Lidl România
Motivaţie: Susţinut de Lidl România, ASAP este un program ce contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Aşa cum digitalizarea şi gadgeturile sunt o normalitate pentru generaţia de astăzi, aşa şi reflexul reciclării va ţine de normalitate pentru cei care acum sunt încă în şcoală, sunt de părere reprezentanţii companiei, adăugând că în contextul în care România este pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata colectării şi a reciclării deşeurilor municipale, este evident că soluţiile şi mecanismele clasice de reciclare nu mai sunt suficiente, ci este necesară crearea unei comunităţi de tineri, cu o voce proprie, cu o misiune comună, care să schimbe în mod concret modul în care responsabilitatea faţă de mediu se perpetuează în sociatate. Cu o astfel de soluţie vine programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), care urmăreşte să genereze schimbare în comportamentul adolescenţilor faţă de plastic, de la utilizare, la colectare separată şi reciclare, printr-un demers educaţional construit pe implicare.
Descrierea proiectului: Dezvoltat de The Institute şi Lidl România, programul ASAP a început în 2019 şi şi-a propus să acţioneze în două etape. Prima este etapa de informare şi familiarizare: prin platforma www.asap-romania.ro, tinerii au acces la întregul spectru de informaţii ce ţin de plastic: istorie, legislaţie, cum afectează acest material mediul înconjurător, dar şi sănătatea noastră, sfaturi utile şi uşor de pus în practică despre utilizarea unei cantităţi reduse de plastic în viaţa de zi cu zi. A doua etapă este cea de implicare şi sedimentare a comportamentului pozitiv pentru mediu, în care au loc o serie de acţiuni alături de artiştii şi comunităţile preferate ale tinerei generaţii care să îi încurajeze şi să îi mobilizeze pe tineri să se implice în mod direct în misiunea programului. Pe termen lung, programul vizează să aducă implicarea şi schimbarea chiar în şcoli, prin implementarea unui proiect de colectare separată a deşeurilor în toate unităţile de învăţământ din România. Primii paşi în acest sens au fost realizaţi în parteneriate pilot cu şcoli din sectorul 6 al Bucureştiului, Constanţa şi Braşov, care au permis o primă cartografiere a procesului de colectare sparată în şcolile româneşti. În urma acestor parteneriate echipa ASAP a pus la dispoziţia autorităţilor publice centrale şi locale un ghid de bune practici pentru îmbunătăţirea colectării şi completarea cadrului legislativ. Experienţa ediţiilor pilot a fost una pozitivă, iar în prezent, începând cu anul şcolar 2021 – 2022, programul ASAP este implementat în 20 de oraşe şi sectoare din Bucureşti. Programul naţional ASAP a început în 2019 şi va continua cât timp este nevoie pentru schimbarea în bine a mentalităţii următoarei generaţii.
Rezultate: Programul naţional ASAP a ajuns astăzi să fie prezent în şcolile din 16 oraşe şi patru sectoare din Bucureşti, în perioada următoare pragul fiind de 31 de comunităţi în care programul să fie implementat, ajungând astfel să implice un număr de 300.000 de elevi beneficiari. Până la sfârşitul anului 2021 reprezentanţii companiei estimează că vor fi peste 40.000 de tineri activi în comunitate.
Motivaţie: Campania „Alege Asumat un Oraş Curat” reflectă misiunea asumată de BAT de a construi un viitor mai bun pentru consumatori, angajaţi şi societate, precum şi angajamentul de a utiliza mai puţin plastic, de a genera mai puţine deşeuri şi de a recicla mai mult. În acest sens, BAT îşi doreşte să sublinieze atât importanţa alegerilor informate şi asumate, cât şi impactul pe care acestea îl au asupra mediului şi comunităţii. Ideea de la care a plecat campania „Alege Asumat un Oraş Curat” este aceea că în fiecare zi facem o serie de alegeri şi toate acestea au impact asupra vieţii noastre, a celor din jurul nostru şi, implicit, asupra mediului înconjurător. Ceea ce poate părea un gest mărunt, precum aruncatul chiştocului de ţigară la coşul de gunoi, nu pe stradă, poate avea un impact semnificativ asupra felului în care arată oraşul nostru şi asupra mediului în ansamblul său. 
