Tag: decese

  • 152 de decese şi peste 2.000 de cazuri de coronavirus în Spania în ultimele 24 de ore

    În Spania, numărul deceselor provocate de coronavirus s-a dublat într-o singură zi, Ministerul Sănătăţii anunţând duminică 288 de cazuri, după©ele 136 anunţate sâmbătă.

    Capitala Madrid e cea mai afectată, cu 213 decese, aproape triplu faţă de ultimul bilanţ şi cu o rată a mortalităţii de peste 6 la sută.

    Tendinţa este similară cu cea a Italiei. „În realitate, rata de mortalitate a coronavirusului este mult mai mică. Aceste date arată că există multe alte cazuri care nu au fost detectate şi că transmiterea în interiorul comunităţii este larg răspândită”, spune Pere Godoy, preşedintele Societăţii Spaniole de Epidemiologie pentru cotidianul El Pais.

    În Spania, până în prezent s-au înregistrat 7.753 de îmbolnăviri, adică cu aproximativ 2.000 mai multe decât erau sâmbătă.

  • Record negativ în Italia. Astăzi a fost cea mai neagră zi de la începutul epidemiei: 250 de decese în 24 de ore din cauza COVID-19

    Autorităţile italiene au raportat, vineri, 250 de decese în ultimele 24 de ore, un nou record negativ pentru ţara cu cele mai multe cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19 din afara Chinei, scrie La Repubblica.

    Potrivit raportului autorităţilor de la Roma, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.547 de noi cazuri de îmbolnăvire şi 250 de decese.

    Numărul total al deceselor înregistrate în Italia din cauza COVID-19 a ajuns, vineri, la 1.266, iar cel al îmbolnăvirilor la 17.660.

    La nivel mondial, până la ora transmiterii acestei ştiri, erau raportate 142.766 de cazuri şi 5,373 de decese. Numărul persoanelor vindecate până acum este de 70.920.

  • Petroşani: Două persoane internate în acelaşi salon cu o tânără cu noul coronavirus au murit

    Două persoane internate în acelaşi salon cu tânăra de 26 de ani din Petroşani infectată cu noul coronavirus au murit, au anunţat, vineri, reprezentanţii Prefecturii Hunedoara. Cele două persoane aveau teste negative pentru coronavirus, cauza deceselor nefiind cunoscută la această oră.

    Potrivit autorităţilor din Hunedoara, cele două persoane au stat în acelaşi salon cu tânăra de 26 de ani depistată pozitiv cu coronavirsus, în secţia de neurologie a Spitalului Petroşani.

    Până acum, epidemiologii au descoperit şase contacţi direcţi ai femeii care au fost confirmaţi cu coronavirus.

    „Spitalul de Urgenţă din Petroşani a informat DSP- HD despre decesul a două paciente care au fost în salon cu persoana de 26 de ani depistată pozitiv. Pentru aceste două persoane s-a primit rezultat negativ pentru COVID 19. Ancheta epidemiologică este în desfăşurare pentru depistarea contacţilor direcţi ai celor 6 persoane depistate pozitiv, ieri (joi – n.r.). La această acţiune din Valea Jiului participă medicii epidemiologi de la Direcţia de Sănătate Publică – jud. Hunedoara şi de la toate spitalele din judeţ”, anunţă reprezentanţii Prefecturii Hunedoara.

    Secţia Neurologie a Spitalului Petroşani este închisă.

    Potrivit autorităţilor din Hunedoara, mai multe cadre medicale din Spitalul Petroşani, dar şi angajaţi ai Ambulanţei Hunedoara şi ai unei clinici private din Hunedoara au intrat în contact cu tânăra care a plecat de acasă, deşi era în izolare la domiciliu, pentru a-şi face mai multe analize medicale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În timp ce toată lumea îşi bate capul în legătură cu coronavirusul, o problemă care a făcut deja milioane de victime nu este băgată în seamă de nimeni

    „De ce nu tratăm criza climatică la fel precum criza coronavirusului?” se întreabă jurnalistul Owen Jones într-un editorial publicat de theguardian.com. 

