În cadrul dezbaterii de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), s-a prezentat forma noii cărţi de identitate, precizându-se că nu va fi obligatorie preschimbarea, în momentul apariţiei acesteia, anticipată să aibă loc în 2018.
În momentul în care cetăţeanul va opta pentru noul document cu date biometrice, acesta va prelua şi funcţiile cardului de sănătate, conform iniţiatorilor proiectului. Noua carte de identitate va fi inscripţionată faţă-verso, va conţine data naşterii şi semnătura olografă.
”Prin prezentul proiect de act normativ se va realiza flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii şi se vor stabili avantaje, atât pentru salariat, cât şi pentru angajator. Mai precis, pentru angajator se vor reduce costurile administrative în vederea închirierii spaţiilor, cheltuielile cu utilităţile, consumul de carburant, precum şi parcul auto. În ceea ce îl priveşte pe salariat, avantajele constau în eliminarea costurilor de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, precum şi libertatea alegerii locului de muncă şi valorificarea timpului de lucru, în vederea îmbunătăţirii echilibrului între viaţa profesională şi cea personală”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege iniţiat de Ministerul Muncii.
Potrivit documentului, pentru categoriile de locuri de muncă în care se utilizează tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, proiectul de act normativ instituie un drept şi nu o obligaţie, în sensul stabilirii consensuale de către părţi a locului de desfăşurare a activităţii salariatului.
În prezent, un element obligatoriu al contractului individual de muncă îl constituie locul muncii. Potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, prin loc de muncă se înţelege locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.
”Prin prezentul proiect de act normativ se va realiza flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii şi se vor stabili avantaje, atât pentru salariat, cât şi pentru angajator. Mai precis, pentru angajator se vor reduce costurile administrative în vederea închirierii spaţiilor, cheltuielile cu utilităţile, consumul de carburant, precum şi parcul auto. În ceea ce îl priveşte pe salariat, avantajele constau în eliminarea costurilor de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, precum şi libertatea alegerii locului de muncă şi valorificarea timpului de lucru, în vederea îmbunătăţirii echilibrului între viaţa profesională şi cea personală”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege iniţiat de Ministerul Muncii.
Potrivit documentului, pentru categoriile de locuri de muncă în care se utilizează tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, proiectul de act normativ instituie un drept şi nu o obligaţie, în sensul stabilirii consensuale de către părţi a locului de desfăşurare a activităţii salariatului.
În prezent, un element obligatoriu al contractului individual de muncă îl constituie locul muncii. Potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, prin loc de muncă se înţelege locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.
Asta prevede un proiect de act normativ lansat recent în dezbatere publică. În document se precizează că salariile angajaţilor din Autoritatea ce supraveghează platformele din Marea Neagră vor fi la nivelul celor din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
ANRE este instituţia unde se plătesc printre cele mai mari salarii din ţară. De exemplu, preşedintele Autorităţii încasează zece mii de euro lunar.
Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.
Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.
Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.
În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net
Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.
Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.
Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.
În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net
Potrivit documentului citat, comisiile de vaccinare ce vor fi înfiinţate în baza noii legi, vor putea sesiza instituţiile de forţă pentru a constata „infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului“ de către părinţi sau reprezentanţi legali în cazul unui copil care împlineşte vârsta de 3 ani şi nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare.
Legea actuală privind rele tratamente aplicate minorului spune: „Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi“. Însă, aşa cum a fost el elaborat, proiectul legii vaccinării nu prevede sancţiuni.
,,Pentru garantarea dreptului la sănătate şi la educaţie al tuturor copiilor şi tinerilor, la înscrierea acestora într-o colectivitate de învăţământ se solicită prezentarea adeverinţei care atestă efectuarea vaccinărilor obligatorii eliberată de medicul de familie/furnizorul de servicii medicale de vaccinare”, potrivit proiectului de lege.
Dacă părinţii nu au aceste documente în momentul înscrierii copilului la şcoală sau grădiniţă, aceştia trebuie să prezinte în maximum 60 de zile calendarul de recuperare pentru vaccinurile obligatorii sau adeverinţe care să ateste că anumite vaccinări au contraindicaţii medicale.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii nu au precizat ce se întâmplă exact cu părinţii care refuză vaccinarea copiilor şi nu prezintă calendarul de recuperare, însă ministrul sănătăţii Florian Bodog a precizat că vor intra în zona de sancţiune a legii.
„Noi armonizăm legea pe care o scoatem cu legislaţia deja existentă. În Parlament se va decide modul în care se va aplica acest lucru“, a mai spus Bodog.
Proiectul de lege prevede asigurarea unui stoc de vaccinuri necesar cu termen de valabilitate de minimum 18 luni. Acest lucru ar asigura o continuitate în ceea ce priveşte vaccinurile, spun oficialii, în contextul în care pacienţii români se confruntă în prezent cu lipsa vaccinurilor din piaţă. Motivele pentru care vaccinurile lipsesc sunt legate de aprovizionarea deficitară, dar şi de decizia unor producători de a le scoate de pe piaţă sau de a înceta producţia.
În Uniunea Europeană sunt 11 state membre care impun obligativitatea vaccinării, iar înscrierea în învăţământ se realizează pe baza dovezii de vaccinare, printre care se numără Belgia, Bulgaria, Franţa, Grecia sau Polonia, se arată în expunerea de motive din proiectul legii vaccinării.
Proiectul de lege este pus în dezbatere publică, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018.
Legea salarizării, pusă în dezbatere publică, prevede că personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază, în timp ce personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Într-un anunţ postat pe site-ul MDRAPFE se arată că: “Pentru a veni în sprijinul chiriaşilor din locuinţele realizate de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin “Programul de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii”, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a iniţiat un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Proiectul se afla în consultare publică şi are în vedere şi diminuarea chiriei”.
Din informaţiile anunţate de minister, observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene– Direcţia Generală Juridică, Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene şi la adresa de e-mail iulia.matei@mdrap.ro.
Termenul limită până la care se pot transmite propuneri este de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului.