşită din comun. Am avut un început extraordinar în aprilie, mai şi iunie, şi un iulie diferit. Aceasta este natura businessului de îngheţată. Per total ambiţia noastră de a vedea o creştere de două cifre pe acest business la finalul anului va fi realizată. Este un ritm ciudat, dar ajungem acolo. Piaţa de îngheţată de aici, faţă de alte pieţe, oferă oportunităţi de creştere. Rata de consum de aici este încă una scăzută faţă de alte pieţe. Mă gândesc că trebuie să găsim o combinaţie de arome locale şi globale care să fie disponibile la nivel larg”, descrie Simmons potenţialul pieţei de îngheţată. 

    Pe lângă businessul de îngheţată, Simmons spune că printre produsele cu potenţial de dezvoltare de pe piaţa locală se numără cele de îngrijire corporală şi înfrumuseţare, precum deodorantul Rexona, şi produsele de curăţenie, precum Domestos.

    „În centrul companiei noastre sunt câteva categorii cu potenţial de creştere. Dacă ne uităm la piaţa deodorantelor de aici sau la produsele de curăţenie, aceste pieţe sunt încă mici în comparaţie cu alte părţi. Ne gândim mult cum să facem să construim piaţa de aici, nu doar să o câştigăm. Vrem să facem un business mult mai mare şi cred că putem face asta prin câteva achiziţii inteligente şi putem lucra şi în parteneriat cu alţii.” Şeful Unilever mai spune, fără să ofere prea multe detalii că, în perioada următoare, compania va lansa câteva produse noi.

    La sfârşitul anului trecut, businessul de distribuţie Unilever avea pe piaţa locală o cifră de afaceri netă de circa 897,5 milioane lei şi un profit net de 16,2 milioane lei, cu 227 de angajaţi. La nivel global, businessul Unilever a înregistrat în 2017 afaceri de 53,7 miliarde euro, în creştere cu circa 2% faţă de anul precedent. La aceste afaceri, businessul anglo-olandez a obţinut un profit net de aproximativ 6,5 miliarde euro, în creştere cu aproape 17% faţă de anul anterior.

    În ceea ce priveşte resursele umane, Simmons spune că Unilever este deschisă la angajări şi că nu se confruntă deocamdată cu celebra „secetă” de pe piaţa forţei de muncă din România.

    „Avem oameni talentaţi aici. Când mă uit la actuala organizaţie, mă face să mă simt mândru. Bineînţeles că vreau mai mulţi oameni talentaţi care să se alăture. Vin din ce în ce mai mulţi oameni la noi să se angajeze direct şi ne bazăm şi pe o serie de parteneri care găsesc oameni buni din industrie”, spune managing directorul companiei Unilever.

    Compania are şi un program dedicat proaspeţilor absolvenţi, în urma căruia se angajează la ei undeva la 5-7 tineri anual. Totodată, Simmons spune că au şi posibilitatea să aducă noi angajaţi din centrul şi estul Europei − din Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Republica Moldova.

    „Cred totuşi că secretul este să ţii de oamenii buni pe care îi ai şi să le oferi un simţ comun, să le dai de înţeles că facem lucruri importante şi că le facem cum trebuie. Este o parte foarte importantă să nu laşi oamenii să plece, pentru că timpul petrecut în companie, încrederea, colegialitatea creează un spirit care face colaborarea să funcţioneze.”

    Ce înseamnă colaborarea? Simmons oferă o definiţie a termenului: „Colaborarea pentru idei, pentru că oamenii vin cu ideile, nu companiile. Vrem să creăm un mediu în care oamenii să se simtă valoroşi, nu doar în modul evident, adică cât duc acasă la sfârşitul lunii sau în bonusuri la sfârşitul anului, ci în general (…) Per total, vom investi anul viitor în toate părţile din organizaţie, de la salarii până la marketing, zeci de milioane de euro”.