    El scrie că schimbările climatice au ucis deja oameni în masă şi ameninţă în continuare milioane de oameni; totuşi, această criză nu este tratată cu aceeaşi urgenţă precum a coronavirusului. 

    Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), mai mult de 3.000 de persoane au murit din cauza acestui virus. Poluarea aerului ucide anual aproximativ 7 milioane de persoane în fiecare an. 

    Totuşi, nu au existat întâlniri de urgenţă pentru rezolvarea acestei crize.

    „Criza creată de coronavirus este tratată ca un pericol iminent, dar criza încălzirii globale este prezentată în continuare ca un pericol abstract ale cărui consecinţe sunt la decenii distanţă de noi.”

    În 2018, mai mult de 60 de milioane de persoane au fost afectate de consecinţele vremii extreme şi ale schimbărilor climatice, dintre care 1.600 au fost ucişi în Europa de valuri de căldură şi de incendii. Mozambic, Malawi şi Zimbabwe au fost devastate de ciclonul Idai, în timp ce uraganele Florenţa şi Michael au cautat daune de 24 de miliarde de dolari economiei Statelor Unite. 

    Pandemiile şi crizele climatice ar putea să meargă chiar mână în mână: cercetările arată că schimbările de vreme pot conduce speciile înspre altitudini mai mari, astfel ar puta fi puşi în contact cu boli cei care au imunitatea slab dezvoltată.

     

    „Există o diferenţă semnificată între coronavirus şi încălzirea globală, desigur. Nu ştiam că va veni coronavirusul, dar ştiam că va veni încălzirea globală”, subliniază el. 

  • Cutremurul care a lăsat în urmă 1.578 de morţi obsedează România şi după 43 de ani

    Cutremurul care a lăsat în urmă peste 1.500 de morţi şi 11.000 de răniţi obsedează România şi după 43 de ani. În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari.

    Pe 4 martie 1977, cel mai mare seism din România, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu 1.500 de morţi şi alte 11.000 de persoane rănite.

    Cutremurul care a avut loc la ora 21:22 a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene.

    În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari.

    În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

    Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

  • Numărul deceselor provocate de coronavirus a ajuns la 1.770 la nivel mondial

    Autorităţile din provincia chineză Hubei au anunţat duminică o sută de noi decese cauzate de epidemia de coronavirus, ceea ce înseamnă că numărul deceselor se ridică acum la 1.770 la nivel mondial, informează CNN.

    Totodată, peste 1.900 de cazuri noi de infecţie au fost raportate duminică, astfel că numărul infecţiilor se ridică acum la 58.182 în provincia Hubei, de unde a pornit epidemia.

    La nivel mondial au fost înregistrate 71.204 cazuri de infecţie cu noul tip de coronavirus. Din numărul total al deceselor, 1.766 au fost înregistrate în China continentală, unul în Hong Kong, unul în Filipine, unul în Japonia şi unul în Franţa.

  • Bilanţul epidemiei de coronavirus din China, în creştere: 106 morţi şi peste 4.500 de persoane infectate / Germania a confirmat primul caz de îmbolnăvire

    Comisia Naţională de Sănătate din China a anunţat marţi că 106 persoane au decedat în urma epidemiei cu noul coronavirus, iar numărul cazurilor confirmate a ajuns la 4.515, informează site-ul agenţiei de ştiri Reuters. Bilanţul anterior, comunicat duminică, indica 81 de decese şi 2.835 de cazuri.

    Se crede că noul virus ar fi apărut anul trecut într-o piaţă în care se vindeau fructe de mare din centrul oraşului Wuhan, care vindea ilegal peşte şi apoi s-a extins în alte oraşe din China, inclusiv Beijing şi Shanghai, precum şi în alte ţări: Statele Unite, Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Australia, Franţa şi Canada.

    Noul coronavirus, depistat iniţial în oraşul Wuhan, este contagios şi în perioada de incubaţie – înainte de apariţia simptomelor, lucru ce îngreunează eforturile de stopare a răspândirii bolii, potrivit oficialilor chinezi.

