Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de luni, 7 august, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.
De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.
Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
Analiştii au anticipat menţinerea ratei-cheie la 7%, nivel rămas constant începând din luna februarie, după ce în ianuarie rata-cheie a fost majorată la 7% după cele opt creşteri operate în 2022.
În ianuarie, BNR încetinise ritmul majorărilor, crescând dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%, şi a renunţat şi la „controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară“.
În ceea ce priveşte analiza BNR cu privire la evoluţia macroeconomică, prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei.
Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.
Mai jos comunicatul integral privind Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:
Rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al preţului combustibililor şi al decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate.
Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat astfel considerabil descreşterea, aşa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată şi în acest interval în principal de dinamicile preţurilor energiei şi combustibililor, care şi-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, şi din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum şi din scumpirea unor bunuri importate.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în iunie la 14,2 la sută şi la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică restrângerea relativ pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval.
În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scăderea a fost determinată de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat mai vizibil creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar dinamica formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, menţinându-se la un nivel de două cifre. Totodată, impactul exportului net a redevenit expansionist, în condiţiile în care dinamica volumului exporturilor şi-a mărit ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a continuat să se reducă mai alert. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a ameliorării raportului de schimb.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în trimestrele II şi III 2023, şi mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menţinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.
Astfel, în intervalul aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au încetinit creşterea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar serviciile prestate populaţiei şi-au accelerat puternic descreşterea de ritm. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali, iar creşterea volumului lucrărilor de construcţii a continuat să decelereze, deşi mult mai lent decât în precedentele trei luni. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas însă semnificativ superioară celei a importurilor, deşi a scăzut ceva mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial şi-a accentuat declinul în termeni anuali în acest interval. În schimb, deficitul de cont curent şi-a cvasi-stopat descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, ca urmare a înrăutăţirii puternice a soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite.
Pe piaţa muncii, datele recente arată o accelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai, precum şi scăderea ratei şomajului BIM la 5,4 la sută în luna iunie, alături de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie în primele două luni ale trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în luna iulie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima parte a lunii, pentru ca ulterior să se înscrie pe o traiectorie ascendentă – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, pe fondul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creşterii peste aşteptări a economiei şi a rezilienţei pieţei muncii din SUA.
Moneda naţională a manifestat o tendinţă de întărire faţă de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenţa unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea uşoară acumulată în precedentele două luni. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a intervalului.
Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze relativ alert în iunie, ajungând la 6,4 la sută, de la 7,9 la sută în mai, în condiţiile în care dinamica deosebit de înaltă a componentei în valută şi-a accentuat declinul, iar variaţia creditului în lei a stagnat la o valoare marginal pozitivă. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent, mărindu-se uşor în iunie, la 67,9 la sută, de la 67,6 la sută în luna mai.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.
Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă.
Actuala perspectivă a inflaţiei este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.
Incertitudinile şi riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele şase luni ale anului şi majorările salariale recente din sectorul public, dar şi pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configuraţie finală este deocamdată necunoscută.
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
În şedinţa de astăzi, 7 august 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 august 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 18 august 2023, la ora 15:00.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 octombrie 2023.