Cédric Grolet a fost nominalizat în 2015 pentru această distincţie, iar anul trecut a primit premiul pentru cel mai bun desert din partea Lebey Guide. Premiul pentru cel mai bun cofetar al anului a fost înmânat în cadrul unei ceremonii care a avut loc la New York.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
Cédric Grolet a fost nominalizat în 2015 pentru această distincţie, iar anul trecut a primit premiul pentru cel mai bun desert din partea Lebey Guide. Premiul pentru cel mai bun cofetar al anului a fost înmânat în cadrul unei ceremonii care a avut loc la New York.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.
Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.
Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.
CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.
“Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.
Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).
“Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
Pe reţelele sociale nu sunt afişate telefoanele primite în miez de noapte de la compania care îi anunţă că trebuie să îşi înlocuiască un coleg bolnav, faptul că nu pot să îşi vadă prietenii sau familia la final de zi sau săptămână, ori manualele în limba engleză din care trebuie să înveţe rolul fiecărui buton din avion, lucruri care par, la prima vedere, câteva dintre provocările unui loc de muncă la altitudine mare. Pe lângă stresul general cauzat de un astfel de job, nemulţumirile angajaţilor din aviaţie sunt mai complexe – şi, în general, se leagă de restructurări şi insatisfacţie în ce priveşte schemele de pensii în cazul angajaţilor operatorilor tradiţionali şi de salarii mici şi condiţii contractuale nefavorabile în cazul operatorilor low-cost.
Ne vom axa pe aceştia din urmă, aduşi în lumină de recentul conflict generat de anulările de zboruri ale Ryanair, care pare să fi deschis o adevărată cutie a Pandorei.
Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat vineri, 16 septembrie, că va anula între 40 şi 50 de zboruri pe zi, în încercarea de a îmbunătăţi punctualitatea zborurilor companiei, scrie BBC. Compania aerienă cu sediul în Irlanda a anunţat acest plan, declarând că este ”inacceptabil“ faptul că punctualitatea aeronavelor Ryanair a scăzut sub nivelul de 80% în prima jumătate a acestei luni. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat iniţial, potrivit BBC, că trebuie să evite întârzierile şi din cauza unei plecări masive a personalului.
După câteva zile, compania a revenit cu o listă a zborurilor anulate, dar şi cu declaraţiile oficiale ale CEO-ului companiei, Michael O’Leary: ”Ryanair nu duce lipsă de piloţi – am reuşit să funcţionăm la capacitate maximă în lunile de vârf iunie, iulie şi august – dar am încurcat alocarea concediilor anuale ale piloţilor în septembrie şi octombrie, fiindcă încercăm să alocăm un concediu pentru un an întreg într-o perioadă de nouă luni, din aprilie în decembrie, de unde s-a creat o suprapunere a concediilor piloţilor. Această problemă nu va mai apărea anul viitor, când Ryanair se întoarce la concediul calendaristic cuprins între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2018. Este un dezastru pe care ni-l asumăm. Îmi cer scuze sincere pentru orice îngrijorare cauzată clienţilor noştri în weekendul care a trecut. Am luat decizia să anulăm această mică proporţie de 2.500 de zboruri pentru a oferi rezervele suplimentare de personal necesare şi a proteja punctualitatea celorlalte 98% din zborurile care nu vor fi afectate de aceste anulări“, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair.
Ulterior, într-un memo furnizat angajaţilor de Michael Hickey, chief operations officer în cadrul Ryanair, compania a anunţat că oferă un bonus, fără taxe, de 12.000 de lire sau 12.000 de euro piloţilor şi 6.000 de lire sau 6.000 de euro copiloţilor care vor opera aeronavele în perioada septembrie – 31 octombrie. Bonusul va fi acordat în noiembrie 2018, iar piloţii şi copiloţii îl vor primi dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018. Totodată, toţi angajaţii Ryanair vor primi, de la 1 octombrie, o mărire a plăţii pentru nopţile petrecute în afara bazei, de la 28 euro sau 22 lire sterline la 75 euro sau 68 lire sterline pe noapte; compania a declarat că lucrează şi cu un furnizor extern de management hotelier, pentru o mai bună acomodare a personalului navigant odată ajunşi la destinaţiile din afara bazei.
