BusinessMagazin

Tag: culise

  • Detalii din culisele operaţiei „foarte complicate” de la Istanbul a premierului Victor Ponta. Medicul care a fost lângă premier face un anunţ cu totul surprinzător

    Medicul român Ion Bogdan Codorean, cel care l-a însoţit pe Victor Ponta pentru operaţia la care a fost suspus acesta în Turcia, a spus într-un interviu pentru Gândul ce s-a întâmplat în timpul operaţiei suferite de premierul României şi ce trebuie să facă primul ministru după operaţie.

    Ion Bogdan Codorean este specialist în traumatologie sportivă la Spitalul Militar Central din Bucureşti. Săptămâna trecută, medicul a fost vizitat de Victor Ponta pentru un consult. Diagnosticul pus atunci, spune specialistul, a fost unul foarte grav:

    CE S-A ÎNTÂMPLAT LA CLINICA DIN TURCIA ŞI VERDICTUL MEDICILOR. ANUNŢ SURPRIZĂ

  • 19 filme şi o singură Palme d’or. Din culisele festivalului de la Cannes

    Ceremonia oficială de deschidere a Festivalului de Film de la Cannes l-a avut ca maestru de ceremonii, pentru al doilea an consecutiv, pe actorul Lambert Wilson. Numeroase staruri ale industriei cinematografice au păşit pe celebrul covor roşu de la Cannes, purtând ţinute vestimentare spectaculoase, şi au participat la această gală de deschidere a festivalului, care a fost transmisă de postul de televiziune CanalPlus şi a fost urmărită de peste 170 milioane de telespectatori.

    Anul acesta, 19 filme se luptă pentru Palme d’or, iar noutatea faţă de anii trecuţi este reprezentată de numărul mare de filme asiatice înscrise în competiţie.

    Printre favorite se numără „Carol“, în regia lui Todd Haynes, care spune povestea a două lesbiene, în anii ‘50, şi le are în distribuţie pe Rooney Mara şi Cate Blanchett. Haynes a mai participat doar o dată la Cannes, în 1998. Mexicanul Michel Franco prezintă „Chronic“, o dramă despre un asistent medical înconjurat de durere şi moarte. Franco a câştigat, în 2012, secţiunea Un certain regard cu filmul „After Lucia“. „Dheepan“ este povestea unui luptător din Sri Lanka care, după ce fuge în Paris, ajunge să lucreze ca îngrijitor la o instituţie a statului. „Dheepan“ este regizat de Jacques Audiard, care se află la a patra participare la Cannes.

    „The Assassin“ este un film asiatic, primul regizat de taiwanezul Hou Hsiao-hsien după mai bine de opt ani. Ultimul său film, „Flight of the Red Balloon“, a participat la Cannes în 2007 la secţiunea Un certain regard. Hou Hsiao-hsien a câştigat marele premiu de la Cannes în 1993, pentru filmul „The Puppetmaster“.

    „The Lobster“ este filmul de debut în limba engleză al regizorului grec Yorgos Lanthimos. Filmul îi are în distribuţie pe Colin Farrell, Ben Whishaw, John C. Reilly şi Rachel Weisz, iar acţiunea se petrece într-un viitor apropiat în care oamenii sunt obligaţi să îşi găsească sufletul-pereche în 45 de zile.

    După ce a impresionat juriul în 2011 cu „Oslo, 31 august“, regizorul norvegian Joachim Trier prezintă la Cannes o dramă avându-i în distribuţie pe Isabelle Huppert, Gabriel Byrne şi Jesse Eisenberg.

    „MacBeth“ este o nouă ecranizare a celebrei piese de teatru, semnată de către regizorul australian Justin Kurzel. În rolurile principale joacă Michael Fassbender şi Marion Cotillard.

    Radu Muntean şi Corneliu Porumboiu revin anul acesta la Festivalul de la Cannes, în secţiunea Un certain regard, cu cele mai noi lungmetraje ale lor, „Un etaj mai jos“, respectiv „Comoara“, iar regizorul Andrei Creţulescu va fi prezent în secţiunea Semaine de la critique cu scurtmetrajul „Ramona“. Acesta este deja al treilea an consecutiv când România nu are niciun film în competiţia oficială a prestigiosului Festival de la Cannes, care debutează miercuri.

    Selecţia oficială este realizată de către directorul festivalului, Thierry Fremaux, iar acesta susţine că „regizorii buni vor face întotdeauna filme bune, aşa că vor avea mereu un loc în festival“. Pentru a alege producţiile ce intră în competiţie, Fremaux se consultă cu o serie de specialişti din Europa. În Marea Britanie, spre exemplu, una din cele mai influente păreri este cea a scriitoarei Agnes Poirier. Marile companii britanice de film, precum Film4, BFI şi BBC, au şi ele un cuvânt greu de spus. Dar, asemenea festivalului, şi companiile se concentrează asupra numelor
    deja consacrate. „Construim cariere“, susţine Tessa Ross, directoare a Film4, casa de producţii care a lansat „Slumdog Millionaire“ şi „12 ani de sclavie“. „Este singurul mod în care poţi avea filme care să conteze.“

    Una din lecţiile pe care ar trebui să le înveţe responsabilii festivalului de la Cannes este că arta nu înseamnă întotdeauna şi bani mulţi. Este nevoie ca astfel de evenimente să dea atenţie şi unor regizori sau actori mai puţini cunoscuţi, dar care poate reuşesc prestaţii de invidiat.

    Inaugurat în 1964, Festivalul de la Cannes este unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din lume. Participarea la concurs este permisă doar pe bază de invitaţie, iar ceremonia se ţine la Palatul Festivalului şi Congresului din Cannes.

    Trofeul Palme d’or, un simbol al festivalului, a fost decernat pentru prima oară în 1955. Înainte, între 1946 şi 1954, câştigătorii primeau „Marele premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes“, sub forma unei diplome şi a unui trofeu realizat de un artist contemporan.

    Începând cu anul 2014, preşedinţia juriului a fost preluată de către Pierre Lescure, preşedintele canalului francez Canal Plus.

  • Ferdinand Piech, obligat să demisioneze de la şefia Volkswagen. 
Culisele unei cariere de 51 de ani

    Nepot al lui Ferdinand Porsche, fondatorul companiei care a construit automobilul Volkswagen Beetle (binecunoscuta broscuţă) în cadrul unui contract din 1934 cu regimul nazist, Piech şi-a devotat viaţa şi cariera de 51 de ani din industria auto pentru a aduce VW pe primul loc.

    Pe 25 aprilie, Volkswagen a anunţat demisia patriarhului în vârstă de 78 de ani, iar anunţul a pus capăt unei crize de două săptămâni care a început atunci când Piech a spus că s-a distanţat de directorul general Martin Winterkorn.

    Piech a demisionat din toate funcţiile deţinute la VW, iar fosta sa soţie, Ursula, a decis la rândul ei să plece din con-siliul de administraţie al grupului. Mandatul de preşedinte al lui Piech urma să se încheie în aprilie 2017.

    ”Membrii conducerii au constatat în unanimitate că în baza a ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni încrederea reciprocă necesară pentru o colaborare de succes nu mai există„, informa un comunicat al companiei.

    Consiliul de conducere al boardului VW a anunţat în 17 aprilie că Winterkorn este cel mai potrivit pentru postul de director general al grupului. Anunţul a fost determinat de un interviu acordat revistei Der Spiegel din 10 aprilie de pre-şedintele Piech, în care acesta şi-a exprimat îndoielile legate de Winterkorn.

    Cei şase membri ai consiliului, între care şi Piech, au propus prelungirea contractului lui Winterkorn dincolo de anul 2016, după ce preşedintele nu a reuşit să forţeze înlăturarea acestuia. 

    Piech a afirmat în interviu că s-a distanţat de Winterkorn şi nu mai vrea ca acesta să fie viitorul preşedinte al VW. Îndepărtarea lui Piech de fostul său apropiat, fără nicio explicaţie, a provocat un şoc la nivelul grupului VW, cel mai mare angajator din Germania.

    Winterkorn, sub conducerea căruia VW a obţinut profituri record şi concurează Toyota Motor pentru poziţia de cel mai mare producător auto la nivel mondial, a participat la şedinţa consiliului din 
16 aprilie, pentru a-şi apăra funcţia.
    Consiliul pregăteşte de obicei întâlnirile boardului VW, format din 20 de membri, respectiv acţionari cu drept de vot şi reprezentanţi ai sindicatului, care are dreptul să angajeze şi să concedieze membri ai conducerii şi să ia alte decizii majore. O decizie referitoare la mandatul lui Winterkorn este improbabilă înainte de începutul anului 2016, în condiţiile în care în Germania contractele directorilor de rang înalt sunt prelungite, de regulă, în ultimul an de mandat.

    Pe lângă Piech, care face parte şi din una din cele două familii care controlează VW, consiliul de conducere este format din Stephan Weil, premier al landului Saxonia Inferioară, şeful consiliului muncii, Bernd Osterloh, şi adjunctul acestuia, Stephan Wolf, Berthold Huber, reprezentantul sindicatului IG Metall, şi Wolfgang Porsche, vărul lui Piech şi reprezentant al celeilalte familii acţionare a grupului. Clanurile Porsche-Piech controlează 50,7% din drepturile de vot în cadrul grupului Volkswagen, prin intermediul companiei holding Porsche SE. Landul Saxonia Inferioară, unde se află sediul central al VW, este al doilea mare acţionar al grupului, cu o participaţie de 20%, urmat de emiratul Qatar, cu 17%.

    Alte critici aduse de Piech lui Winterkorn includ performanţele nesatisfăcătoare cronice ale VW în Statele Unite, unde incapacitatea de a înţelege nevoile cumpărătorilor sunt scoase în evidenţă de suporturile de băuturi prea mici pentru paharele de dimensiuni mari din SUA.
    Sub conducerea lui Winterkorn, VW nu a reuşit să producă un model low-cost sau să facă progrese semnificative în Asia şi America Latină, iar unii analişti se tem că acesta va putea să îşi continue politicile ca şi până acum.
    Alt scenariu ar putea fi ca un alt membru al familiei Porsche-Piech, Wolfgang Porsche, să devină preşedinte, iar Winterkorn să rămână director general. VW ar putea opta totodată să aducă un preşedinte din afara companiei.

  • Ferdinand Piech, obligat să demisioneze de la şefia Volkswagen. 
Culisele unei cariere de 51 de ani

    Nepot al lui Ferdinand Porsche, fondatorul companiei care a construit automobilul Volkswagen Beetle (binecunoscuta broscuţă) în cadrul unui contract din 1934 cu regimul nazist, Piech şi-a devotat viaţa şi cariera de 51 de ani din industria auto pentru a aduce VW pe primul loc.

    Pe 25 aprilie, Volkswagen a anunţat demisia patriarhului în vârstă de 78 de ani, iar anunţul a pus capăt unei crize de două săptămâni care a început atunci când Piech a spus că s-a distanţat de directorul general Martin Winterkorn.

    Piech a demisionat din toate funcţiile deţinute la VW, iar fosta sa soţie, Ursula, a decis la rândul ei să plece din con-siliul de administraţie al grupului. Mandatul de preşedinte al lui Piech urma să se încheie în aprilie 2017.

    ”Membrii conducerii au constatat în unanimitate că în baza a ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni încrederea reciprocă necesară pentru o colaborare de succes nu mai există„, informa un comunicat al companiei.

    Consiliul de conducere al boardului VW a anunţat în 17 aprilie că Winterkorn este cel mai potrivit pentru postul de director general al grupului. Anunţul a fost determinat de un interviu acordat revistei Der Spiegel din 10 aprilie de pre-şedintele Piech, în care acesta şi-a exprimat îndoielile legate de Winterkorn.

    Cei şase membri ai consiliului, între care şi Piech, au propus prelungirea contractului lui Winterkorn dincolo de anul 2016, după ce preşedintele nu a reuşit să forţeze înlăturarea acestuia. 

    Piech a afirmat în interviu că s-a distanţat de Winterkorn şi nu mai vrea ca acesta să fie viitorul preşedinte al VW. Îndepărtarea lui Piech de fostul său apropiat, fără nicio explicaţie, a provocat un şoc la nivelul grupului VW, cel mai mare angajator din Germania.

    Winterkorn, sub conducerea căruia VW a obţinut profituri record şi concurează Toyota Motor pentru poziţia de cel mai mare producător auto la nivel mondial, a participat la şedinţa consiliului din 
16 aprilie, pentru a-şi apăra funcţia.
    Consiliul pregăteşte de obicei întâlnirile boardului VW, format din 20 de membri, respectiv acţionari cu drept de vot şi reprezentanţi ai sindicatului, care are dreptul să angajeze şi să concedieze membri ai conducerii şi să ia alte decizii majore. O decizie referitoare la mandatul lui Winterkorn este improbabilă înainte de începutul anului 2016, în condiţiile în care în Germania contractele directorilor de rang înalt sunt prelungite, de regulă, în ultimul an de mandat.

    Pe lângă Piech, care face parte şi din una din cele două familii care controlează VW, consiliul de conducere este format din Stephan Weil, premier al landului Saxonia Inferioară, şeful consiliului muncii, Bernd Osterloh, şi adjunctul acestuia, Stephan Wolf, Berthold Huber, reprezentantul sindicatului IG Metall, şi Wolfgang Porsche, vărul lui Piech şi reprezentant al celeilalte familii acţionare a grupului. Clanurile Porsche-Piech controlează 50,7% din drepturile de vot în cadrul grupului Volkswagen, prin intermediul companiei holding Porsche SE. Landul Saxonia Inferioară, unde se află sediul central al VW, este al doilea mare acţionar al grupului, cu o participaţie de 20%, urmat de emiratul Qatar, cu 17%.

    Alte critici aduse de Piech lui Winterkorn includ performanţele nesatisfăcătoare cronice ale VW în Statele Unite, unde incapacitatea de a înţelege nevoile cumpărătorilor sunt scoase în evidenţă de suporturile de băuturi prea mici pentru paharele de dimensiuni mari din SUA.
    Sub conducerea lui Winterkorn, VW nu a reuşit să producă un model low-cost sau să facă progrese semnificative în Asia şi America Latină, iar unii analişti se tem că acesta va putea să îşi continue politicile ca şi până acum.
    Alt scenariu ar putea fi ca un alt membru al familiei Porsche-Piech, Wolfgang Porsche, să devină preşedinte, iar Winterkorn să rămână director general. VW ar putea opta totodată să aducă un preşedinte din afara companiei.

  • Povestea celui mai scump eveniment fotbalistic din istorie – Campionatul Mondial din Brazilia

    Brazilia a avut şapte ani la dispoziţie pentru a pregăti infrastructura necesară campionatului mondial, însă puţin înainte de începerea competiţiei lucrurile nu arătau deloc bine. Nu se ştia, la acel moment, dacă oraşele participante vor putea găzdui „fanfest-urile“ cerute de FIFA, adică sărbătorirea în stradă şi posibilitatea de a viziona meciurile pe ecrane uriaşe amplasate în pieţe.

    Faptul că nu toate construcţiile sunt gata este un lucru deja cunoscut şi acceptat, oricât de mult s-au grăbit organizatorii. Deşi admit că există probleme la nivelul mijloacelor de comunicare din interiorul stadioanelor, oficialii guvernamentali par lipsiţi de griji şi au promis o organizare impecabilă.  „Se fac toate aranjamentele pentru a garanta un turneu final de succes“, insistă ministerul sportului din Brazilia, instituţie care a coordonat eforturile de organizare a competiţiei. „Toate cele 12 oraşe implicate vor fi gata să primească suporterii şi echipele reprezentative.“

    Secretarul general al FIFA, Jerome Valcke, este de altă părere: „N-aş spune că lucrările nu sunt terminate, aş spune doar că oraşele nu sunt încă pregătite de turneu. Este important să testăm toate facilităţile şi să ne asigurăm că totul funcţionează perfect. Este o mare presiune pe cei de acolo.“

    Sute de mii de turişti au ajuns în Brazilia pentru turneul ce ţine o lună de zile, iar acest lucru înseamnă că o lungă serie de servicii publice, de la transportul în comun şi până la securitatea stradală, trebuie să funcţioneze perfect. Principalul motiv de îngrijorare al celor de la FIFA este cel legat de stadioanele ce găzduiesc cele 64 de meciuri. Deşi forul mondial ceruse ca toate lucrările să se încheie în 2013, autorităţile din Brazilia nu au reuşit să finalizeze nici măcar jumătate. Pe cele mai multe nu au mai avut loc nici măcar meciurile test dinaintea campionatului mondial.

    Campionatul mondial de fotbal din 2014 este cel mai scump organizat vreodată, valoarea vehiculată ridicându-se la peste 15 miliarde de dolari, fiind astfel cel mai scump turneu final organizat  vreodată. Campionatul de acum patru ani, din Africa de Sud, a costat de cinci ori mai puţin.

    Sumele record includ un premiu de 35 milioane de dolari pentru echipa câştigătoare, încasări de peste 4 miliarde de dolari pentru FIFA şi o notă de plată de aproape 14 miliarde de dolari pentru Brazilia.