    Mulţumit de acest „diamant”, cum a numit el România, Simmons spune fără ezitări că şi-ar deschide chiar şi propriul business aici, iar acest business nu ar fi nici în piaţa de îngheţată, nici în oricare altă piaţă în care activează businessul pe care îl conduce.

    „Aş deschide chiar şi mâine un business aici, pentru că sunt câteva lucruri care mi-au atras atenţia. În primul rând, creşterea de circa 30% a turismului. Bazat pe asta, Costa Rica, spre exemplu, pe care o ştiu foarte bine, a făcut ceva spectaculos de bine – s-a poziţionat drept cea mai mare destinaţie de turism ecologic. Dacă mă uit la aceste lucruri, cred că şi pentru România ar fi o oportunitate foarte bună.

    Promovarea turismului în România într-un mod prietenos faţă de mediu ar putea spori economia foarte mult. Ultima dată când m-am uitat, 12,5% din PIB-ul Costa Ricăi a venit din turism şi asta au realizat doar în ultimii zece ani.” 

    CARTE DE VIZITĂ

    James Simmons
    Origine: Marea Britanie
    Vârsta: 46 de ani
    Educaţie: licenţă în politică, filosofie, economie – Universitatea Bristol
    Carieră: 
    Managing director Unilever South Central Europe (septembrie 2017 – prezent)
    Director general Unilever Greater Caribbean (2014-2017)
    Vicepreşedinte al departamentului de Customer Development în Regatul Unit şi Irlanda (2009-2014)
    Alte roluri de marketing şi vânzări în Unilver UK (1998 – 2009)

  • Cine conduce lista celor mai bine plătiţi actori din 2018, deşi nu a apărut în niciun film anul acesta

    Actorul a ajuns să conducă topul banilor primiţi în branşă între 1 iunie 2017 şi 1 iunie 2018 după ce a vândut compania Csamigos Tequila pe care o deţinea, astfel că jurnaliştii au înregistrat în dreptul său o cifră de 239 de milioane de dolari. Este dublul sumei care stă în dreptul actorului plasat pe locul doi în top, Dwayne Johnson, care ar fi câştigat în total 119 milioane de dolari. Podiumul este completat de Robert Downey Jr (79 de milioane de dolari), pe locurile următoare plasându-se Chris Hemsworth (64,5 milioane de dolari, pe locul 4), Jackie Chan (cu 45,5 de milioane de dolari pe locul 5) şi Will Smith (la 42 de milioane de dolari pe locul 6).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Managerii din comerţ cred că preţurile vor creşte, în trimestrul III, cel mai mult la alimente

    „În activitatea de comerţ cu amănuntul se înregistrează cea mai mare valoare a soldului conjunctural pentru preţurile din comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun (sold conjunctural +31%), urmată de preţurile de vânzare în comerţul cu carburanţi (sold conjunctural +27%)”, se detaliază în „Ancheta de conjunctură în comerţul cu amănuntul”, publicată pe site-ul INS.

    Cu toate acestea, managerii susţin că volumul vânzărilor prognozat pentru trimestrul III va înregistra o creştere (sold conjunctural +28%).

    De asemenea, managerii din comerţ prognozează, pentru perioada analizată, o creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +14%, nivel moderat), potrivit studiului citat.

    Angajatorii din domeniu estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a volumului mărfurilor comandate furnizorilor interni (sold conjunctural +13%).

  • Primăria sectorului 6 face un parc între Plaza şi AFI Cotroceni, zonă înţesată de şantiere de locuinţe. Preţurile locuinţelor situate lângă parc pot creşte cu 10-20%

    Dezvoltatorii imobiliari care construiesc ansambluri de locuinţe în sectorul 6, în apropierea mallului Plaza România, ar putea beneficia de un parc de 16.000 de metri pătraţi amplasat pe un teren între centrele comerciale Plaza şi AFI Cotroceni. Parcul este o investiţie făcută de Primăria sectorului 6 şi ar putea ridica preţurile apartamentelor din preajmă, care vor fi astfel, brusc, poziţionate lângă un spaţiu verde.

    „Observăm că locuinţele construite lângă un parc sau în imediata apropiere a unei zone verzi se vând mai rapid şi la un preţ mai ridicat. E posibil, dacă urmărim preţurile, să observăm o diferenţă de preţuri de 10-20%“, spune Bogdan Voica, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Primăria sectorului 6 face un parc între Plaza şi AFI Cotroceni, zonă înţesată de şantiere de locuinţe. Preţurile locuinţelor situate lângă parc pot creşte cu 10-20%

    Dezvoltatorii imobiliari care construiesc ansambluri de locuinţe în sectorul 6, în apropierea mallului Plaza România, ar putea beneficia de un parc de 16.000 de metri pătraţi amplasat pe un teren între centrele comerciale Plaza şi AFI Cotroceni. Parcul este o investiţie făcută de Primăria sectorului 6 şi ar putea ridica preţurile apartamentelor din preajmă, care vor fi astfel, brusc, poziţionate lângă un spaţiu verde.

    „Observăm că locuinţele construite lângă un parc sau în imediata apropiere a unei zone verzi se vând mai rapid şi la un preţ mai ridicat. E posibil, dacă urmărim preţurile, să observăm o diferenţă de preţuri de 10-20%“, spune Bogdan Voica, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • O lecţie pentru politicienii români! “Ştiţi care e diferenţa dintre România şi această ţară cu doar 4 milioane de locuitori?

    “În momentul în care vom trăi să vedem un preşedinte, nu neapărat femeie, care vine la meciuri în tricoul echipei naţionale… şi stă acolo şi suferă lângă jucători şi e implicat de o natură care să creeze o emulaţie în jurul acestui fenomen… Când vom vedea că fotbalul e condus de cei care l-au practicat… preşedintele federaţiei din Croaţia e cel mai mare jucător pe care l-au avut (n.r Davor Šuker). Când vom vedea lucrurile astea în România şi fotbalul va fi cel care trebuie să fie şi va fi iubit cu adevărat, vom putea visa la aşa ceva. Până atunci… La noi toate scârţie din toate încheieturile, nu doar fotbalul.

    Eu am fost observator de câteva ori în Croaţia, la Rijeka, la Split… Dar revin la Rijeka. I-aş urca pe politicienii noştri în două, trei autobuze, în frunte cu preşedintele, cu prim-ministrul… şi să meargă de la Zagreb la Rijeka. Să vedeţi ce viaducte, ce străzi suspendate… Iar când te uiţi din avion vezi numai şosele şi autobenzi care îţi iau ochii. Atunci o să putem să sperăm şi noi. Când faci cinci kilometri şi-l vezi pe papiţoiul ăla de Ponta că se apucă să cheme ziariştii pentru că a dat în folosinţă zece kilometri de autostradă… să fim serioşi. Asta este diferenţa dintre Croaţia şi România”, a spus Porumboiu, în cadrul emisiunii ProSport LIVE.

     

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Care sunt ţările în care femeile domină piaţa bancară având mai multe conturi bancare decât bărbaţii

    Acestea sunt:  Argentina, Georgia, Indonezia, Laos, Mongolia şi Filipine.

    Potrivit raportului, peste 500 de milioane – aproximativ 70% dintre adulţi, în creştere cu 51% faţă de 2011 – au un cont bancar deschis în cadrul unei bănci fizice locale sau la o bancă online. Cu toate acestea, femeile rămân în continuare în urma bărbaţilor: doar 65% dintre acestea au un cont bancar, comparativ cu 72% dintre bărbaţi, un decalaj de şapte puncte procentuale care a rămas neschimbat din 2011. Acest lucru se întâmplă în ciuda diminuării diferenţei de gen din multe ţări. În India, de exemplu, 83% dintre bărbaţi şi 77% dintre femei au un cont bancar – diferenţa de gen în India a scăzut la şase puncte procentuale, de la 20, în 2014.

    Dr. Leora Klapper, economist principal la Banca Mondială, oferă unele indicii conform cărora cele şase ţări fac “notă discordantă” în această direcţie. Astfel, în cazul statului Filipine, dr. Klapper spune că femeile au mai multe şanse să lucreze în străinătate şi să deschidă astfel de conturi pentru a susţine familiile lăsate acasă. În toate cele şase ţări (cu excepţia Laosului) femeile au şanse mai mari decât bărbaţii să primească o plată prin transfer bancar ca parte a unui program guvernamental. În Mongolia, de exemplu, 43% dintre femei raportează că primesc o astfel de plată, comparativ cu 24% dintre bărbaţi.

    În Indonezia, nu există diferenţe semnificative între numărul de femei şi bărbaţi cu conturi “active” sau care au folosit un cont cel puţin o dată în ultimul an pentru a efectua o depunere sau retragere.

    În India, de exemplu, s-a reuşit reducerea diferenţei de gen în privinţa numărului de conturi deschise, dar mai mult de jumătate din conturile care aparţin femeilor sunt inactive. “Provocarea cu care se confruntă India este, prin urmare, proiectarea unor noi produse financiare care să fie în interesul femeilor”, spune dr. Klapper.

  • Arafat: Intre vânzătorii de droguri şi cei de ţigări există o similitudine şi o diferenţă. Similitudinea este că AMÂNDOI VÂND MOARTEA, iar diferenţa este că pe unii îi băgăm în puşcărie, iar pe ceilalţi încercăm să le găsim justificări să-i ţinem mai departe să îşi facă treaba

    „Trebuie să fim cu toţii îngrijoraţi în ceea ce priveşte consumul de TUTUN. (…) Cândva am fost la o şedinţă a miniştrilor Sănătăţii. Era o şedinţă informală şi era o discuţie pe aceste subiect. Am zis următorul lucru: între vânzătorii de droguri şi cei de ţigări există o similitudine şi o diferenţă. Similitudinea este că AMÂNDOI VÂND MOARTEA, iar diferenţa este că pe unii îi băgăm în puşcărie, iar pe ceilalţi încercăm să le găsim justificări să-i ţinem mai departe să îşi facă treaba. În ultima perioadă s-a vorbim şi de ţigările electronice şi cele cu tutun încălzit. Se încearcă prezentarea lor ca pe soluţia magică în locul ţigărilor clasice, pentru că sunt mai puţin nocive. (…) Elevii de liceu le folosesc. Dacă nu oprim promovarea şi dacă nu punem o regulă, o legislaţie care să trateze toate aceste produse egal şi să se impună INTERDICŢIE de fumat în spaţii publice, noi, în fiecare zi, pierdem un număr de tineri care devin fumători folosind ţigările electronice la început sau tutunul încălzit şi unii dintre ei chiar trecând la ţigările clasice după ce fac aceste încercări la început”, a arătat Arafat.

    Arafat a spus că promovarea tutunului încălzit are menirea să atragă şi nu menţionează pericolul pentru sănătate.  “Cu cât lăsăm acest lucru să se propage, noi nu facem decât să îi ajutăm să recruteze o nouă generaţie de fumători pentru următorii 20-30 de ani. (…) La dispozitivele de tutun încălzit parcă facem reclamă la telefoanele mobile, ce culori au aparatele, avem culoarea roz, culoarea gri, culoarea albastră, culoarea verde, după placul tău, ce culoar vrei ca să arăţi în faţa colegilor. În şcoli, nu numai că este uşor să le foloseşti, sunt gadgeturi care îl clasează pe cel care le foloseşte, este mai cool că are un aparat din acest tip. S-a gândit promovarea la absolut toate aceste aspecte. Dacă nu oprim cât mai repede şi nu punem regulamente cât mai repede, în fiecare zi noi pierdem adolescenţi şi tineri pentru aceste firme şi care nu ştim cum o să îi recuperăm”, a avertizat Arafat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info