În încheiere, Hickey a mulţumit piloţilor care au fost dispuşi să renunţe la o parte din luna de concediu, subliniind: ”Sper că aceste iniţiative demonstrează aprecierea mea faţă de susţinerea voastră“. Acest semn de apreciere nu a fost însă acceptat de toţi piloţii: un grup de piloţi de la Ryanair a respins bonusul de 12.000 de lire oferit în schimbul orelor suplimentare de muncă. Potrivit unor surse din interiorul companiei, piloţi care fac parte din 17 din cele 80 de baze europene ale companiei au transmis că majoritatea nu sunt de acord cu bonusul financiar în schimbul orelor suplimentare de muncă. Ei doresc, în schimb, noi contracte şi condiţii mai bune de muncă.
Noile contracte pe care le cer piloţii vor contribui la oprirea exodului din companie, un număr mare de colegi părăsind operatorul aviatic pentru locuri de muncă mai bune, potrivit scrisorii transmise de piloţii care operează aeronave în Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Suedia. ”Noi, mai jos semnaţii, rupem tăcerea. S-au scurs decenii de când suntem cei mai uitaţi angajaţi europeni ai unui operator aerian. Ne-am adus talentele, entuziasmul şi tinereţea în Ryanair, în speranţa că vom începe cariere lungi şi prin care vom fi recompensaţi. Am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă substandard, de scheme de angajare pe cont propriu, înşelătoare, o securitate a locului de muncă ce tinde către zero şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, zero contribuţii la pensii“, ar fi scris angajaţii într-o primă scrisoare adresată adresa senior managementului companiei, potrivit documentului furnizat de surse interne din cadrul Ryanair.
Angajaţii subliniază cum, timp de mai multe decenii, managementul companiei nu a dorit recunoaşterea unui sindicat, iar curţile de judecată irlandeze au susţinut decizia companiei; prin urmare, niciun contract colectiv de muncă nu a existat vreodată în cadrul Ryanair. ”Considerăm că aceasta este o violare a drepturilor de bază ale omului şi vă reamintim că acesta este secolul XXI, nu XIX. Vă reamintim, de asemenea, că «low-cost» este un termen de marketing folosit de operatorii aerieni şi nu o metodă prin care să îţi plăteşti angajaţii cu mai puţini bani. Sunteţi acum într-o criză reputaţională corporate, în timp ce lăsaţi sute de mii de pasageri naufragiaţi în toată Europa fiindcă aveţi aeronave fără personal care să le opereze. Această criză era inevitabilă. Ne-aţi tratat atât de rău, încât majoritatea dintre noi renunţă mai repede decât ne-aţi putea înlocui“, spun angajaţii în scrisoare.
Matt Scanlan ducea o viaţă liniştită în New York lucrând pe Wall Street, însă nu-i plăcea ceea ce făcea aşa că şi-a dat demisia. La o săptămână de la demisie, a primit un telefon de la prietenul său Diederik Rijsemus care se pregătea să meargă într-o călătorie în Mongolia. Deoarece Scanlan nu mai avea o slujbă a decis să meargă alături de prietenul lui.
Au ajuns în Ulaanbaatar, capitala Mongoliei, şi s-au împrietenit cu un jurnalist american care se afla în regiune pentru a face reportaje despre fermierii din Mongolia. Aşa au ajuns să se împrietenescă cu doi localnici: Bodio şi Ishee. S-au înţeles bine şi cei doi mongolezi i-au invitat pe americani să le cunoască familia care trăia la ţară. S-au urcat într-o maşină şi au mers o zi şi o noapte, ca în basme, până când au ajuns la o fermă.
A doua zi, Bodio şi Ishee le-au spus că abia peste o lună se întorc în Ulaanbaatar, iar cei doi fie încercau să-şi găsească singuri drumul prin deşert, fie aşteptau o lună. Timp de o lună au trăit alături de localnici şi acolo aflat că fermierii creşteau capre de la care se adună lâna de caşmir. Lâna se obţine la sfârşitul iernii prin pieptătănatul caprei de Caşmir, obţinându-se 150 de grame/animal.
În timp ce produsele de caşmir se vând pentru foarte mulţi bani, fermierii obţineau doar o sumă foarte mică din această plăcintă. Cei doi au sesizat oportunitatea de a elimina intermediarii, cumpărând chiar ei lâna pentru a produce haine. Astfel, fermierii primeau mai mulţi bani, hainele de caşmir erau vândute mai ieftin, şi, bineînţeles, cei doi obţineau un profit frumos.
Aveau nevoie de bani pentru a cumpăra lâna. “Aveam nevoie de 2,5 milioane de dolari pentru a cumpăra toată lâna de la toţi fermierii din regiune”, mărturiseşte Matt.
Întorşi la New York, cei doi au strâns banii într-un an, a transferat banii din New York în Ulaanbaatr, însă când a ajuns a aflat că nicio bancă nu-i va da suma totală odată, aşa că s-a plimbat la şase locaţii diferite pentru a scoate banii. Apoi au mers cu 2,5 milioane de dolari cash băgaţi în pungi de plastic în deşertul Gobi pentru a plăti fermierii.
Cu banii au cumpărat 60 de tone de caşmir, adică 23 de camioane pline. O parte din bani i-au strâns de pe Kickstarter şi obiectivul iniţial era de a strânge 20.000 de dolari şi să vândă pulovere cu 140-200 de dolari, dar proiectul a prins foarte bine şi au strâns 103,493 de dolari. Până la 2,5 milioane de dolari e cale lungă, iar cei doi nu au dezvăluit pentru presa americană de unde au obţinut banii.
Din cele 3 milioane de persoane care trăiesc în Mongolia, în jur de o treime sunt nomazi şi au grijă de cirezi de 250-1000 de animale, inclusiv de caprele care produc lână de caşmir. Nu au o casă şi se mută din loc în loc în funcţie de locurile de păscut pentru animale, potrivit Fast Company.
Industria caşmirului a explodat, iar puloverele şi accesoriile realizate din caşmir sunt extrem de populare în SUA şi Europa. Produsele sunt foarte scumpe, însă fermierii din Mongolia nu au beneficiat de asta din cauza faptului că sunt foarte izolaţi. Negustorii vin la ei odată pe an şi cumpără caşmir pe care-l vând la fabrici. Potrivit lui Scanlan, comercianţii cumpără un kilogram de caşmir cu 20 de dolari pe care apoi îl vând cu 50. “Marginalizează munca pe care fermierii o depun şi cresc preţul arficial al materialului”, spune Scanlan pentru publicaţia Fast Company.
Ei au plătit 31 de dolari per kilogram şi au mers cu materialele la fabrici în Italia, China şi chiar Mongolia pentru a putea fi transformate în pulovere, căciuli, mânuşi etc.
Habar nu aveau cum să facă haine aşa că au apelat la designer-ul Hadas Saar pentru producţia de haine. Aşa a apărut firma Haadam care produce haine din caşmir. Puloverele Naadam se vând cu un preţ de pornire de 99 de dolari şi ajung până la 200 de dolari, mult mai ieftin decât produsele Loro Piana, Brunello Cucinelli sau Portolano.
Scăpând de intermediari, cei doi au reuşit să obţină o marje de profit mari, iar în 2016 venitul ajungea la 6 milioane de dolari.
Naadam s-a angajat să investească 10% din profiturile companiei către programul al World Bank ce asistă fermierii în caz de dezastru natural. De exemplu, în iarna 2009, în Mongolia au murit 9,7 milioane de animale (22% din total), ceea ce a făcut ca PIB-ul ţării să scadă cu 1,6%.
Pe reţelele sociale nu sunt afişate telefoanele primite în miez de noapte de la compania care îi anunţă că trebuie să îşi înlocuiască un coleg bolnav, faptul că nu pot să îşi vadă prietenii sau familia la final de zi sau săptămână, ori manualele în limba engleză din care trebuie să înveţe rolul fiecărui buton din avion, lucruri care par, la prima vedere, câteva dintre provocările unui loc de muncă la altitudine mare. Pe lângă stresul general cauzat de un astfel de job, nemulţumirile angajaţilor din aviaţie sunt mai complexe – şi, în general, se leagă de restructurări şi insatisfacţie în ce priveşte schemele de pensii în cazul angajaţilor operatorilor tradiţionali şi de salarii mici şi condiţii contractuale nefavorabile în cazul operatorilor low-cost.
Ne vom axa pe aceştia din urmă, aduşi în lumină de recentul conflict generat de anulările de zboruri ale Ryanair, care pare să fi deschis o adevărată cutie a Pandorei.
Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat vineri, 16 septembrie, că va anula între 40 şi 50 de zboruri pe zi, în încercarea de a îmbunătăţi punctualitatea zborurilor companiei, scrie BBC. Compania aerienă cu sediul în Irlanda a anunţat acest plan, declarând că este ”inacceptabil“ faptul că punctualitatea aeronavelor Ryanair a scăzut sub nivelul de 80% în prima jumătate a acestei luni. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat iniţial, potrivit BBC, că trebuie să evite întârzierile şi din cauza unei plecări masive a personalului.
După câteva zile, compania a revenit cu o listă a zborurilor anulate, dar şi cu declaraţiile oficiale ale CEO-ului companiei, Michael O’Leary: ”Ryanair nu duce lipsă de piloţi – am reuşit să funcţionăm la capacitate maximă în lunile de vârf iunie, iulie şi august – dar am încurcat alocarea concediilor anuale ale piloţilor în septembrie şi octombrie, fiindcă încercăm să alocăm un concediu pentru un an întreg într-o perioadă de nouă luni, din aprilie în decembrie, de unde s-a creat o suprapunere a concediilor piloţilor. Această problemă nu va mai apărea anul viitor, când Ryanair se întoarce la concediul calendaristic cuprins între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2018. Este un dezastru pe care ni-l asumăm. Îmi cer scuze sincere pentru orice îngrijorare cauzată clienţilor noştri în weekendul care a trecut. Am luat decizia să anulăm această mică proporţie de 2.500 de zboruri pentru a oferi rezervele suplimentare de personal necesare şi a proteja punctualitatea celorlalte 98% din zborurile care nu vor fi afectate de aceste anulări“, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair.
Ulterior, într-un memo furnizat angajaţilor de Michael Hickey, chief operations officer în cadrul Ryanair, compania a anunţat că oferă un bonus, fără taxe, de 12.000 de lire sau 12.000 de euro piloţilor şi 6.000 de lire sau 6.000 de euro copiloţilor care vor opera aeronavele în perioada septembrie – 31 octombrie. Bonusul va fi acordat în noiembrie 2018, iar piloţii şi copiloţii îl vor primi dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018. Totodată, toţi angajaţii Ryanair vor primi, de la 1 octombrie, o mărire a plăţii pentru nopţile petrecute în afara bazei, de la 28 euro sau 22 lire sterline la 75 euro sau 68 lire sterline pe noapte; compania a declarat că lucrează şi cu un furnizor extern de management hotelier, pentru o mai bună acomodare a personalului navigant odată ajunşi la destinaţiile din afara bazei.
În încheiere, Hickey a mulţumit piloţilor care au fost dispuşi să renunţe la o parte din luna de concediu, subliniind: ”Sper că aceste iniţiative demonstrează aprecierea mea faţă de susţinerea voastră“. Acest semn de apreciere nu a fost însă acceptat de toţi piloţii: un grup de piloţi de la Ryanair a respins bonusul de 12.000 de lire oferit în schimbul orelor suplimentare de muncă. Potrivit unor surse din interiorul companiei, piloţi care fac parte din 17 din cele 80 de baze europene ale companiei au transmis că majoritatea nu sunt de acord cu bonusul financiar în schimbul orelor suplimentare de muncă. Ei doresc, în schimb, noi contracte şi condiţii mai bune de muncă.
Noile contracte pe care le cer piloţii vor contribui la oprirea exodului din companie, un număr mare de colegi părăsind operatorul aviatic pentru locuri de muncă mai bune, potrivit scrisorii transmise de piloţii care operează aeronave în Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Suedia. ”Noi, mai jos semnaţii, rupem tăcerea. S-au scurs decenii de când suntem cei mai uitaţi angajaţi europeni ai unui operator aerian. Ne-am adus talentele, entuziasmul şi tinereţea în Ryanair, în speranţa că vom începe cariere lungi şi prin care vom fi recompensaţi. Am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă substandard, de scheme de angajare pe cont propriu, înşelătoare, o securitate a locului de muncă ce tinde către zero şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, zero contribuţii la pensii“, ar fi scris angajaţii într-o primă scrisoare adresată adresa senior managementului companiei, potrivit documentului furnizat de surse interne din cadrul Ryanair.
Angajaţii subliniază cum, timp de mai multe decenii, managementul companiei nu a dorit recunoaşterea unui sindicat, iar curţile de judecată irlandeze au susţinut decizia companiei; prin urmare, niciun contract colectiv de muncă nu a existat vreodată în cadrul Ryanair. ”Considerăm că aceasta este o violare a drepturilor de bază ale omului şi vă reamintim că acesta este secolul XXI, nu XIX. Vă reamintim, de asemenea, că «low-cost» este un termen de marketing folosit de operatorii aerieni şi nu o metodă prin care să îţi plăteşti angajaţii cu mai puţini bani. Sunteţi acum într-o criză reputaţională corporate, în timp ce lăsaţi sute de mii de pasageri naufragiaţi în toată Europa fiindcă aveţi aeronave fără personal care să le opereze. Această criză era inevitabilă. Ne-aţi tratat atât de rău, încât majoritatea dintre noi renunţă mai repede decât ne-aţi putea înlocui“, spun angajaţii în scrisoare.
„Suntem mereu atenţi la obiceiurile şi preferinţele clienţilor noştri şi încercăm să rămânem pe placul lor oferindu-le un meniu divers, accesibil tuturor în orice moment în care ne vizitează. Produsele cu specific local au avut încă de la prima ediţie un succes peste aşteptări şi ne-am dat seama că sunt importante pentru clienţii noştri. Dacă anul trecut am avut primul produs realizat 100% din ingrediente locale, anul acesta propunem două produse 100% româneşti: cârnăciorii olteneşti şi ciocănelele de pui. Meniul e completat de salata asortată preparată din legume proaspete de la Eisberg, iar la final avem şi ceva dulce: desertul cu brânză dulce şi stafide”, a declarat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants România.
Campania Săptămâni Româneşti aduce în restaurante pentru prima dată ciocănelele de pui fragede, proaspăt preparate în restaurante după o reţetă autentică, la cele mai înalte standarde de calitate. O reţetă 100% locală şi un gust românesc autentic.
Cârnăciorii Olteneşti oferiţi de producătorul local Angst fac echipă perfectă cu chiflele proaspete, coapte în fabricile GoodMills, şi cu muştarul din Tecuci produs de Olympia. Reţeta creată 100% cu ingrediente oferite de producători locali se întoarce în restaurantele McDonald’s din toată ţara. Celor două produse li se alătură salata asortată, preparată din legume proaspete oferite de partenerul local al McDonald’s, Eisberg.
Nu în ultimul rând, nici o masă românească nu e completă fără ceva dulce. Anul acesta propunem desertul cu brânză dulce şi stafide, alături de faimoasa îngheţată McDonaldʼs. Produsele din noua campanie Săptămâni Româneşti pot fi găsite în toate restaurantele McDonald’s din România începând cu 29 septembrie, în ediţie limitată şi în limita stocului disponibil.
„Suntem mereu atenţi la obiceiurile şi preferinţele clienţilor noştri şi încercăm să rămânem pe placul lor oferindu-le un meniu divers, accesibil tuturor în orice moment în care ne vizitează. Produsele cu specific local au avut încă de la prima ediţie un succes peste aşteptări şi ne-am dat seama că sunt importante pentru clienţii noştri. Dacă anul trecut am avut primul produs realizat 100% din ingrediente locale, anul acesta propunem două produse 100% româneşti: cârnăciorii olteneşti şi ciocănelele de pui. Meniul e completat de salata asortată preparată din legume proaspete de la Eisberg, iar la final avem şi ceva dulce: desertul cu brânză dulce şi stafide”, a declarat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants România.
Campania Săptămâni Româneşti aduce în restaurante pentru prima dată ciocănelele de pui fragede, proaspăt preparate în restaurante după o reţetă autentică, la cele mai înalte standarde de calitate. O reţetă 100% locală şi un gust românesc autentic.
Cârnăciorii Olteneşti oferiţi de producătorul local Angst fac echipă perfectă cu chiflele proaspete, coapte în fabricile GoodMills, şi cu muştarul din Tecuci produs de Olympia. Reţeta creată 100% cu ingrediente oferite de producători locali se întoarce în restaurantele McDonald’s din toată ţara. Celor două produse li se alătură salata asortată, preparată din legume proaspete oferite de partenerul local al McDonald’s, Eisberg.
Nu în ultimul rând, nici o masă românească nu e completă fără ceva dulce. Anul acesta propunem desertul cu brânză dulce şi stafide, alături de faimoasa îngheţată McDonaldʼs. Produsele din noua campanie Săptămâni Româneşti pot fi găsite în toate restaurantele McDonald’s din România începând cu 29 septembrie, în ediţie limitată şi în limita stocului disponibil.
Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.
Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.
Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.
Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.
Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro