BusinessMagazin

Tag: dealer

  • Porsche România: În 2007, un dealer vindea în medie 669 maşini. În acest an s-a ajuns la 193 unităţi

     “Anul de vârf, 2007, în care am vândut cele mai mari volume, am reuşit cu un număr de 85 de dealeri o medie a vânzărilor de maşini noi pe dealer de 669 de bucăţi. Din cauza scăderii volumelor, astăzi ne învârtim în jurul unei medii de doar 193 de unităţi pe dealer. Dacă scoatem şi facem o curăţare a locaţiilor importante, din oraşele mari, situaţia arată chiar mai îngrijorător”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Brent Valmar, director general al Porsche România.

    Reţeaua de distribuţie a Porsche România s-a comprimat în acest an, faţă de 2012, de la 93 la 86 de dealeri, iar numărul insolvenţelor acestora a urcat de la 14 la 19.

    Investiţiile grupului Volkswagen în reţeaua de distribuţie din România se ridică la 117,3 milioane euro, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RABLA 2013: Încă 3.000 de tichete pentru cetăţeni, disponibile de joi

     Repartizarea tichetelor valorice se va realiza în funcţie de numărul maşinilor mai vechi de 10 ani din parcurile auto judeţene, conform statisticilor realizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Permiselor. De asemenea, distribuirea acestora se face în mod egal între punctele de lucru aparţinând colectorilor validaţi din judeţul respectiv.

    Proprietarul unui autovehicul uzat care vrea să obţină tichetul valoric de 6.500 de lei pentru casarea acestuia trebuie să se înscrie la un colector validat şi să obţină certificatele de distrugere, de radiere şi tichetul în maxim 10 zile.

    Cei care doresc să-şi achiziţioneze un autovehicul nou şi deţin un tichet valoric, îl pot depune la producătorul/dealer-ul auto acceptat în program, până la data de 20 decembrie 2013. Nota de înscriere pentru achiziţionarea unui autovehicul nou de la un producător/dealer validat este valabilă până la data de 23 decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incendiu de vegetaţie în spatele fostului complex Metro Otopeni

     “Incendiul a izbucnit în jurul orei 14.00, la aproape 2.000 de metri pătraţi de vegetaţie uscată, aflaţi în spatele fostului complex Metro din Otopeni. Nu există riscul propagării incendiului la reprezentanţa unui dealer auto din apropiere. De asemenea, nu este în pericol traficul aerian”, a spus reprezentantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Ilfov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sub umbrela Tiriac

    Catalin Gavra intra pentru prima data in contact cu grupul de firme al omului de afaceri Ion Tiriac in 1994, cand devenea unul dintre primii angajati ai Romcar, importatorul Ford, imediat dupa ce a absolvit facultatea de transporturi. Aproape 14 ani mai tarziu, Gavra ajunge sef peste intreaga divizie auto a lui Ion Tiriac, care vinde pe piata locala nu mai putin de 10 marci de masini.

    "Multa vreme a existat o confuzie cu privire la ceea ce inseamna Tiriac Auto. La nivel de grup se doreste acum definirea mult mai clara a unei structuri de retail", spunea saptamana trecuta pentru BUSINESS Magazin Catalin Gavra, chiar in ziua in care era anuntat oficial ca director general al Tiriac Auto.

    "Functia presupune preluarea conducerii asupra dealerilor de automobile, dar nu si a importatorilor. Multa vreme Tiriac Auto a fost perceput ca o divizie care includea si importatori si retail", explica Gavra, cel care a condus in ultimii trei ani compania Romcar, dupa plecarea in 2005 a celui care construise de la zero aceasta afacere, Viorel Niculescu.

    Intr-adevar, divizia auto a grupului de firme al omului de afaceri Ion Tiriac a fost construita pe doi piloni – import si retail, dar separarea celor doua activitati nu a fost o prioritate, avand in vedere cresterea exploziva a pietei auto.

    Insa pe fondul intrarii in mod direct in Romania a marilor producatori de masini – fie prin construirea unei structuri de la zero (ca in cazul Honda, Citroen, Mazda sau BMW), fie prin preluarea importatorului local (Renault) sau stabilirea unui parteneriat cu acesta (DaimlerChrysler) – tot mai multi dintre jucatorii de anvergura din domeniul auto se concentreaza pe activitatea de retail.