    Din cele trei milioane de bilete scoase la vânzare, mai puţin de o sută de mii sunt încă disponibile la momentul scrierii acestui articol. „Succesul financiar este evident“, a declarat Jerome Valcke, secretarul general al FIFA. „Numărul de bilete o arată – niciodată nu am vândut atât de multe.“ Televiziunile europene au plătit 1,7 miliarde pentru drepturile de televizare a meciurilor, iar partenerii principali, Adidas, Coca-Cola, Emirates, Hyundai, Sony şi Visa, au plătit peste 700 de milioane de dolari în ultimii patru ani. Partenerii de ordin secund, precum Budweiser sau McDonald’s, au mai adus 500 de milioane de dolari în conturile FIFA. Instituţia care conduce fotbalul a fost însă prevăzătoare: una din condiţiile pentru ca Brazilia să poată organiza turneul final a fost ca sumele încasate de FIFA în Brazilia să nu fie impozitate.

  • JPMorgan reaprinde dezbaterea privind „too big to fail” – culisele unei amenzi record de 13 miliarde de dolari

    ALTE ASEMENEA ÎNŢELEGERI, ÎN CARE BANCA PLĂTEŞTE PENTRU A SCĂPA DE EVENTUALE PROCESE CIVILE DIN PARTEA STATULUI AMERICAN, SUNT FOARTE PROBABILE. JPMorgan îşi va reveni, bineînţeles, dar problemele băncii au redeschis discuţiile despre ce se poate face cu instituţiile de credit „too big to fail„, scrie, pentru cotidianul

    The Guardian, Howard Davies, profesor la Sciences Po din Paris şi fost preşedinte al Autorităţii pentru Servicii Financiare din Marea Britanie, viceguvernator al Băncii Angliei, precum şi director al London School of Economics.

    O AMENDĂ RECORD. În septembrie, surse apropiate discuţiilor afirmau că sancţiunile pentru JPMorgan urmau să se ridice la 11 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că autorităţile au câştigat teren în urma negocierilor din ultima perioadă. La insistenţele procurorului general al SUA, Eric Holder, acordul nu va proteja banca de eventuale acuzaţii de natură penală, preciza Bloomberg.
    Directorul general al băncii, Jamie Dimon, a stabilit termenii înţelegerii într-o întâlnire cu procurorul general. Acordul prevede despăgubiri de 4 miliarde de dolari către clienţi şi investitori şi sancţiuni de 9 miliarde de dolari sub formă de amenzi şi „alte plăţi„.

    Acordul de 13 miliarde de dolari se referă la acuzaţii de fals în declaraţii şi omiterea unor aspecte importante legate de vânzarea unor obligaţiuni în valoare totală de 33 miliarde de dolari, bazate pe pachete de credite ipotecare, în perioada 2005-2007, către Fannie Mae şi Freddie Mac, cooperativele de creditare ipotecară controlate de guvernul SUA. Cele două instituţii financiare au avut nevoie de ajutoare de stat în valoare totală de 187,5 miliarde de dolari pentru a supravieţui prăbuşirii pieţei creditelor ipotecare.

    BANCA ARE REZERVE URIAŞE PENTRU LITIGII. JPMorgan a înregistrat în trimestrul al treilea o pierdere de 380 de milioane de dolari, de la un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, însă cifrele au fost influenţate negativ de înregistrarea în această perioadă a unor cheltuieli foarte mari pentru litigii.

    Banca a cheltuit, începând din 2010, 8 miliarde de dolari din economiile făcute în urmă cu trei ani pentru acoperirea costurilor din litigii. În prezent, JPMorgan are fonduri de 23 de miliarde de dolari pentru rezolvarea unor astfel de probleme. De asemenea, banca estimează pierderi suplimentare „rezonabile„ de încă 6,8 miliarde de dolari.

    Pe lângă rezervele uriaşe, constituite tocmai în acest scop, JPMorgan este şi o bancă foarte profitabilă, o adevărată maşină de făcut bani. Profitul anual depăşeşte cu mult costurile cu litigiile ale instituţiei de credit. JPMorgan a înregistrat un profit de 21,3 miliarde de dolari în 2012, al treilea an consecutiv de câştiguri record.

  • În culisele celui mai mare vas de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    O serie de fotografii postate de un utilizator pe imgur.com dezvăluie culisele acestuia.

  • În culisele complexelor industriale de creştere a animalelor – VIDEO

    Samsara este un cuvânt tibetan care înseamnă “ciclul vieţii”. Filmul nu este unul critic, mai degrabă poetic, dar fragmentul alăturat dă o idee despre ce înseamnă producţia de masă în materie de hrană. Instalaţia care culege puii şi îi aruncă în sertare sau imensul carusel cu vaci mulse sunt două imagini care vă vor urmări mult timp de acum înainte.

    .

    La surconsommation from Lasurconsommation on Vimeo.