Motivaţie: În 2018, Carrefour a anunţat, la nivel internaţional, filosofia „Act for Food”, un angajament de susţinere a unei alimentaţii mai sănătoase, mai gustoase şi de calitate. Direcţia s-a tradus şi la nivel local prin iniţiative din patru arii principale: produse bio, mărci proprii, Filierele Calităţii şi Cooperativa Agricolă Vărăşti. Programul „Deschidem Vinul Românesc”, apărut în 2019, duce mai departe filosofia Carrefour atât prin sprijinirea pe termen lung a producătorilor locali de vinuri, cât şi prin educarea românilor privind consumul de vin. Proiectul este dezvoltat local, din dorinţa Carrefour de a susţine producătorii români de vinuri care contribuie semnificativ la creşterea economică şi la bunăstarea comunităţilor locale. România este pe locul 6 în Europa ca producător de vin şi pe locul 12 la nivel global, iar industria vinicolă are un impact socio-economic major în comunităţile româneşti. Printre obiectivele iniţiale ale proiectului se numără: consolidarea relaţiei cu producătorii locali de vinuri, susţinerea lor pentru creşterea afacerii şi a vizibilităţii; poziţionarea Carrefour ca prima destinaţie pentru vinurile româneşti de calitate la un preţ accesibil; educarea consumatorilor pentru o alegere informată a vinurilor şi, pe termen lung, transformarea vinului românesc într-un brand de ţară.
MOTIVAŢIE: În 2018, Carrefour a lansat Act for Food, un angajament global prin care îşi propune să devină lider mondial în tranziţia alimentară, oferind acces la alimente sănătoase, de calitate şi la preţuri corecte. Una dintre acţiunile concrete este sprijinirea agriculturii bio. În România, doar 2% din suprafaţa totală agricolă este cultivată bio – creşterea acestui procent are impact benefic asupra fermierilor, mediului înconjurător şi a stilului de viaţă. Creşterea producţiei locale determină şi un preţ accesibil pentru produsele bio, încurajând astfel consumul lor. „Creştem România Bio” este o mişcare naţională de susţinere a agriculturii sustenabile şi de încurajare a obiceiurilor sănătoase de consum, având la bază produsele bio. Proiectul a urmărit pe de o parte dezvoltarea sectorului agricol bio, prin sprijinirea fermierilor locali în conversia către agricultura bio, iar pe de altă parte, educarea consumatorului către alegeri mai sănătoase.
DESCRIEREA PROIECTULUI: „Creştem România BIO” este un program anual, implementat la nivel naţional. Proiectul reprezintă un demers strategic local, prin care Carrefour propune noi standarde în agricultură şi întăreşte ecosistemul de producători, organisme de certificare şi consumatori, aliniat la angajamentul global Act for Food Carrefour. Este primul program de conversie la agricultura ecologică destinat fermierilor locali, a debutat în 2019 şi adresează nevoia practicanţilor români de agricultură convenţională de a avea acces la un proces simplificat de tranziţie către agricultura bio. Astfel, Carrefour a preluat eforturile de documentaţie, costurile de certificare, producţia pe întreaga perioadă de conversie, cât şi 2 ani după certificare şi a oferit consiliere de business şi marketing sau schimb de experienţă.
REZULTATE: În perioada 2019-2021, în program s-au înscris 885 de fermieri locali. O parte dintre aceştia au început de anul trecut să le ofere clienţilor legume şi fructe provenite din culturi aflate în proces de conversie. De altfel, potrivit reprezentanţilor companiei, eticheta „în conversie la agricultura ecologică” este unică pe piaţa de retail din România. Totodată, anul acesta au apărut pe rafturi şi primele produse certificate BIO. Suprafaţa pe care se cultivă legume şi fructe bio în România a crescut, iar peste 5% face parte din programul „Creştem România BIO”. Doar 2% dintre produsele din piaţa de retail din România sunt bio, în timp ce 3-4% din sortimentaţia Carrefour este deja bio, iar acest procent va continua să crească. Contractul oferit agricultorilor a dus şi la diversificarea tipului de fructe şi legume cultivate (de exemplu, roşii, castraveţi, ardei, dovlecei, cartofi mov, alune, ciuperci shiitake), precum şi la extinderea zonelor bio din ţară (adăugându-se regiunile Botoşani, Suceava, Timişoara, Caraş-Severin, Satu Mare, Vaslui, Iaşi).
Motivaţie: Acest proiect al Kaufland România este parte din iniţiativa REset Plastic, strategia integrată dezvoltată la nivel internaţional a grupului Schwarz în ceea ce priveşte plasticul. Abordarea holistică cuprinde de la evitarea folosirii acestuia, la design, reciclare şi înlăturare, până la inovare şi informare. Compania şi-a propus ca până în anul 2025 utilizarea plasticului să fie redusă cu 20%, iar 100% din ambalajele produselor marcă proprie să fie realizate din materiale care permit un nivel maxim de reciclare.
Motivaţie: „Acţionăm pentru Ape! – A.P.A.” este un amplu program ecologic la nivel naţional, dezvoltat de Kaufland România, alături de Asociaţia Act for Tomorrow, cu sprijinul Administraţiei Apele Române Dobrogea-Litoral. Reprezentanţii Kaufland România spun că programul ilustrează responsabilitatea companiei de a se implica în prevenirea şi combaterea poluării cu deşeuri a apelor din România, prin realizarea de studii referitoare la poluare, campanii de educaţie la nivelul comunităţilor şi de reciclare a deşeurilor, integrarea de noi tehnologii de valorificare a deşeurilor în vederea tranziţiei către o economie circulară. Proiectul a luat naştere în contextul în care animalele acvatice şi sănătatea noastră sunt puse în pericol de poluarea cu deşeuri a Dunării şi Mării Negre, a doua cea mai poluată mare din Europa. Ediţia 2020 a A.P.A. a avut obiectivul strategic de a mobiliza comunităţile să se implice în prevenirea şi combaterea poluării cu deşeuri a apelor din România şi de a aduce acest subiect pe agenda publică, sub umbrela „Stop deşeurilor din ape”.
Descrierea proiectului: Programul A.P.A a contribuit activ la îndeplinirea a patru obiective de dezvoltare durabilă asumate de ONU pentru 2030: Viaţa acvatică, Consum şi producţie responsabilă, Acţiune climatică, Oraşe şi comunităţi durabile. Printre activităţile desfăşurate în cadrul proiectului se numără: mobilizarea instituţiilor publice, a societăţii civile şi a actorilor privaţi de la nivel local; instalarea a patru infrastructuri de colectare separată, sub forma unor animale marine gigant, reprezentând cele mai cunoscute specii protejate din Marea Neagră, Dunăre şi Dobrogea; mobilizarea şi organizarea voluntarilor care au încurajat turiştii să colecteze separat; dezvoltarea şi lansarea campaniei „Faţă în faţă cu deşeurile din ape”, prin care oamenii au fost îndemnaţi să spună „Stop deşeurilor din ape!”, ajutaţi de imaginile cu puternic impact vizual, care au pus în oglindă cele mai importante specii de animale acvatice sau protejate din Marea Neagră, Dunăre şi Dobrogea cu cele mai întâlnite deşeuri din ape, precum şi şase evenimente de ecologizare desfăşurate în cinci luni, în care voluntarii au curăţat: zona Defileul Oltului, lacul Tăbăcăriei din Constanţa, barajul şi malurile lacului de acumulare Goleşti (râul Argeş), plaja Reyna din Constanţa, Insula Mangaliei şi malurile Dunării la Brăila.
Motivaţie: În urma unui chestionar realizat în rândul clienţilor JYSK, la care au răspuns peste 60.000 de persoane, la întrebarea „Care ar trebui să fie prioritatea JYSK în ceea ce priveşte grija faţă de mediu?”, pe primul loc s-au situat împăduririle, peste 40% dintre clienţi spunând că cel mai important este să sprijinim acţiunile de plantare şi creştere a suprafeţei de păduri din România. Dacă parcelele alese nu s-ar fi împădurit, solul s-ar fi degradat treptat şi şi-ar fi pierdut caracteristicile fizico-chimice şi biologice. A fost luat în calcul şi un criteriu de natură socială, respectiv capacitatea financiară a proprietarului (UAT-urile partenere) de a împăduri zonele respective.
Motivaţie: Pentru asistenţii sociali, inclusiv cei care activează în zone vulnerabile, unde accesul la servicii sociale şi medicale pentru membrii din comunităţi este redus sau inexistent, realizarea şi actualizarea „dosarului beneficiarului” constituie o muncă manuală anevoioasă şi mare consumatoare de timp, susţin reprezentanţii Vodafone România.
Descrierea proiectului: „Dosarul digital” a fost finanţat de Fundaţia Vodafone România cu un buget de 266.500 de lei prin programul strategic „Connecting for Good” şi a fost dezvoltat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor Filiala Cluj (FDP Cluj), cu sprijinul Code for Romania, în cadrul programului Civic Labs.
Descrierea proiectului: Din noiembrie 2020, împreună cu agenţia de publicitate Leo Burnett, Fashion Days a implementat întregul proces logistic de donaţii: de la amplasarea a nouă containere special amenajate, apoi colectarea, sortarea, igienizarea şi până la transportul donaţiilor către Banca de Bine, inclusiv suport financiar în trimiterea acestora către beneficiarii finali.
Motivaţie: Potrivit reprezentanţilor companiei, în fiecare an, în România, aproximativ 3.500 de copii părăsesc sistemul de protecţie a copilului atunci când împlinesc 18 ani. Dintre aceştia, doar unu din 40 îşi găseşte loc de muncă legal. Pentru ceilalţi, opţiunile sunt foarte limitate, ei lovindu-se de bariere care nu ţin doar de lipsa de resurse financiare pentru nevoile primare (locuinţă, hrană, îmbrăcăminte), ci şi de lipsa cunoştinţelor necesare pentru a se descurca singuri în societate, stigma socială la care sunt supuşi, traumele psihice cu care ies din centrele de plasament şi aşa mai departe. „Plan de Viaţă” e un program iniţiat de AFI Europe şi Asociaţia The Social Incubator, care îşi propune să încurajeze integrarea socială şi profesională a tinerilor ce părăsesc sistemul instituţionalizat. La 18 ani, mulţi dintre ei sunt nevoiţi să iasă de sub tutela statului şi trebuie să se descurce pe cont propriu. De multe ori însă, nu au pregătirea necesară să facă faţă acestei provocări uriaşe.
Descrierea proiectului: Încă de la lansare, la începutul lui 2020, programul „Plan de Viaţă” a selectat, alături de asociaţia The Social Incubator, zece tineri cărora le asigură un cămin şi le oferă consiliere personală şi profesională pe o perioadă de doi ani, încercând să le faciliteze accesul pe piaţa muncii şi integrarea socială. Tot ca parte a programului, tinerii primesc consiliere psihologică şi au acces la ateliere specializate pe diferite subiecte educaţionale, dar şi la diverse cursuri de spcializare, în funcţie de preferinţele fiecăruia. O altă componentă a proiectului este job portalul dedicat pentru companiile care doresc să sprijine procesul de integrare socială a tinerilor ce vin din sistemul de protecţie a copilului, prin oferirea de locuri de muncă direct pe platforma www.plandeviaţă.ro.