    Pe langa Tiriac Auto, care acum inglobeaza 14 companii care reprezinta 10 branduri (Mercedes-Benz, Chrysler, Jeep, Dodge, smart, Mitsubishi, Hyundai, Ford, Jaguar si Land Rover) de anul trecut a fost infiintata si Porsche Inter Auto (divizia responsabila pentru activitatea de retail din cadrul Porsche Holding, cel mai mare importator de masini de pe piata locala).

    Dincolo de extinderea pana anul viitor de la 67 la 80 de amplasamente in care isi desfasoara activitatea dealerii grupului, strategia lui Gavra in calitate de sef al diviziei Tiriac Auto include si ceea ce el numeste mall-uri auto.

    "Cand vorbim de un mall auto, ne referim la integrarea intr-o locatie a cat mai multor marci reprezentate de companie. In mall-ul din Bucuresti, primul nostru proiect de acest fel, care va fi finalizat spre sfarsitul anului 2009 sau inceputul anului 2010, vom regasi cel mai probabil toate cele zece marci", adauga Gavra. El spune ca acest proiect va fi construit in partea de vest a Capitalei, la iesirea spre Pitesti.

    Dar afacerile cu masini ale lui }iriac nu inseamna doar dealeri auto, fie ei monobrand (Romcar Motors – Ford sau M Car Distribution – Mitsubishi) sau multibrand (Casa Auto).

    In proprietatea omului de afaceri roman se afla si companii precum Romcar (importatorul Ford), M Car Trading (Mitsubishi), Hyundai Auto Romania (Hyundai) si Premium Auto (Land Rover si Jaguar), insa managerii acestor companii vor raporta in mod direct Ancai Ioan, care a preluat din anul 2005 conducerea executiva a afacerilor lui Ion Tiriac. Tot in portofoliul lui Tiriac se afla si 49% din actiunile Mercedes-Benz Romania, un joint-venture cu grupul german Daimler. Compania a preluat de anul trecut activitatea de import pentru marci precum Mercedes sau smart, activitate ce fusese anterior detinuta de compania Autorom, controlata de omul de afaceri.

    Scenariul nu se va repeta insa si in cazul Romcar, spun surse din piata auto, deoarece producatorul american Ford este interesat sa preia in totalitate activitatea importatorului local, dupa ce a devenit in acest an proprietarul fabricii de la Craiova.

    "Daca ne uitam la ce se intampla pe piata auto – Mercedes-Benz, Honda, BMW, Citroen -, exista un trend care indica faptul ca activitatea de import este preluata de catre producatori. In cazul in care Ford va dori sa preia importul, va exista un ‘notice’. Iar de la acest moment, va exista o perioada de un an. Iar o astfel de notificare nu a venit inca", a spus Gavra.

    Pana atunci, Romcar si-a bugetat pentru acest an o cifra de afaceri de 340 de milioane de euro si vanzari de 26.000 de autovehicule. Insa pe Catalin Gavra il va interesa la fel de mult si atingerea obiectivului de vanzari pentru Hyundai, Mercedes sau Mitsubishi.

  • Cei care dicteaza cursul valutar

    Competitia acerba a bancilor pentru cota de piata a transformat in ultimii ani meseria de dealer intr-o meserie dintre cele mai dificile, al carei stres tinde sa se compare cu cel al unui pilot de aeronava sau al unui neurochirurg, spune Mihai Mandres, chief FX dealer al ING Bank Romania, referindu-se la meseria pe care o practica de mai bine de 14 ani.

    Mai mult decat oricine intr-o banca, angajatii din camera de dealing (acolo unde se fac tranzactiile pe piata valutara si monetara) sunt cei ce care ruleaza pe propria raspundere zeci de milioane de euro, fara a avea nevoie de aprobari suplimentare. Sumele cresc chiar mai mult spre varful ierarhiei. “Trezoreria are pe mana toti banii bancii”, spune Luminita Runcan, trezorier-sef la Banca Transilvania si singura femeie care ocupa in Romania aceasta pozitie. Departament vital, trezoreria este cea care gestioneaza nevoile de lichiditate ale bancii, in special prin operatiunile de pe piata monetara si cea valutara. Pe aceste piete operatiunile care au legatura cu Romania sunt de circa 4,5 miliarde de euro pe zi, din care 1,5 miliarde pe piata valutara si circa 3 miliarde pe cea monetara.

    In aparenta, munca angajatului din camera de dealing e simpla: prin operatiunile pe care le face, el este cel care asigura bancii resursele de care are nevoie la un moment dat. Scopul e cat se poate de clar, spune Mandres: indiferent de anvergura postului sau a organizatiei, trebuie sa faci bani pentru compania care ti-a incredintat gestiunea cash flow-urilor.

    De la aparenta la realitate este insa un pas urias, pentru ca intr-o piata in care miscarile cursului de schimb pot fi violente si surprind adesea prin amploare, dintr-o singura tranzactie nereusita un dealer poate pierde si cateva sute de mii de euro. Pe masura, castigul este insa cu multe zerouri. “Cel mai mult am castigat un milion de euro intr-o singura zi”, spune, sub rezerva anonimatului, unul dintre cei mai vechi jucatori din aceasta piata.
    Cum informatia este adesea chiar mai pretioasa decat banii in sine, sumele pe care sunt dispusi sa le arunce in joc, pierderile pe care si le pot asuma sau rezultatele obtinute “nu sunt transparente, pentru ca iti tradeaza profilul de tranzactionare”, explica Adrian Parvulescu, seful departamentului de trezorerie al BCR, motivele pentru care in jurul acestei ocupatii domneste cel mai adesea tacerea.

    La invitatia BUSINESS Magazin, o parte dintre cei mai importanti actori din aceasta piata au acceptat totusi sa dezvaluie o parte din secretele meseriei de dealer (fara a avea pretentia de a fi trecut in revista toate numele importante ale breslei, care au un cuvant greu de spus pe piata financiara romaneasca). Bancheri ce au intrat pentru prima data intr-o camera de dealing in urma cu 15-20 de ani ocupa cu totii astazi pozitii de conducere si raspund pentru sume de ordinul a zeci de milioane de euro.

    “Piata s-a schimbat radical in ultimii ani”, spune Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei de la UniCredit Tiriac si presedintele asociatiei pietelor financiare din Romania (ACI Romania). Pana prin 2003 nu se intampla mai nimic, erau putini jucatori, fara activitati comerciale prea consistente. Evoluand cuminte intr-o piata financiara inchisa, izolata de influentele din exterior, cu putini bani rulati doar de bancile romanesti, evolutia leului era la momentul respectiv atent dirijata de banca centrala, care intervenea in piata in fiecare saptamana pentru a-i da directia dorita. Pana in 2005 “lucrurile s-au mai animat putin”, pe masura ce banca centrala a inceput sa lase mai libere fraiele cursului de schimb. Notabil, in noiembrie 2004 BNR anunta pentru prima data ca va lasa cursului o mai mare flexibilitate, intr-o miscare facuta pentru a pregati terenul unor schimbari si mai mari. Aceste schimbari au venit la mai putin de un an distanta, in primavara lui 2005, cand au fost ridicate primele restrictii ce tineau investitorii straini la distanta. Din acel moment, strainii au avut libertatea sa faca depozite in lei si, un an mai tarziu, cadeau si ultimele limitari privind investitiile in titluri de stat si plasamente pe termen scurt.

    Efectul s-a simtit imediat: investitorii straini au plasat sume uriase pe piata financiara romaneasca, iar miliardele de euro aruncate in piata valutara au generat o volatilitate fara precedent. Leul a inceput sa aiba, de atunci, o miscare de zig-zag permanent, cu aprecieri puternice (pana la varful de 3,1 lei/euro in vara anului trecut) si deprecieri bruste.

    Mizand pe tendinta de apreciere a leului si pe dobanzile de cateva ori mai mari decat pe pietele mature pe care le asigura leul, strainii au vanat literalmente moneda nationala, dupa cum spune Mihai Mandres. Astfel ca, pe piata valutara interbancara (acolo unde se fac schimburile valutare intre banci), sumele rulate au crescut in ultimii doi ani de mai bine de trei ori. Daca in 2006 volumul tranzactiilor pe piata valutara interbancara era de circa 13,9 miliarde de euro pe luna, in 2007 media lunara crescuse la aproape 30 de miliarde de euro, pentru a atinge si varfuri de aproape 37 de miliarde de euro. In februarie 2008, volumul tranzactiilor se apropia de 37,5 miliarde de euro lunar, potrivit statisticilor BNR. Altfel spus, o piata pe care se fac intr-o luna tranzactii de zece ori mai mari decat au fost in tot anul trecut la Bursa de Valori si sume tot cam de atatea ori mai mari decat cele platite de romani in 2007 pentru a-si cumpara masini noi.