Tag: demolare

  • Ministrul Transporturilor: Circulaţia pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu–Orăştie, reluată în septembrie

    Circulaţia pe lotul 3 al autostrăzii Orăştie – Sibiu, închis din septembrie 2015 şi parţial demolat din cauza problemelor apărute la fundaţie, provocate de infiltraţii, va fi reluată în septembrie, susţine ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Sorin Buşe a efectuat, joi, o vizită pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu – Orăştie, închis traficului din septembrie 2015, şi a declarat că circulaţia va fi reluată în termen, respectiv în septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au început lucrările de refacere a lotului trei al autostrăzii Sibiu-Orăştie – GALERIE FOTO

    Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a vizitat săptămâna trecută şantierul autostrăzii Sibiu-Orăştie şi a anunţat că l-a convocat la Bucureşti pe constructorul autostrăzii Sibiu-Orăştie, de la care aşteaptă soluţii şi un calendar al lucrărilor pentru remedierea problemelor.

    GALERIE FOTO

    O porţiune de 200 de metri din Autostrada Sibiu-Orăştie, aflată în zona kilometrului 60 şi deschisă în noiembrie 2014, va fi demolată şi refăcută complet pe cheltuiala antreprenorului, din cauza unor probleme la fundaţie cauzate de infiltraţii, estimâdu-se că lucrările vor fi gata în decembrie.

    Concluzia apare într-un raport al Companiei de Autostrăzi, în care specialiştii Direcţiei Calitate solicită demolarea şi refacerea unei secţiuni din Autostrada Sibiu-Orăştie.

    În raportul specialiştilor CNADNR se arată că fundaţia autostrăzii nu a fost executată corect şi cu materialele prevăzute în proiect, iar în zona kilometrului 60+600 metri există infiltraţii de apă la o adâncime de 8-10 metri.

    “Ca urmare (a problemelor constatate – n.r.) solicităm extinderea investigaţiilor din corpul autostrăzii pe o lungime corespunzătoare în stânga şi în dreapta zonei de la kilometrul 60+600 metri până la eliminarea din fundaţie a argilei contractile şi realizarea corpului autostrăzii pe o fundaţie sănătoasă”, concluzionează specialiştii companiei de drumuri.

    Sursele citate arată că demolarea şi refacerea autostrăzii vor avea loc “pe o lungime de aproximativ 200 de metri”, pe cheltuiala antreprenorului, iar lucrările ar urma să fie finalizate în decembrie, când autostrada va fi redeschisă circulaţiei.

    Începând cu data 7 septembrie, CNADNR a restricţionat total traficul rutier între nodul rutier Sălişte (km 270+020) şi nodul rutier Cunţa (km 292+455).

  • O porţiune din Autostrada Sibiu-Orăştie, inaugurată în noiembrie 2014, va fi DEMOLATĂ şi refăcută

    Concluzia apare într-un raport al Companiei de Autostrăzi, obţinut de cotidianul “România Liberă”, în care specialiştii Direcţiei Calitate solicită demolarea şi refacerea unei secţiuni din Autostrada Sibiu-Orăştie.

    Surse oficiale din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că inspectorii de calitate au făcut un control pe teren, în 22 septembrie, ulterior concluzionând că “există abateri grave privind respectarea proiectului”.

    În raportul specialiştilor CNADNR se arată că fundaţia autostrăzii nu a fost executată corect şi cu materialele prevăzute în proiect, iar în zona kilometrului 60+600 metri există infiltraţii de apă la o adâncime de 8-10 metri.

    “Ca urmare (a problemelor constatate – n.r.) solicităm extinderea investigaţiilor din corpul autostrăzii pe o lungime corespunzătoare în stânga şi în dreapta zonei de la kilometrul 60+600 metri până la eliminarea din fundaţie a argilei contractile şi realizarea corpului autostrăzii pe o fundaţie sănătoasă”, concluzionează specialiştii companiei de drumuri.

    Sursele citate arată că demolarea şi refacerea autostrăzii vor avea loc “pe o lungime de aproximativ 200 de metri”, pe cheltuiala antreprenorului, iar lucrările ar urma să fie finalizate în decembrie, când autostrada va fi redeschisă circulaţiei.

    Oficialii CNADNR au mai declarat, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările la Autostrada Sibiu-Orăştie “nu au fost recepţionate tocmai din cauza suspiciunilor ridicate de fisuri apărute la kilometrul 60”.

    Lotul trei al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, inaugurat în noiembrie 2014, a fost închis la începutul lunii septembrie, între Sălişte şi Cunţa, din cauza unor crăpături în asfalt, reprezentanţii CNADNR spunând că problemele au apăraut din cauza “execuţiei necorespunzătoare a lucrărilor”.

    Potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), începând din 7 septembrie, de la ora 8.00, traficul pe Autostrada A1 Orăştie – Sibiu, între nodul rutier Sălişte şi nodul rutier Cunţa, se închide.

    “Instituirea acestei restricţii este necesară în vederea remedierii degradărilor constatate la kilometrul 275+650 al autostrăzii (kilometrul 60+600 proiect). Menţionăm că atât experţii tehnici din partea antreprenorului, cât şi cei din partea beneficiarului au concluzionat că apariţia şi evoluţia defectului (crăpătura) de la kilometrul 275+650 nu s-a cauzat unui fenomen de alunecare a terenului, ci unei tasări structurale pricinuită de execuţia necorespunzătoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012-2013”, arăta CNADNR.

    Traficul urma să fie închis timp de aproximativ o lună şi jumătate, în funcţie şi de condiţiile meteorologice, iar în această perioadă circulaţia urma să se desfăşoare pe o rută alternativă, respectiv DN 1, între localităţile Sălişte şi Cunţa.

    De asemenea, CNADNR menţiona că, în conformitate cu prevederile contractului Proiectare şi Execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, lot trei, “antreprenorul are responsabilitatea deplină pentru remedierea defectelor apărute, atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în perioada de garanţie (patru ani)”. Astfel, lucrările de remediere vor fi executate “pe riscul şi cheltuiala” constructorului.

    Directoul CNADNR, Narcis Neaga, declara pentru Gândul că primele crăpături în asfalt au apărut la zece zile de la deschiderea lotului trei al autostrăzii, construit de firma italiană Salini-Impregilo, şi i-au “speriat pe toţi”.

    “La zece zile a apărut prima fisură. Vă daţi seama că ne-am speriat toţi. Am zis că dacă din cauza alunecărilor, dacă, dacă… Nu vă spunem că problemele mari noi am crezut că sunt la debleul (săpătură – n.r.) acela mare, când au tăiat ei… Nu s-a întâmplat nimic acolo. Noi acolo ne-am temut, sincer. Fisura a apărut unde nu ne aşteptam. Noi sincer acolo ne aşteptam. Doamne, dacă se întâmplă să alunece terenul acolo! Toată iarna am avut maşini de intervenţie puse acolo. Toată iarna am avut camere video. Să vedem dacă se întâmplă ceva. Ne-am temut, vă daţi seama”, afirma Narcis Neaga.

    El mai spunea că, înainte de deschiderea circulaţiei pe lotul trei al Autostrăzii Orăştie-Sibiu, CNADNR a organizat o şedinţă cu constructorul şi cu experţi, unde s-a stabilit că “din punct de vedere tehnic nu va fi nicio problemă”.

    “Când a fost gata totul, am avut o şedinţă. Am luat experţii noştri şi experţii lor. «Dacă există cel mai mic dubiu că o deschidem acum şi n-o deschidem peste o lună sau peste un an, spuneţi acum». Toată lumea zis că din punct de vedere tehnic nu va fi nicio problemă”, afirma Neaga pentru Gândul, precizând că expertizele ulterioare au arătat că problemele apărute pe Autostrada Orăştie-Sibiu au fost determinate de o nerespectare a proiectului de către constructor.

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) susţinea, tot la începutul lui septembrie, că va face plângere penală împotriva lui Alin Goga, director adjunct de investiţii la regionala Craiova, pe care îl acuza de “abuz în serviciu contra intereselor publice”, după declaraţii privind Autostrada Orăştie-Sibiu.

    Lotul trei al Autostrăzii Sibiu-Orăştie a fost inaugurat în noiembrie 2014 de ministrul de atunci al Transporturilor Ioan Rus, în zonă venind şi premierul Victor Ponta.

    Lotul are o lungime de 22 de kilometri, dintre care şase au fost afectaţi de alunecări de teren. Contractul pentru acest tronson a fost semnat în mai 2011, având o valoare de 182,9 milioane de euro.

  • INEDIT: Implozia unei clădiri istorice, filmată dintr-o dronă – VIDEO

    Construită în anul 1924, clădirea de 13 etaje a fost inclusă în 2006 în Registrul Naţional al Locurilor Istorice din SUA (NRHP) şi ieşea în evidenţă inclusiv datorită unui graffiti imens cu textul “Zombieland” amplasat pe partea superioară a construcţiei. 

    Clădirea a fost achiziţionată de o firmă dezvoltatoare care a obţinut aprobările necesare demolării pentru a face loc unei noi arene, ale cărei costuri de construcţie sunt estimate la circa 450 milioane de dolari.

    Implozia controlată a clădirii istorice, care a avut loc pe 11 iulie, a durat mai puţin de 30 de secunde şi a costat aproape 900.000 de dolari.

    Momentul demolării a fost surprins de mai multe camere de filmat aflate la faţa locului, însă una dintre cele mai cuprinzătoare înregistrări a fost realizată de utilizatorul TheGadgetGuy1, cu ajutorul unei drone DJI Phantom 2.

    Înregistrarea completă a imploziei, precum şi alte imagini surprinse deasupra oraşului Detroit pot fi urmărite pe canalul său de YouTube.


     

  • Dragoş Bîlteanu a vândut un teren de 10 milioane euro pe care va fi extins mallul Promenada

     Grupul Romenergo, controlat de omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, a vândut fondului sud-african NEPI terenul de 1,2 hectare de sub fostul sediu al companiei din Calea Floreasca, tranzacţie evaluată de ZF la circa 10 milioane de euro şi care va permite extinderea mallului Promenada cumpărat recent de NEPI.

    Romenergo a început demolarea clădirii fostului sediu pentru a curăţa terenul şi a închiriat un spaţiu în Floreasca Tower în care şi-a stabilit biroul.

    “NEPI a finalizat achiziţia unui teren de 1.2 hectare adiacent Promenada Mall. Pe acest teren există o clădire de birouri în curs de demolare. Terenul este reglementat din punct de vedere urbanistic pentru dezvoltarea unei noi clădiri de birouri de aproximativ 50.000 de metri pătraţi. NEPI intenţionează să solicite modificarea reglementărilor urbanistice în vederea dezvoltării unei extensii a Promenada Mall integrată cu o nouă dezvoltare de birouri de clasă A pe acest teren”, au anunţat reprezentanţii NEPI.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O casă din zona protejată Armenească, demolată fără autorizaţie. PMB sesizează Parchetul

     Casa din strada Semilunei nr. 1 situată în zona construită protejată nr. 39 Armenească a fost demolată în totalitate, weekend-ul trecut.

    La adresa respectivă, pe gardul şantierului este pus un anunţ potrivit căruia se construieşte o locuinţă formată din subsol, parter şi un etaj, în baza autorizaţiei nr. 183/1226399 din 2 aprilie 2014. Începerea lucrărilor a avut loc pe 15 mai anul acesta, iar termenul pentru finalizarea lor este 15 mai 2016, potrivit aceluiaşi anunţ.