    Perioada de incubaţie a noului coronavirus – în timpul căreia o persoană este infectată, dar nu prezintă încă simptome – este de la una până la 14 zile, cred oficialii chinezi. Neavând simptome, persoana ar putea să nu ştie că este infectată şi ar putea transmite boala şi la alţi oameni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS: Până la 6 oameni ucişi într-un atac în masă în Germania

    Poliţia din sud-vestul Germaniei spune că mai mulţi oameni ar fi fost răniţi şi unii chiar ucişi într-un atac cu împuşcături, potrivit Daily Mail.
    Suspectul ar fi fost arestat. Atacul ar fi avut loc vineri (24 ianuarie) după amiază în oraşul Rot am See. Poliţia a declarat că din primele informaţii reiese că victimele şi suspectul se cunoşteau.

    – ştire în curs de actualizare –

  • Ce este coronavirusul şi de ce este atât de periculos

    Cel puţin 26 de persoane au murit din cauza unui nou coronavirus în centrul oraşului Wuhan. Aproap 830 de cazuri au fost raportate, majoritatea acestora din oraşul chinez, scrie Aljazeera.


    Potrivit Organizaţiei Mondial a Sănătăţii (OMS), coronavirusurile sunt o familie de virusuri care cauzează îmbolnăviri ce variază de la simple răceli, la altele mult mai grave, cum ar fi bolile respiratorii grave. Aceste virusuri pot fi transmise de la animale la oameni. Spre exemplu SARS (sindromul respiratoriu acut sever) ar fi fost transmis de la o specie de pisică sălbatică la oameni, în timp ce MERS (sindromul respiratoriu al Orientului Mijlociu) ar fi fost luat de oameni de la cămile.
    Mai multe coronavirusuri sunt prezente la animale care nu i-au infectat încă pe oameni.


    Numele coronavirus vine de la latinescul „corona” (coroană sau aură) – sub microscop, arată precum o aură soloară.
    Noul coronavirus identificat de autorităţile chineze pe 7 ianuarie a fost denumit 2019-nCoV şi este o nouă ramură a virusului care nu a mai fost identificată anterior la oameni. Potrivit OMS, semnalele infectării sunt simptomele respiratorii, febra, tusea şi dificultăţile de respirare.

    Unii experţi spun că această tulpină de coronavirus nu este atât de puternică precum SARS, care ar fi ucis aproximativ 800 de persoane din toată lumea într-o epidemie care venea tot din China, în 2002-2003. MERS ar fi fost mai periculos, ucigând o treime din cei infestaţi, dar nu s-a răspândit atât de mult.
    Autorităţile din China încă încearcă să determine originile virusului, despre care se crede docamdată că ar fi venit de la piaţă de peşte din Wuhan, unde se vând şi produse în mod ilegal. Oamenii de ştiinţă cred că sursa principală ar fi şerpii.

    Majoritatea cazurilor au fost raportate în şi în jurul Wuhan, dar au apărut cazuri şi în Hong Kong, Macao, Statele Unite, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore şi Vietnam.

     

  • Bilanţul erupţiei vulcanice din Noua Zeelandă a ajuns la 17 morţi. Cei vinovaţi riscă 5 ani de închisoare

    “Poliţia poate confirma că încă o persoană a murit în spital”, a declarat comisarul adjunct John Tims. Autorităţile nu au oferit mai multe detalii privind identitatea sau naţionalitatea persoanei. Vulcanul, o destinaţie populară pentru excursioniştii de zi, a erupt la începutul lunii decembrie, aruncând cenuşă, fum şi gaze peste insulă.

    În momentul erupţiei pe insulă se aflau 47 de persoane. Dintre acestea, peste 20 sunt tratate la spitale din Noua Zeelandă şi Australia pentru vătămări grave provocate de arsuri.

    Au existat critici conform cărora accesul pe insulă ar fi fost permis, o destinaţie populară pentru excursioniştii de zi, deşi erau în vedere riscurile unui vulcan activ. Acest lucru a dus la speculaţii, iar tragedia ar putea duce la schimbări majore pentru industria turistică din Noua Zeelandă.

    Primul ministru din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern, a declarat că anchetele oficiale ale legiuitorilor şi ale autorităţilor de reglementare în securitatea muncii ar putea dura până la un an şi ar putea duce la sancţiuni penale de până la cinci ani de închisoare pentru cei responsabili.