Tag: diaspora

  • Până la ora 13.00 au votat peste 400.000 de români în străinătate, de 10 ori mai mulţi ca în 2014

    Peste 400.000 de alegători au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale până duminică la ora 13.00, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC). În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, până la aceeaşi oră, votaseră 40.206 de români. 

    Până duminică la ora 13.00, au votat 400.851 de alegători în străinătate. Dintre aceştia, 375.662 au votat pe liste suplimentare, iar 25.189 sunt votanţi pe listă corespondenţă.

    838 de secţii de votare au fost organizate în străinătate, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).

    Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în continuare la o secţie din Londra, 3.309 de alegători prezentându-se pentru a îşi exercita votul. Prezenţă mare este şi la secţiile din Chişinău şi Bruxelles. La polul opus, într-o secţie de votare din Phenian (Republica Populară Democrată Coreeană) nu s-a înregistrat niciun vot, în timp ce la o secţie din Harare (Zimbabwe) au votat cinci români.

    În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, de pe 2 noiembrie, până la ora 13.00, votaseră 40.206 de români.

    Pe 26 mai 2019, la alegerile europarlamentare, până la ora 13.00, votaseră 99.788 de români.

  • Până la ora 13.00 au votat 147.852 de alegători în străinătate

    Aproape 148.000 de alegători au votat în străinătate, până la ora 13.00, din care 122.663 de alegători au votat pe liste suplimentare, iar 25.189 sunt votanţi pe listă corespondenţă, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central.

    Până la ora 13.00 au votat 147.852 de alegători în străinătate.

    Un număr de 838 de secţii de votare au fost organizate în străinătate, potrivit BEC.

    Cea mai mare prezenţă la vot este la o secţie din Chişinău, 1.289 alegători prezentându-se pentru a îşi exercita votul. Prezenţă mare a fost şi la secţiile din Bruxelles şi Londra.

    La polul opus, o secţie de votare din Phenian (Republica Populară Democrată Coreeană) nu s-a înregistrat niciun vot, în timp ce la o secţie din Solotvino (Ucraina) au votat doi români.

  • Începe votul în diaspora. Prima secţie de votare a fost deschisă în Noua Zeelandă

    Prima secţie de votare se deschide în Auckland din Noua Zeelandă, vineri, 01.00 ora României, echivalentul orei locale 12.00. La alegerile prezidenţiale din acest an au fost organizate 835 de secţii de votare pentru românii din străinătate.

    Tot vineri noaptea vor fi deschise şase secţii de votare în Australia, în oraşele Sidney, Melbourne, Brisbane, Canberra, Adelaide şi Perth.

    În străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare.

    La primul tur de scrutin românii de peste hotare vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

    Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12.00 – 21.00, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

    Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 715.752 de persoane.

    De asemenea, numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare, prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro, este de 33.802 de cetăţeni.

    În schimb, un număr de 35.917 români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă, conform sursei citate.

  • Luni are loc prima şedinţă de Guvern, după demisiile miniştrilor ALDE

    Pe ordinea de zi ar putea fi OUG anunţat de premierul Viorica Dăncilă, privind prelungirea termenului de înscriere la vot al românilor din Diaspora, după ce şeful Executivului l-a acuzat pe Klaus Iohannis că nu poate da ordonanţa, deoarece activitatea guvernului este blocată.

    În prezent trei ministere au rămas fără conducere: ministerul Mediului, al Energiei şi al Relaţiei cu Parlamentul.

    Miniştrii ALDE Viorel Ilie, Graţiela Gavrilescu şi Anton Anton au demisionat din funcţie pe 27 august, în urma deciziei lui Călin Popescu Tăriceanu de a ieşi de la guvernare.

    Ramona Mănescua rămas, însă, la ministerul de Externe.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • AEP: Peste 20.000 de români din Diaspora s-au înregistrat pentru vot prin corespondenţă

    Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, miercuri, că peste 20.000 de români din străinătate s-au înregistrat pentru vot prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale, iar pentru votul la secţia de votare s-au înregistrat aproximativ 19.500 de cetăţeni români din Diaspora.

    „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că, după 39 de zile de funcţionalitate a portalului www.votstrainatate.ro, numărul alegătorilor din străinătate care s-au înregistrat cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este de peste 20.000 şi depăşeşte numărul celor care au optat pentru vostul la secţia de votare. Astfel, astăzi, 4 septembrie 2019, ora 13:00, pentru votul prin corespondenţă figurau înregistrate 20.040 de persoane, iar pentru votul la secţia de votare existau 19.430 de înscrieri”, a transmis AEP, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, precizează că există premise pentru prelungirea termenul de înregistrare cu patru zile, de la 11 septembrie la 15 septembrie, ceea ce ar însemna că cetăţenii români ar mai avea la dispoziţie 11 zile pentru a se înregistra pe portalul www.votstrainatate.ro ca alegători în străinătate.

    „Reiterez îndemnul către cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate de ase se înregistra cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, care, în afară de faptul că este o modalitate comodă şi sigură de vot la distanţă, îi scuteşte de cheltuiala deplasărilor la o secţie de votare şi de aglomeraţii”, a declarat preşedintele AEP.

    Buică a anunţat luni că AEP ar promova o Ordonanţă de urgenţă în acest sens.

    Preşedintele AEP a mai precizat că 22 septembrie e termenul limită de depunere a candidaturilor la BEC, iar pe 12 octombrie va începe campania electorală, care se va desfăşura pe o perioadă de 30 de zile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumătate dintre românii emigraţi îşi doresc să se întoarcă acasă. Cifră cu 10% mai mică faţă de 2017

    47% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară, conform rezultatelor unui studiu recent despre diaspora românească, comandat de RePatriot– un proiect al Romanian Business Leaders (RBL) – şi realizat de Open-I Research. În 2017, 57% din români aveau această intenţie. Din românii emigraţi care vor să se întoarcă, 73% declară: „Vrem să fim din nou Acasă”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii RePatriot.

    53% din românii emigraţi declară că nu vor să se mai întoarcă în România, principalele motive fiind corupţia, viaţa politică actuală şi mentalitatea. „Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară (53% din românii emigraţi), 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

    Studiul privind românii din diaspora s-a desfăşurat în iulie – august 2019, de către agenţia de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot- Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

    La întâlnirea cu reprezentanţii mass-media, Adela Jansen, care s-a alăturat Echipei RePatriot, Director Resurse Umane la BRD şi Preşedintele în exerciţiu al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a prezentat rezultatele studiului şi a relevat importanţa subiectului pentru dezvoltarea economică a României: „Tendinţele din studiile RePatriot şi din alte date publice nu sunt încurajatoare, însă acest lucru trebuie să reprezinte un motiv în plus să găsim urgent soluţii. Una dintre ele o reprezintă platforma RePatriot Jobs, în care cât mai multe companii ar trebui să posteze oferte de joburi şi internship-uri atractive.”

    Dragoş Anastasiu – fondator al Eurolines a vorbit despre nevoia de respect şi de eliminare a birocraţiei. A prezentat cazuri concrete şi a cerut administraţiei eliminarea acestor bariere administrative şi comportamentale. “Pentru România, diaspora este o comoara şi ea trebuie tratată ca atare. Principalul lucru pe care românii şi mai ales conducătorii săi trebuie să-l arate diasporei este RESPECTul. Acest respect poate fi dovedit în diferite momente, care sunt importante pentru diaspora: momentul votului, momentul în care revine diaspora temporar acasă (vacanţa), momentul în care diaspora revine pentru totdeauna, momentul recunoaşterii diplomelor din străinăte sau momentul recăpătării cetăţeniei române, dacă au renunţat la ea şi o doresc înapoi.”

    La conferinţă a mai  intervenit Gabriel Paal, care s-a alăturat Echipei RePatriot şi care se întoarce în România după 12 ani de succes în industria oil and gas, cel mai recent rol ocupat fiind acela de director de operaţiuni pentru Europa în cadrul companiei General Electric. A petrecut aceşti ani între USA, Europa şi Orientul Mijlociu. La întoarcerea în România se ocupă de dezvoltarea propriei firme de consultanţă.

    Echipa RePatriot a mai prezentat un caz al unei tinere care a revenit acasă după o carieră de 9 ani în project management în Roland Berger. Andreea Petrişor a coordonat echipe complexe în proiecte internaţionale în diverse industrii şi s-a întors în România, unde a preluat poziţia de Managing Director al Delivery Hero România. Andreea este absolventă unui MBA în cadrul INSEAD în 2015, iar în 2010 a absolvit ca şefă de promoţie European Business School din Londra.

    La întâlnirea cu presă au mai intervenit membrii Echipei RePatriot: Nicuţa Enache – repatriată din Italia şi fondatoarea a două restaurante în Bucureşti, Hilde Brandl – arhitect,  revenită în România din Germania care au subliniat importanţa Zilelor Diasporei şi implicarea liderilor de business în prezentarea oportunităţilor credibile din România.

    Felix Pătrăşcanu, cofondator FAN Courier, lider RePatriot a declarat: „Impactul Diasporei este extraordinar  în schimbarea de mentalitate, de oferire a deschiderii şi încrederii, de crearea unei culturi a libertăţii dar şi a responsabilităţii, a muncii serioase şi a respectului regulilor. Aşteptăm în 3-6 Octombrie 2019 peste 300 de antreprenori în Bucovina, la Summitul RePatriot, pentru a discuta despre încrederea în România şi pentru a face împreună proiecte concrete.”

    Reprezentanţii RePatriot spun că organizarea procesului de vot ar trebui să aibă ca obiectiv ca românii sa petreacă mai puţin de 30 minute la vot. Asta ar presupune, printre altele, şi introducerea votului prin internet care poate deveni realitate cu ajutorul noilor tehnologii. Votul prin corespondenţă nu este adoptat, fiind, potrivit reprezentanţilor RBL, „destul de complex şi birocratic”.

     

     

     

     

     

     

  • Ce vor clujenii în oraşul lor: Locuri de joacă smart, info point pentru Diaspora şi parcări verticale

    Pe site-ul dedicat procesului bugetării participative, lansat de Primăria Cluj-Napoca pentru acest an, au fost prezentate 199 de proiecte depuse de cetăţeni, termenul limită expirând duminică, 11 august.

    În total, s-au depus proiecte pentru şase categorii – Alei, trotuare şi zone pietonale, Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei, Spaţii verzi şi locuri de joacă, Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public), Infrastructură educaţională şi culturală şi Oraşul digital, urmând să fie implementate anul viitor, în final, 15 proiecte, fiecare cu o sumă maximă de 150.000 de euro.

    Un elveţian care trăieşte în Cluj-Napoca de aproape 10 ani, Oliver Ryffel, a propus înfiinţarea unei staţii de autobuz în faţa Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj, la terminalul Sosiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt revendicările de la protestul care marchează un an de la mitingul din 2019

    Orgnizatorii spun că au 75 de revendicări, incluzând:

    • Finalizarea anchetelor şi judecarea violenţelor din 10 august 2018, timpul revoluţiei şi mineriadelor;
    • Implementarea numărului maxim de 300 de parlamentari şi a proporţionalităţii acestora;
    • Implementarea punctului 8 de la Timişoara într-o formă legală şi actualizată;
    • Reinstituirea libertăţii de exprimare prin modificarea legii adunărilor publice ce permite în acest moment abuzul autorităţilor;
    • Centrele Comunitare Româneşti din diaspora;
    • Modul de desfăşurare a alegerilor, repatrierea, traficul transfrontalier în scopul exploatării sexuale şi discriminarea copiilor români din Austria;
    • Demararea anchetei privind actele false şi infracţiunile membrilor Consiliului Românilor de Pretutindeni.

    Primăria Capitalei a aprobat mitingul de sâmbătă, 10 august, eveniment organizat de Tommy Tomescu Joul, au precizat pentru MEDIAFAX, reprezentanţii municipalităţii.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019: Înscrierile on-line pentru votul prin corespondenţă şi la secţiile din diaspora încep duminică

    Astfel, românii din diaspora se pot înregistra on-line pe portalul www.votstrainatate.ro.

    „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că, începând cu ziua de duminică, 28 iulie 2019, alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliul sau reşedinţa lor se pot înregistra on-line pe portalul www.votstrainatate.ro, creat şi administrat de AEP. Înscrierea va începe în data de 28 iulie 2019, ora 12:00, ora României, iar formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019”, arată un comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

    Portalul de înscrieri cuprinde două secţiuni: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă.

    Potrivit AEP, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secţie de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

    O secţie de votare poate fi înfiinţată la cererea a minimum 100 de cetăţeni din aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi.

    „Alegătorul care doreşte să se înscrie pentru votul prin corespondenţă trebuie să completeze un formular on-line, în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de şedere în străinătate este cuprinsă în Ordinul 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016”, conform sursei citate.

    După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza.

    AEP mai precizează că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către Autoritate, în termen de cinci zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistică dureroasă: numărul oficial al românilor din diaspora a ajuns la 9,7 milioane

    Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a precizat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, că cele mai recente statistici indică o cifră de aproximativ 9.700.000 de români plecaţi în afara graniţelor.

    „Dintre aceştia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferenţa în comunităţile istorice”, precizează Intotero.

    „Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii şi când mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, judeţene, comunale, spitale, investiţia şi existenţa unor condiţii decente în sănătate şi existenţa şcolilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupţia. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionaţi în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceştia îşi doresc să se întoarcă”, adaugă sursa citată.

    Ministrul a apreciat că cifra românilor plecaţi în străinătate este „foarte mare”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.