    Potrivit preşedintelui Asociaţiei “Salvaţi Bucureştiul”, Nicuşor Dan, sâmbătă, membrii ONG-ului au sunat la 112 pentru a sesiza demolarea. La faţa locului s-au prezentat pe rând oficiali ai Poliţiei Capitalei, Poliţiei Locale a Sectorului 2 şi ai Poliţiei Locale a Capitalei, fiecare arătând că sesizarea nu este de competenţa sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ArcelorMittal a demolat statuia lui Lenin de la combinatul Krivoi Rog

     Compania a anunţat că a demontat monumentul de la Crivoi Rog “pentru a asigura siguranţa angajaţilor şi a proteja clădirile companiei”.

    “Soarta monumentului va fi decisă conform cu legile în vigoare”, se arată într-un comunicat al companiei, citat de Bloomberg.

    Operaţiunile de la combinatele siderurgice şi minele de fier ale ArcelorMittal din Ucraina nu au fost afectate de protestele din ultimele luni şi de violenţele de săptămâna trecută, a precizat ArcelorMittal în comunicat.

    Compania, unul dintre cei mai importanţi investitori străini din Ucraina, a adăugat că a transferat din ţară o parte dintre angajaţii străini şi pe familiile acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce poţi să faci cu o clădire care trebuie demolată

    Artiştii stradali invitaţi au avut un an la dispoziţie în care să realizeze fie picturi murale, fie instalaţii în cele 36 de apartamente ale blocului, pe casa scărilor ori în subsoluri. Printre participanţi s-au numărat francezul Alexone, mare iubitor de bandă desenată sau iranianul Alone, care împodobeşte străzile Teheranului cu graffiti.

    Clădirea Tour 13, la decorarea căreia au muncit cei 100 de artişti, va fi demolată nu peste multă vreme. Până atunci, publicul este invitat să admire lucrările acestora, într-o expoziţie anunţată de un banner pe faţadă realizat de legendarul artist american Keith Haring.

  • Un furnal vechi de la ArcelorMittal Galaţi a fost demolat

     Furnalul 2 a funcţionat până în 2008, când a fost oprit definitiv. Procesul de scoatere din uz a instalaţiei a presupus până acum demontarea anumitor componenete ce pot fi reciclate sau refolosite, iar sâmbătă, prin detonare, furnalul a fost demolat complet.

    “Furnalul nr. 2 nu mai face parte din actuala structură industrială din cauza capacităţii sale mici de producţie, performanţelor tehnice reduse, nivelului scăzut de automatizare şi a impactului mare asupra mediului, comparativ cu furnalele aflate in operare, Furnalul nr. 5 şi Furnalul nr. 3, cel din urmă oprit temporar în acest moment. Asemeni Furnalului nr. 1 şi Furnalui nr. 6, starea Furnalului nr. 2 prezintă ameninţări deopotrivă pentru siguranţa angajaţilor cât şi pentru mediu, pe care Compania nu doreşte să le ignore”, a declarat Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei vrea să demoleze Patinoarul Flamaropol pentru a-l reface la standardele secolului XXI

     În proiectul de hotărâre, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), se arată că municipalitatea cere Guvernului României emiterea unei hotărâri pentru trecerea imobilului Patinoarului “Mihai Flamaropol” şi a terenului aferent, în suprafaţă totală de 26.350,98 metri pătraţi, din Bulevardul Basarabiei nr. 35 din Sectorul 2 al Capitalei, din domeniul public al statului, în domeniul public al Municipiului Bucureşti şi în administrarea CGMB.

    Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Municipiul Bucureşti se obligă ca, după demolare, să refacă patinoarul artificial “la standardele secolului XXI, în condiţiile impuse de normativele şi standardele internaţionale în vigoare”, dar şi de a realiza spaţii adiacente necesare practicării activităţilor sportive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro