BusinessMagazin

Tag: curierat

  • Boss, am un coleţel pentru tine. Poţi să cobori să-l iei

    Nici nu ştii de unde să-l iei, iniţial te înfurii pentru că nu înţelegi familiaritatea lui, te zgârie pe creier acest cuvânt care a intrat în vocabularul nostru, „boss” (bine că nu ţi se adresează cu sir, un apelativ folosit în lumea financiară), eşti şocat de cuvântul „coleţel”, dar până la urmă cobori să iei pachetul, că nu ai ce să faci.

    Bine că erai acasă sau la serviciu, că ai răspuns la telefon şi că nu trebuie să umbli tu după colet după aceea, ca nebunul.

    Curierii ne-au acaparat viaţa, odată cu creşterea exponenţială a afacerilor de comerţ online, şi au devenit personajele noastre zilnice. Cu bune şi cu rele.

    În minte avem imaginea celor de la DHL, care au stabilit un standard în piaţă şi pe care îl vrem replicat la toate firmele de curierat (la îmbrăcăminte nici nu se mai pune vorba). Dar nu se poate, aşa că strângem din dinţi de furie, semnăm pe hârtia de primire şi mergem mai departe în speranţa că se va îmbunătăţi ceva.

    Magazinele online au explodat, atrăgând după ele necesitatea serviciului de livrare, o afacere din ce în ce mai complicată cu toate că se câştigă bani.

    Toată lumea se loveşte de oameni, de resursa umană, care nu poate fi pregătită în ritmul în care apar comenzile. Sunt firme de curierat care nici nu-şi mai bat capul cu trainingul, ci doar sunt mulţumite dacă cineva duce un colet din punctul A în punctul B.

    De multe ori, magazinele online se gândesc să-şi facă propriul serviciu de livrare pentru că pierd clienţi şi comenzi din cauza modul în care firmele de curierat execută acest serviciu. Până la urmă renunţă, pentru că punerea în practică a acestei idei înseamnă investiţii mari, se vor lovi de aceeaşi problemă de resurse umane şi în final nu vor mai avea pe cine să dea vina, că produsul nu s-a livrat la timp sau că noua generaţie de curieri a devenit prea familiară cu clienţii, începând de la modul de adresare şi până la atitudine.

    Toată lumea trăieşte cu impresia că aceşti curieri îţi fac un serviciu pentru că îţi aduc pachetul şi trebuie să fii mulţumit de acest lucru.

    Dacă am extinde ce se întâmplă pe piaţa curierilor la alte pieţe de servicii, am vedea imaginea unei economii destul de crăpate, destul de rămase în urmă din punctul de vedere al serviciilor şi al modului în care acestea sunt livrate.

    Fiecare dintre noi se confruntă zilnic cu noua generaţie de taximentrişti, care te întreabă în sictir unde mergi – unde mergeţi – şi dacă nu vrea să efectueze acel serviciu, spune că nu merge în acea direcţie. Asta dacă nu-ţi dublează suma ca să te ducă la destinaţie.

    Ce poţi să le faci?

    Aproape fiecare taximetrist se plânge de bani, că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu, că nu mai avem industrie, că românii sunt săraci, că Băsescu e dat dracului, e cel mai tare politician, că ăştia de sus vor să-i facă rău lui Gigi Becali, că benzina e scumpă şi străinii scot banii din ţară, că ne-am vândut petrolul la străini etc., dar în final te trimit la plimbare, nu iau cursele dacă nu le convine traseul. Adică nu au nevoie de bani. Dacă vă uitaţi la noua generaţie de taximetrişti, mai tineri, veţi vedea acestă atitudine, de a refuza să facă un serviciu pentru care este plătit şi are o licenţă.

    Plus că protestează împotriva lui Uber, că fac evaziune fiscală, că aceste curse cu şoferii noi, fără licenţă, sunt adevărate pericole de siguranţă!

    Piaţa serviciilor de bază, deşi este mai bine plătită decât multe joburile din industrie, din fabrici, din supermarketuri, din învăţământ, din sănătate, este tot mai proastă, nu ţine pasul cu cerinţele clienţilor care chiar plătesc pentru acest serviciu. Şi nu puţin.

    Din păcate, nu ai prea multe alternative la taximetrişti, curieri, zugravi, electricieni etc.

    Este o piaţă rămasă mult în urmă şi care dictează regulile şi preţul şi în final tot nu primeşti serviciul cerut.

    Parcă nimeni nu vrea să îmbunătăţească acestă piaţă, deşi sunt clienţi care ar plăti mult mai mulţi bani pentru serviciile solicitate dacă ar putea să fie livrate la timp, în bună regulă şi bună stare.

    Probabil că aceia care prestează aceste servicii au mai mulţi bani decât credem noi şi de aceea îşi permit să spună că vin peste o săptămână, sau că nu merg până acolo.

    S-ar putea ca sub ochii noştri să se dezvolte o mentalitate în care fiecare este mulţumit cu un anumit venit şi nu ar vrea să muncească mai mult şi mai bine, chiar dacă ar primi mai mulţi bani.

    Gândiţi-vă la acest lucru!

  • Povestea proprietarului celei mai mari companii de curierat rapid din ţară

    Un apartament de două camere, nişte Dacii şi 200 milioane lei vechi este investiţia pe care Adrian Mihai îşi aduce aminte că a făcut-o pentru începerea unei afaceri aflată în prezent în fruntea pieţei de curierat rapid din ţară.
     
    Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu sunt prieteni din copilărie, fiind vecini în satul natal din Vrancea, un judeţ pus pe harta antreprenoriatului şi de companii din industria textilă sau a vinului. Trăind în aceeaşi comunitate, cei trei antreprenori au crescut cu aceleaşi valori, ceea ce i-a ajutat şi în business. 
     
    Au plecat atunci la drum cu autoturismele Dacia personale, iar în prezent au ajuns la un parc auto de peste 2.600 de autovehicule cu care compania face livrări în toată ţara. FAN Courier ajunsese anul trecut la peste 4.500 de angajaţi şi colaboratori, fiind cel mai mare angajator din sector. 
     
    De asemenea, în 2015 afacerile FAN Courier s-au ridicat la 88,4 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2014, iar previziunile pentru acest an se referă la afaceri de 102 milioane de euro.

    Citiţi mai multe despre povestea lui Adrian Mihai aici

     

  • Cum a ajuns un curier unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Listarea de săptămâna trecută a dus la o creştere cu 59% a valorii acţiunilor, ducând averea lui Wang de la 24 de miliarde de dolari la peste 26 de miliarde.

    Evoluţia companiei fondată în anii ’90 este una aproape incredibilă. În urmă cu 20 de ani, companiile de curierat erau interzise – singura opţiune fiind prin serviciul naţional de poştă, astfel că Wang Wei a lucrat “pe ascuns” până la mijlocul anilor 2000, când statul a legalizat serviciile de livrări.

    Volumul total de pachete livrate anul trecut în China a ajuns la 31 de miliarde, iar platformele de cumpărături online Taobao.com şi Tmall, deţinute de Alibaba, au generat 60% din livrări.

    “Atunci când am început să livrăm colete, în anii ’90, afacerea era una ilegală”, a declarat Wang într-un interviu din 2011 acordat People’s Daily. “La vremea aceea, dacă eram prinşi eram amendaţi, aşa că trebuia să împachetăm lucrurile în secret.”

    În jur de 20.000 de conturi de tranzacţionare au fost deschise de către angajaţii S.F. Holding. Un reprezentant al companiei a subliniat faptul că angajaţii nu au fost îndemnaţi să cumpere acţiuni, ci au acţionat în acest sens în speranţa că respectivele acţiuni le vor aduce profit.

    Nu este încă foarte clar cât de mare a fost impactul achiziţiilor realizate de către angajaţi, mai ales în condiţiile în care companiile nou-listate reprezintă principala ţintă a traderilor chinezi.

  • Afacerile intermediarului de servicii de curierat Allpacka au depăşit 100.000 euro în primul an de activitate în România

    „Creşterea de la lună la lună este de peste 20%. În 2016, am procesat peste 10.000 de comenzi de la peste 1.000 de clienţi.  Sperăm să dublăm aceste cifre până la finalul anului 2017. De asemenea, vrem să ne dublăm veniturile în fiecare an în următorii trei ani, dar dacă vom continua să creştem cu această viteză este posibil să ne triplăm creşterea în 2017”, a declarat Colin Snead, fondatorul companiei.

    Portalul Allpacka.ro a fost lansat pentru prima oară în anul 2010 în Ungaria de antreprenorul englez, Colin Snead, fiind un agregator de preţuri de la firmele de curierat, prin care magazinele online mici şi mijlocii, dar şi clienţii persoane fizice pot achiziţiona servicii de curierat cu discount-uri, după compararea ofertelor mai multor curieri. În România, platforma şi-a lansat serviciile la finalul anului 2015.

    „Aşteptările clienţilor din România sunt mult mai mari, calitatea şi încrederea fiind  foarte importante pentru clienţii noştri. În România clienţii ne dau o singură şansă, iar dacă greşim nu mai apelează la serviciile noastre. Îmi place această diferenţă culturală pentru că ne ambiţionează să asigurăm clienţilor cea mai bună experienţă când ne utilizează serviciile”, spune Colin Snead.

    80% din clienţii platformei AllPacka.ro sunt firme, iar restul persoane fizice. AllPacka funcţionează ca un fel de Booking.com al curieratului: folosind volumele pentru a scădea preţurile la serviciile de curierat şi cu 50-70%. „Toată lumea poate economisi enorm cu Allpacka.ro. De exemplu: un colet de 20 de kg pentru UK trimis prin Poşta Română costă 560,60 lei. Prin serviciile Allpacka.ro  costă doar 211,20 lei, este o economie de 62%. În medie clienţii noştri economisesc circa 50% din tarifele de transport”, mai arată Colin Snead.

    Partenerii Allpacka sunt companii de curierat  cunoscute, precum UPS, DPD, TCE, GLS şi Gebruder Weiss, de ofertele acestora beneficiind cei aproximativ 4.000 de clienţi activi ai site-ului.

    Până în acest moment, Allpacka a investit peste 200.000 euro în România şi are în plan alte 100.000 euro până la finalul anului 2017.

  • Povestea britanicului care a pornit o afacere pe care o numeşte “un fel de booking al curieratului”

    În urmă cu un an, la începutul extinderii pe piaţa românească, Allpacka.ro – platformă de intermediere de servicii de curierat care operează şi în alte trei ţări – avea circa 30-40 de comenzi pe zi. Numărul acestora a crescut de cinci ori, iar cifra de afaceri previzionată pentru 2016 se plasează la circa 150.000 de euro. Fondatorul, un britanic, se aşteaptă la o creştere cu 150% în 2017 şi crede că, până la sfârşitul lui 2019, România va fi cea mai importantă piaţă dintre cele în care activează.

    „Este un fel de Booking.com al curieratului, funcţionăm pe acelaşi principiu: folosim volumele pentru a scădea preţurile la serviciile de curierat cu 50-70%. Astfel, le oferim clienţilor cele mai bune preţuri pentru expediţia coletelor şi acces la firme de curierat pe care altfel nu şi le-ar permite”, spune Colin Snead, cofondatorul platformei. În urmă cu şase ani, Snead punea bazele firmei în Ungaria, împreună cu doi asociaţi şi o investiţie de 1.600 de euro. „Ideea mi-a venit atunci când am vrut să-i trimit un cadou mamei mele, în Marea Britanie, şi aveam doar două opţiuni: oficiul poştal – lent şi destul de nesigur pentru a transporta coletul meu de 10 kg – şi o companie de curierat, care avea preţuri mult prea mari pentru mine”, povesteşte el. A întrebat de ce costă atât de mult să trimită un colet, iar reprezentanţii companiilor i-au spus că poate obţine reduceri doar în cazul în care ar face livrări în mod regulat.

    Considerând acest procedeu  o nedreptate pentru cei care doresc să trimită colete mici din când în când, Colin Snead a descoperit o nevoie neacoperită din piaţă, pe care a valorificat-o rapid; trei luni mai târziu se lansa în afaceri. Astfel, prin colectarea tuturor comenzilor clienţilor, Allpacka.ro rulează volume mari, iar astfel are putere de negociere; ca urmare, obţine reduceri mari de la companiile de curierat, pe care – spune fondatorul – le transferă clienţilor.

    În primele şase luni nu a câştigat nimic din afacerea Allpacka.ro, povesteşte antreprenorul. „Îmi amintesc că la un moment dat nu aveam banii necesari nici chiar să îmi cumpăr un bilet de autobuz şi, pentru că foloseam transportul public în mod regulat, eram mereu îngrijorat să nu mă verifice un controlor. Asta m-a motivat cu adevărat şi am ştiut în acel moment că trebuie să devenim profitabili cât mai rapid posibil”, îşi aminteşte Snead. Până la sfârşitul primului an de funcţionare a ajuns la breakeven, „fiind limitaţi doar de o creştere organică, deoarece nu am avut bani pentru marketing şi dezvoltarea IT”, adaugă el. Iar pentru a face rost de banii necesari creşterii Allpacka.ro, în 2013 a vândut o altă afacere pe care o deţinea – o companie de piese de schimb pentru camioane – şi a folosit banii pentru investiţii la businessul în curierat. Astfel, până la sfârşitul anului 2014, a avut cea mai rapidă creştere a unui intermediar de curierat în Ungaria şi şi-a setat ca obiective extinderea în alte ţări. Pentru acest lucru însă era nevoie de alţi bani, spune fondatorul. Anul trecut, compania a primit o infuzie de capital de 850.000 euro, din care 70% provin din instrumentul financiar al Uniunii Europene JEREMIE, iar 30% de la compania de venture capital Euroventure şi de la alţi doi investitori.

    În acest moment Allpacka.ro are operaţiuni în Ungaria, România, Slovacia şi Republica Cehă, o cifră de afaceri totală de 1 milion de euro şi 20 de angajaţi. Cea mai profitabilă piaţă este Ungaria, dar România este ţara în care afacerea are cea mai rapidă creştere şi potenţialul cel mai mare în acest moment, „iar asta se datorează faptului că piaţa de e-commerce explodează acum în România”, argumentează antreprenorul. A început operaţiunile pe plan local în septembrie 2015 şi a înregistrat lunar o triplare a numărului de utilizatori, având, în prezent, peste 4.000 de utilizatori. Publicul ţintă este format din persoane fizice, start-up-uri, antreprenori şi companii mici, care nu au un volum suficient de mare de livrări pentru a obţine reduceri mari direct de la firmele de curierat. „Practic, oricine transportă mai puţin de 10 colete pe zi poate obţine un preţ mai bun de la noi decât dacă ar merge în mod direct la firma de curierat”, spune Snead.

    De asemenea, spre deosebire de multe companii de curierat, preţurile allpacka.ro sunt fixe şi nu se bazează pe distanţă, precizează cofondatorul său. Preţul mediu de comandă variază în funcţie de destinaţie – transport naţional sau internaţional – şi de greutatea coletului. Astfel, costul pentru o livrare naţională porneşte  de la 13,20 lei, iar pentru o livrare internaţională clienţii plătesc de la 20,60 lei. În România, allpacka.ro are între 150 şi 200 de comenzi pe zi, iar în toate ţările în care operează, compania procesează mai mult de 15.000 de comenzi pe lună. Printre cele mai ciudate comenzi de transport pe care le solicită oamenii sunt, din experienţa sa, animalele vii şi alimentele perisabile, care, bineînţeles, nu se pot livra. „Cineva a întrebat o dată dacă ar putea trimite un porc 70 kg, pe care, evident, nu am putut să îl livrăm. În acest moment al anului primim, de asemenea, multe cereri de la oameni care doresc să transporte prăjituri, carne şi animale de companie, cum ar fi iepuri şi pisici. E o nebunie”, spune antreprenorul.

    Compania a depăşit cifra de afaceri de 100.000 de euro în România, încasări ce reprezintă 10% din totalul cifrei de afaceri allpacka.ro; dacă totul merge conform planurilor sale, Colin Snead speră ca până la finalul anului să depăşeacă 150.000 de euro. Până în prezent, compania a investit 200.000 de euro pe piaţa locală şi are în plan un alt buget de 100.000 de euro pentru anul viitor.

    Antreprenorul de origine britanică se aşteaptă ca piaţa românească să fie cea mai importantă din portofoliul companiei până la sfârşitul anului 2019 şi să înregistreze o cotă de 1% din totalul pieţei locale a serviciilor de curierat în acelaşi interval. „Este piaţa cu cel mai mare potenţial de creştere dintre toate pe care activăm în acest moment”, declară reprezentantul companiei. Conform datelor firmei, piaţa locală a serviciilor de curierat este estimată la 400 de milioane de euro, dublu faţă de ţara de origine a businessului, Ungaria. Pe lângă planurile de extindere în cele patru ţări în care activează, cofondatorul spune că analizează cu atenţie şi alte ţări, ca Bulgaria, unde – pe acelaşi model care l-a atras în România – piaţa de e-commerce este în creştere.

    Oportunităţile de creştere a acestui segment de piaţă sunt vizibile, consideră antreprenorul, mai ales în prezent, „când oamenii au tot mai puţin timp la dispoziţie şi îşi doresc să primească coletele într-un anumit punct şi moment potrivit pentru ei”. Totuşi, un lucru umbreşte dezvoltarea acestui tip de business: infrastructura, care este cea mai mare ameninţare a acestui domeniu, după părerea lui Colin Snead. „Aici, în România, avem nevoie în primul rând de drumuri mai bune şi autostrăzi. Acest lucru ar ajuta la reducerea costului serviciilor de curierat şi la creşterea calităţii şi vitezei de livrare”, mai spune antreprenorul.
     

  • Coleto a semnat un parteneriat cu FashionUP

    Coleto, parte a unui grup internaţional de curierat care operează în mai multe ţări europene încă din 1993, activează şi pe piaţa românească şi anunţă un parteneriat important cu FashionUP, unul dintre marii retaileri online de FashionUP.

    În acest sens, din ianuarie 2017, Coleto începe un parteneriat cu binecunoscutul retailer online FashionUP. Clienţii magazinului au astfel oportunitatea de le fi livrate hainele şi accesoriile comandate online într-un mod sigur şi rapid către cel mai apropiat punct de lucru Coleto.

    De acolo îl pot ridica oricând le este convenabil, fără a-şi mai planifica programul în funcţie de vizita curierului şi fără a plăti taxe suplimentare de depozitare. Mai mult, Coleto oferă opţiunea de a returna o parte din comandă, păstrând doar produsele dorite, dacă nu le mai doreşte pe toate sau vrea să comande ulterior altele online.

    Punctele de lucru Coleto sunt proiectate în aşa fel încât fiecare client beneficiază de confort maxim atunci când îşi ridică pachetele sau coletele comandate sau chiar probează produsele pe care le-a comandat online. Cu o zonă de aşteptare primitoare, mobilată cu canapele şi scaune confortabile, şi cabine de probă exact ca într-un magazin adevărat, clienţii nu mai au grija comenzilor online de haine, încălţăminte şi accesorii.

  • Studiu DPD: Peste 90% dintre internauţii români vor să cumpere cadourile de Crăciun online

    Românii intenţionează să cumpere online cadourile de Crăciun pentru cei dragi, iar suma medie alocată shopping-ului de Sărbători se ridică la 190 euro, potrivit unui studiu* realizat la nivel european de DPDgroup. Bugetul românilor este identic cu cel al belgienilor şi dublu faţă de cât şi-au propus croaţii să cheltuiască. Topul darurilor cumpărate online pe care vor să le pună românii sub brad este dominat de produsele de beauty şi îngrijire, spre deosebire de restul europenilor, care pun accent pe cărţi sau jucării. 

    Dintre cele 21 de ţări analizate, România se află la jumătatea clasamentului, după suma medie pe care vor să o cheltuiască online pe cadourile de Crăciun. Ţara noastră devansează, astfel, state cu economii mai puternice şi e-commerce mult mai dezvoltat, precum Olanda, Polonia, Portugalia sau Ungaria. 

    Sondajul reflectă clar apetitul dezvoltat al românilor pentru cumpărăturile online. 93% dintre respondenţi spun că vor achiziţona online cadouri pentru cei dragi. Astfel, ţara noastră este în fruntea statelor cu cea mai mare intenţie de cumpărare online de Crăciun. Cifrele sunt peste aşteptări, având în vedere că doar 37% dintre cei chestionaţi se declară cumpărători online fideli. În schimb, în Olanda, ţară cu cei mai mulţi e-shop-eri fideli, doar jumătate vor să achiziţioneze daruri de Sărbători din e-commerce”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România, una dintre cele mai importante companii de pe piaţa locală de coletărie şi curierat expres.

    România se află pe primul loc în clasament şi după diferenţa de buget faţă de anul trecut. Potrivit sondajului, 43% dintre respondenţi vor aloca anul acesta sume mai mari pentru cadouri. Românii sunt urmaţi în top de lituanieni, iar la polul opus se află Germania, ţară în care doar 14% dintre internauţi vor aloca bugete mai mari pentru surprizele de sub brad.  

    Ce cadouri vor primi românii de Crăciun

    Produsele pe care vor să le pună românii sub brad sunt, cu precădere, cele de înfrumuseţare şi de îngrijire corporală, preferate de 55% dintre respondenţi. La polul opus se află pantofii, jocurile video, articolele sportive şi electrocasnicele, care reprezintă o opţiune de cadou pentru mai puţin de 20% dintre cei intervievaţi.

    Doar lituanienii mai consideră produsele de înfrumuseţare, în proporţie de 52%, prima variantă de cadou pentru cei dragi. În schimb, cărţile sunt pe primul loc în lista de daruri de Sărbători pentru cehi, unguri, austrieci, belgieni, nemţi, italieni, portughezi sau elveţieni. Pe de altă parte, jucăriile ocupă prima poziţie în topul preferinţelor pentru croaţi, polonezi, sloveni, estoni, francezi, letoni, olandezi şi spanioli.

    * Studiul a fost efectuat în toată reţeaua europeană DPDgroup, în 21 de ţări.  În România, studiul s-a realizat în perioada 19 septembrie – 7 octombrie, pe un eşantion de 1.017 respondenţi. 

    Despre DPD

    DPD România este parte a DPDgroup, lider european în curieratul rutier. În România, DPD se află în top 3 companii de curierat. Cu o echipă de peste 600 de angajaţi şi francizori şi având acces la o reţea europeană de 16.000 de sedii Pickup, DPD România livrează anual 8,5 milioane de colete.

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Povestea omului care a fondat cea mai mare companie de curierat din lume

    James Casey este fondatorul UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi.

    James Casey, cel mai mare frate dintr-o familie cu patru copii, s-a născut pe 29 martie 1888 şi a fost nevoit să muncească de la o vârstă fragedă. La doar 11 ani s-a văzut nevoit să renunţe la şcoală pentru a putea ajuta financiar familia. A fost curier pentru un magazin, apoi pentru o companie de de mesagerie, iar la 15 ani, alături de alţi doi colegi, a avut parte de prima experienţă de business în domeniul curieratului.

    Însă anul 1907 avea să fie unul marcant pentru el; pe 28 august a fondat, la doar 19 ani, alături de prietenul său Claude Ryan, American Messenger Company, ce avea să se transforme în UPS (United Parcel Service), cea mai mare companie de curierat din lume la ora actuală, cu venituri de 58 de miliarde de dolari şi cu 444.000 de angajaţi. 

    Au început într-o pivniţă din Seattle cu un împrumut de 100 de dolari; livrau colete mergând pe jos sau cu bicicleta. Primii angajaţi au fost alţi adolescenţi, în căutare de variante de a câştiga bani. În 1913, competiţia de pe piaţă l-a împins pe Casey să unească forţele firmei sale cu afacerea Motorcycle Messengers, a lui Evert McCabe; compania formată în urma fuziunii a fost numele de Merchants Parcel Delivery. Prima maşină utilizată pentru livrare a fost Ford Model T. Odată cu această unire, şi operaţiunile companiei s-au îndreptat doar către livrarea de pachete şi mai puţin pe livrarea de mesaje, din cauza apariţiei şi dezvoltării serviciului de telefonie.

    Compania s-a dezvoltat şi în 1919 a făcut pasul în afara oraşului Seattle, în Oakland, California, şi şi-a schimbat numele în United Parcel Service. Trei ani mai târziu, compania a realizat şi prima achiziţie, cumpărând o companie de curierat din Los Angeles. În 1929, UPS a introdus şi serviciul de livrare a produselor via aeronave, însă au fost nevoiţi să renunţe la această divizie de afaceri din cauza crizei din 1930. Tot atunci a fost deschis şi un birou la New York.

    Compania a continuat să crească în următorii ani, iar în 1975 a fost prima firmă de curierat care se putea lăuda că livra produse către toate adresele din cele 48 de state continentale ale Statelor Unite ale Americii.

    James Casey a spus de multe ori că-şi datorează succesul mamei sale, Annie Casey, care a reuşit să ţină familia unită după ce tatăl lui James a murit. A ţinut atât de mult la o familie unită încât în 1966 a creat un program caritabil care ajuta copiii orfani.

    Antreprenorul era convins că un om care lucrează pentru el este mai mult decât un angajat şi a fost unul dintre primii oameni din America care au implementat un program de împărţire a profitului. În prezent, majoritatea acţiunilor UPS sunt deţinute de manageri sau pensionari care au lucrat în companie.  James E. Casey a murit la vârsta de 95 de ani, pe 6 iunie 1983, iar la acel moment averea sa era estimată la 100 de milioane de dolari.

  • Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”

    Antreprenorul român Octavian Radu, proprietarul lanţului Diverta a achiziţionat două companii private de curierat, Post Master şi Total Post pentru „câteva milioane de euro” în încercarea de a consolida piaţa.

    „Intenţia noastră este de a ajunge a doua Poştă din România” a menţionat el.

    Post Master a fost deţinută de poşta austriacă, iar Total Post era controlată de un antreprenor român.

    Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”